Categories
Articol medical

Bronșita – cauze, simptome, diagnostic si tratament

Bronșita

Ce este bronșita?

Bronșita este o afecțiune respiratorie caracterizată prin inflamarea bronhiilor (căile aeriene ce asigură transportul aerului către plămâni). Principalele simptome ale bronşitei sunt: tusea, flegma şi starea de oboseală.

Exista două tipuri de bronșită:

  • Bronșita acută (forma cea mai comună a bronșitei) – simptomele durează câteva săptămâni și, de obicei, nu cauzează complicații.
  • Bronșita cronică, care este recurentă și are manifestari de lungă durată. Bronșita cronică este o formă de boală pulmonară obstructivă.

Cauzele apariție bronșitei

Cel mai adesea bronșita este cauzată de același virus care provoacă răceala sau gripa. În unele cazuri însă, bronșită este cauzată de bacterii. În ambele cazuri, în timp ce organismul luptă împotriva germenilor, tuburile bronhiale se umflă și se produce mai mult mucus care se poate acumula în plămâni, ceea ce duce în cele din urmă la bronșită.

Dintre factorii care favorizează bronșita menționăm:

  • sistemul imunitar slăbit în special în cazul persoanelor în vârstă, sugarilor și copiilor mici;
  • fumatul activ sau pasiv;
  • refluxul gastroesofagian (acizii din stomac ajung înapoi în esofag;
  • praful, chimicalele, substanțele toxice (inhalarea de factori iritanți scade capacitatea căilor respiratorii de a se curăța de germeni).

Simptomele bronșitei

Cel mai adesea simptomele coincid cu probleme de respirație, cum ar fi:

  • tusea seacă (uscată, fără spută), care mai apoi devine productivă (elimină sputa). Sputa poate fi de culoare galbenă, verde sau poate fi transparentă;
  • dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare;
  • frisoane sau febră moderată;
  • nas înfundat și dureri în gât.

Când să apelăm la un specialist

Este recomandat să apelați la un medic specialist în cazul în care apar firișoare de sânge în spută, dacă încercați o senzație generală de astenie, aveți febră ușoară, simptomele asemănătoare cu cele ale răcelii durează mai mult de trei săptămâni, pierdeți în greutate sau aveți senzație de lipsă de aer. Bronșita poate duce la pneumonie, deși acest lucru este rar. De obicei, nu cauzează alte probleme.

Diagnosticul și tratamentul bronșitei

Dacă medicul suspectează faptul că aveți bronșită, vă va examina și vă va asculta pulmonar cu un stetoscop încercând să identifice semne de congestie pulmonară. În plus, vă poate solicita istoricul medical, familial dar și eventuala medicație curentă, prezența alergiilor și, nu în ultimul rand, va verifica dacă fumați. De obicei, nu sunt necesare analize de sânge. Vi se poate recomanda și efectuarea unei radiografii pentru a exclude afecțiuni cum ar fi pneumonia dar și pentru a verifica gradul de afectare pulmonară (mai ales daca fumați) și uneori un test respirator (spirometrie) pentru a exclude astmul/emfizemul și a evalua funcționarea plămânilor. De asemenea poate fi verificat și nivelul de oxigen din sânge cu un mic senzor prins de deget sau poate fi analizată sputa pentru a exclude tusea convulsivă și eventuale alergii. Medicul specialist la care apelați în această situație este în măsură să vă recomande investigații specifice la medicul pneumolog.

Tratamentul bronșitei

În cea mai mare parte a cazurilor, bronșita dispare de la sine în câteva săptămâni. În cazul în care bronșita este cauzată de bacterii (ceea ce se întâmplă destul de rar), medicul poate prescrie antibiotice.

Pacienților care suferă de astm sau sunt alergici li se poate prescrie un inhalator. Acesta ajută la deblocarea căilor respiratorii și face respirația mai ușoară.

Uneori medicul poate recomanda medicamente suprimante pentru tuse sub formă de sirop sau comprimate Acestea se prescriu, în general, doar daca tusea vă afectează somnul deoarece suprimantele de tuse pot opri cercul vicios al tusei cauzând iritație suplimentară la nivelul bronhiilor. Copiilor de până în 4 ani li se vor administra suprimante pentru tuse doar dacă medicul le recomandă.

Tratamentul la domiciliu include:

  • ameliorarea tusei prin administrarea de lichide (8 – 12 pahare pe zi);
  • repaus, odihnă pentru a permite organismului să elimine infecția;
  • administrarea de ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu este indicat să se administreze aspirină copiilor);
  • umidifierea atmosferei din cameră (căldura și umiditatea fluidizează mucusul și îl fac mai ușor de eliminat).

Profilaxie

Poate fi prevenită apariția bronșitei prin:

  • evitarea fumului de țigară;
  • vaccinarea împotriva gripei;
  • vaccinarea împotriva pneumoniei – în special la persoanele peste 60 de ani;
  • spălarea frecventă a mâinilor;
  • purtarea unei măști de protecție în cazul lucrului în atmosferă cu substanțe iritante, chiar și praf.

Text: WebMD
Sursa foto: Freepik.com

Categories
Articol medical

Creatinina si Clearance-ul creatininei

Creatinina și Clearance-ul creatininei

Creatinina si Clearance-ul creatininei

Creatinina este o substanță reziduală generată de metabolismul muscular. Creatinina este transportată la rinichi prin sânge de unde este filtrată și eliminată din organism prin urină. Este important să verificăm nivelul de creatinină din sânge pentru că s-a dovedit că aceasta este un indicator fiabil pentru a stabili dacă rinichii functionează bine. Capacitatea rinichilor de a gestiona creatinina este numită clearance-ul creatininei. Testul pentru clearance-ul creatininei reflectă rata la care rinichii filtrează sângele, numită de medici rata de filtrare glomerulară (RFG). Acest test este folosit pentru a ajuta la detectarea şi diagnosticarea disfuncţiei renale şi/sau la detectarea scăderii fluxului de sânge la rinichi.

Funcția renală normală si rata de filtrare glomerulară (RFG)

Sângele din corp se filtează prin rinichi de sute de ori în fiecare zi prin niște filtre mici numite nefroni. Substanțele reziduale rezultate din acest proces nu se reabsorb în sânge ci se excretă prin urină. Rata fluxului sanguin care trece prin rinichi este cunoscută sub numele de rată de filtrare glomerulară, sau RFG. Glomerul reprezintă o structură anatomică microscopică a vaselor de sânge din interiorul nefronilor și este o parte esențială a sistemului de filtrare. Rata de filtrare glomerulară nu poate fi măsurată direct de aceea se recurge la măsurarea creatininei și clearance-ul creatininei.

Ce este creatinina si clearance-ul creatininei?

Creatinina este o moleculă generată de metabolismul muscular prezentă în serul din sânge. Creatinina este un produs rezidual, care este produs în mod continuu în timpul defalcării musculare normale. Rinichii filtrează creatinina din sânge în urină. Clearance-ul creatininei se efectuează pentru a evalua funcția renală și excreția creatininei. De asemenea, clearance-ul creatininei este folosit pentru a monitoriza evoluția bolilor renale. Clearance-ul creatininei exprimă cantitatea de plasma epurată de rinichi într-un minut. La o persoană tânără și sănătoasă, acesta este de aproximativ 125 mililitri pe minut – ceea ce înseamnă că în fiecare minut, rinichii epurează 125 ml de sânge. Rata de filtrare glomerulară (RFG) poate varia în funcție de vârstă, sex și greutate.

Măsurarea clearance-ul creatininei si a funcției renale

Clearance-ul creatininei este, după cum am mai precizat, efectuat pentru a putea compara nivelul de creatinină din urină cu cel din sânge, iar ca metodă se folosește recoltarea unei probe de 24 de ore de urină sau prelevarea unei mostre de sânge.

Probă de urină: urina este colectată într-un interval de 24 de ore. Colectarea începe la ora 8 dimineața. Prima urină, de la ora 8, se aruncă. Întreaga cantitate de urină evacuată în decursul următoarelor 24 ore (inclusiv urina evacuată la ora 8 dimineața în ziua următoare) va fi recoltată într-un recipient, care va fi ținut la rece. Proba trebuie transportată apoi cât mai repede la laborator.

Proba de sânge: Procedura pentru stabilirea nivelului clearance-ului creatininei în organism urmează pașii unei analize simple a sângelui și prin urmare nu necesită pregătiri speciale. Este foarte important însă să vă informați medicul specialist cu privire la orice tip de tratament pe care îl urmați. Clearance-ul creatininei se calculează pe baza concentrației creatininei serice și a unor coordonate ale pacientului precum sex, vârstă și greutate. Cu cât este mai mare nivelul creatininei din sânge, cu atât mai mică este rata de filtrare glomerulară și clearance-ul creatininei.

În general, din motive practice, metoda de recoltare a unei probe de sânge este folosită mult mai des decât testul de colectare a urinei.

Interpretare rezultate

O rată de filtrare glomerulară sau un clearance al creatininei scăzut indică afecțiuni ale rinichilor. Tinerii cu o musculatură dezvoltată sau persoanele de vârstă medie pot avea un nivel de creatinină mai mare decât persoanele în vârstă. Persoanele în vârstă au adeseori nivelul de creatinină din sânge mai mic decât cel normal indicat. Medicii stabilesc severitatea bolii renale cronice, cu un sistem care utilizează rata de filtrare glomerulară (RFG):

  • Stadiul 1: RFG 90 sau mai mare (funcție renală normală)
  • Stadiul 2: RFG 60-90 (scădere ușoară a funcției renale)
  • Stadiul 3: RFG 30-59 (scădere moderată a funcției renale)
  • Stadiul 4: RFG 15-29 (scădere severă a funcției renale)
  • Stadiul 5: RFG mai mică de 15 (insuficiență renală care necesită, de obicei, dializă)

Ce se poate face dacă aveți clearance-ul creatininei scăzut

Dacă aveți RFG sau clearance-ul creatininei scăzut, medicul va concepe un plan de tratament. Principalele cauze ale bolilor renale cronice sunt hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. Dacă suferiți de aceste afecțiuni, primul pas este de a le ține sub control cu o dietă adecvată, exerciții fizice și medicamente. În cazul în care aceste afecțiuni nu sunt prezente, pot fi necesare teste suplimentare pentru a identifica cauza bolii renale.

Verificarea periodică a RFG sau a clearance-ul creatininei permit depistarea, diagnosticarea și eventual administrarea unei medicații adecvate afecțiunii renale de care suferiți. Aceste teste pot fi, de asemenea, utilizate pentru a determina dacă şi când este necesară introducerea dializei renale. Totuși, cei mai mulți oameni nu au nevoie de dializă, până când RFG și clearance-ul creatininei nu sunt foarte scăzute.

Așadar, atunci când ne facem analize medicale este recomandabil să fim atenți și la rezultatele privind creatinina. Putem fi aparent sănătoși dar e posibil totuși să avem probleme cu funcția renală iar boala cronică de rinichi să fie într-un stadiu inițial. Dacă boala cronică de rinchi este tratată din timp, rata de deteriorare a funcției renale rămâne foarte mică și evoluează foarte lent. Tratamentul afecțiunii va fi stabilit de medicul specialist în funcție de circumstanțe și de particularitățile individuale.

Sursa text:          WebMD
Foto:     Freepik.com