Categories
Articol medical

Hemoleucograma completa

hemoleucograma completa

Tot ce trebuie sa stii despre hemoleucograma completa

Cand si de ce este indicata

Ce este hemoleucograma completa

Hemoleucograma completa este un test de sange indicat pentru evaluarea starii generale de sanatate si pentru detectarea unor boli, printre care anemia, infectiile si leucemia.

Hemoleucograma completa ofera informatii despre tipul si numarul celulelor din sange: globule rosii, globule albe si trombocite.

Sangele nostru este format din diferite tipuri de celule vii care asigura hranirea tesuturilor, asigura oxigenul, vitaminele, anticorpii necesari vietii. Sunt trei tipuri de celule care circula in plasma: globulele rosii (hematiile sau eritrocitele), globulele albe (leucocitele) si trombocitele (plachetele sangvine), fiecare dintre acestea avand roluri bine stabilite. Globulele rosii contin hemoglobina, o proteina care asigura transportul oxigenului catre toate tesuturile organismului. Globulele albe intervin in apararea organismului fata de bacterii, virusuri si ciuperci si ajuta sistemul imunitar. Trombocitele au rol in coagularea sangelui, intervenind atunci cand se produce o sangerare datorata unui traumatism al vaselor de sange.

Principalele componente ale sangelui care sunt masurate in cadrul acestei analize:

  • Numarul de globulele rosii (eritrocite, RBC)
  • Numarul de globule albe (leucocite, WBC). Exista 5 tipuri de globule albe: neutrofilele, eozinofilele, limfocitele, monocitele si bazofilele – fiecare dintre aceste avand o functie in protejarea fata de infectii.
  • Formula leucocitara, care masoara in ce proportie sunt prezente diferitele tipuri de globule albe.
  • Cantitatea de hemoglobina (HGB), proteina care transporta oxigenul in sange
  • Hematocritul (HCT), care masoara procentul de globule rosii din sange
  • Indicii eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitara medie (HEM), concentratia medie de hemoglobina (CHEM) si largimea distributiei eritrocitare (RDW);
  • Trombocitele sau plachetele sangvine, esentiale in procesul de coagulare a sangelui; numar de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) si largimea distributiei trombocitare (PDW);

Cresterile sau scaderile anormale ale valorilor acestora arata ca exista conditii medicale care necesita analize suplimentare.

Poliana va propune – ca prim pas in prevenirea unei afectiuni – efectuarea periodica a unui set de 10 analize medicale, Pachetul Screening Anual Adulti, care ofera informatii despre starea generala de sanatate a organelor interne si poate semnala aparitia anumitor afectiuni. 
Programeaza-te aici.

Cand este indicata efectuarea unei hemoleucograme

Hemoleucograma completa este recomandata din mai multe motive:

  • Evaluarea starii generale de sanatate. Medicul iti poate recomanda hemoleucograma completa pentru a monitoriza starea generala a sanatatii sau pentru a depista boli precum anemia sau leucemia.
  • Diagnosticarea unei conditii medicale. Medicul iti poate indica hemoleucograma completa daca ai slabiciune, oboseala, febra, inflamatie, vanatai sau sangerare. Hemoleucograma completa ajuta la depistarea cauzelor acestor semne sau simptome. Daca medicul suspecteaza ca ai putea avea o infectie, acest test ajuta la confirmarea diagnosticului.
  • Monitorizarea unei conditii medicale. Daca ai fost diagnosticat cu o boala de sange, medicul iti poate recomanda hemoleucograma completa.
  • Monitorizarea unui tratament medical. O hemoleucograma completa poate fi indicata pentru monitorizarea sanatatii daca iei medicamente care pot afecta componentele sangelui.

Cum se face

Hemoleucograma completa este o analiza de sange – presupune recoltarea de sange venos (din brat). Recoltarea se face in eprubeta cu substanta anticoagulanta.

Cum te pregatesti

Se recomanda ca hemoleucograma completa sa se faca pe nemancate (à jeun). Daca se face postprandial trebuie evitate mesele bogate in grasimi, pentru ca interfereaza cu anumiti parametri. Nu este nevoie de o pregatire speciala.

Valorile normale

Valorile normale pot sa difere in functie de varsta si in functie de sex.

Componentii sangelui Valori normale
Eritrocite (RBC) Barbati: 4,3 – 6,1 milioane celule/microlitru
Femei: 4,0 – 5,4 milioane celule/microlitru
Hemoglobina (HGB) Barbati: 13,8 – 17,5 g/dl
Femei: 12,3 – 15,3 g/dl
Hematocrit (HCT) Barbati: 40,7 – 50,3%
Femei: 36,1 – 44,3%
Numarul globule albe (WBC) 3.500 – 10.500 celule/mcL
Numar trombocite 150.000 – 450.000/mcL

Interpretarea unei hemoleucograme

Cand creste nivelul

Numarul globule albe (WBC) crescut peste limite poate arata prezenta unei infectii bacteriene sau virale, o inflamatie, leucemie, neoplasme mieloproliferative, alergii, astm, distrugerea unui tesut (trauma, infarct), exercitiu fizic intens sau stres intens.

Un nivel prea mare al eritrocitelor (RBC) poate sa arate o concentratie scazuta de oxigen, care este asociata cu bolile cardiace, insuficienta cardiaca, altitudini mari, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), fibroza pulmonara, alte boli de plamani, sindromul de apnee de somn, fumatul. Un RBC crescut poate arata si deshidratarea organismului.

Un nivel prea mare al hemoglobinei apare in eritrocitoza.

Valorile hematocritului (HCT) crescute peste limita normala arata deshidratarea, prezenta bolilor de inima sau pulmonare si afectiuni precum policitemia vera.

Un nivel prea mare al trombocitelor este intalnit dupa sangerari, in inflamatie, infectii, interventii chirurgicale in boli osoase.

Cand scade nivelul

Eritrocitele (RBC) scazute pot arata prezenta anemiei, a bolilor osoase, a bolilor cronice inflamatorii sau a bolii cronice de rinichi.

Un nivel prea mic al hemoglobinei (HGB) este intalnit in anemie, ciroza, hipotiroidism, leucemie, intoxicatie cu plumb, limfom. Alte cauze: sangerarile (ciclu menstrual abundent, sangerare la nivelul sistemului digestiv – ulcer, cancer, hemoroizi).

Hematocritul (HCT) scazut este asociat cu anemia, cu unele tipuri de cancer, cu chimioterapia, cu insuficienta renala.

Numarul scazut de globule albe (WBC) poate fi intalnit in infectii virale care afecteaza activitatea maduvei osoase, unele boli congenitale, unele cancere care afecteaza maduva, boli autoimune, infectii (HIV), adminstrare de medicamente (antibiotice), sarcoidoza, anemia aplastica, chimioterapia, leucemie, malnutritie, radioterapie, tuberculoza.

Numarul scazut de trombocite (trombocitopenia) este asociat cu tulburari de sange, cu boli ale maduvei osoase, cu bolile autoimune, hepatice, splina marita.

In cat timp se da rezultatul

In functie de laborator, rezultatele sunt gata in cateva zile lucratoare.

Surse de informatie:

https://labtestsonline.org.uk/tests/full-blood-count-fbc

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/complete-blood-count/about/pac-20384919

https://www.cdc.gov/immigrantrefugeehealth/guidelines/domestic/general/discussion/complete-blood-count.html

Categories
Articol medical

Noul coronavirus – cum oprim raspandirea virusului?

Noul coronavirus – cum oprim raspandirea virusului?

Mentinerea sub control a unui virus, in special unul la fel de contagios ca noul coronavirus (SARS-COV2), este un proces destul de dificil, care se bazeaza pe cunoasterea modului in care virusul se transmite. Extrem de importante sunt si masurile de limitare a raspandirii virusului, precum distantarea sociala si obiceiurile sanatoase privind igiena mainilor.

Conform expertilor CDC (Centrul american pentru controlul si prevenirea bolilor) si reprezentantilor OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), noul coronavirus se transmite de la o persoana la alta prin:

  • Contact direct cu o persoana bolnava
  • Imprastierea microparticulelor respiratorii infectate in aer atunci cand o persoana cu infectia COVID-19 stranuta sau tuseste
  • Atingerea suprafetelor contaminate si apoi atingerea gurii, nasului si a ochilor

Infectia cu noul coronavirus este probabil extrem de contagioasa atunci cand persoanele infectate manifesta simptomele asociate. Cu toate acestea, sustin expertii CDC si ECDC (Centrul european pentru controlul si prevenirea bolilor) este posibil ca infectia sa se raspandeasca si atunci cand persoana infectata este asimptomatica, adica inainte ca o persoana sa prezinte simptome de boala.

Ce inseamna distantarea sociala?

Distantarea sociala este o masura de sanatate publica pe care autoritatile sanitare o recomanda in timpul focarelor de boala, epidemiilor si pandemiilor. Scopul distantarii sociale este de a tine oamenii suficient de departe unul de celalalt pentru a preveni raspandirea agentilor infectiosi, cum este si noul coronavirus.

Distantarea sociala poate contribui la stoparea raspandirii virusurilor, poate reduce pericolul pentru persoanele cu cel mai mare risc de imbolnavire si complicatii severe si poate reduce tensiunea asupra sistemului de sanatate.

Exemple de distantare sociala:

  • Incurajarea persoanelor sa mentina intre ele o distanta de cel putin 1 metru
  • Limitarea adunarilor la un numar fix de persoane
  • Anularea sau amanarea festivalurilor publice, paradelor, evenimentelor sportive si spectacolelor
  • Anularea cursurilor universitare
  • Inchiderea scolilor
  • Evitarea salutului prin strangerea mainilor si a imbratisarilor
  • Statul cat mai mult acasa

Desi cercetarile sunt limitate, unele studii au descoperit ca distantarea sociala duce la reducerea ratei de infectare. In schimb, aplicarea intarziata si respectarea deficitara a masurilor de distantare sociala pot reduce eficacitatea acesteia.

Obiceiuri care incetinesc raspandirea virusurilor, inclusiv a noului coronavirus:

  • Spalarea frecventa a mainilor, cu apa si sapun, timp de 20 de secunde. Aceasta practica ajuta o persoana sa impiedice virusurile sa intre in organism prin caile respiratorii.
  • Dezinfectare frecventa a suprafetelor. Curatarea si dezinfectarea frecventa a suprafetelor utilizate des, cum sunt manerele usilor, contribuie la oprirea raspandirii virusurilor.
  • Distantarea sociala. Masurile de distantare sociala pot incetini raspandirea virusurilor, prin limitarea contactului direct intre indivizi.
  • Igiena respiratorie corecta (acoperirea gurii si a nasului atunci cand tusim si stranutam). Una dintre regulile de baza de sanatate publica este igiena respiratorie, care trebuie invatata inca din primii ani de viata. Fiecare persoana trebuie sa foloseasca un servetel de unica folosinta pentru a-si acoperi gura si nasul atunci cand tuseste sau stranuta. In acest fel, se opreste raspandirea microparticulelor infectate in aer si pe diferite suprafete. In cazul in care nu aveti la indemana un servetel, se recomanda sa tusiti si sa stranutati in pliul cotului.
  • Limitarea contactului cu alte persoane atunci cand sunteti bolnavi. Stati acasa atunci cand sunteti racit sau aveti simptome de boli respiratorii. In acest fel, puteti preveni raspandirea virusurilor si altor persoane.

Spalati-va pe maini. Des. Cu apa si sapun. Si voi si copiii

Raspandirea oricarui tip de virus, inclusiv noul coronavirus, incepe si se termina cu igiena mainilor (sau lipsa acesteia). Oricat ar fi de sacaitor, mesajul privind spalatul mainilor cu apa si sapun este important.

De cele mai multe ori, virusurile nu se transfera de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul, pentru ca o persoana bolnava tuseste sau stranuta in fata altei persoane.  Transferul se face in felul urmator: o persoana tuseste in palma si atinge ceva, fara sa se spele pe maini.  Apoi, o alta persoana atinge obiectul sau suprafata respectiva si isi duce apoi mainile murdare la gura, nas si ochi – caile prin care virusul patrunde in organism. Prin urmare, cea mai importanta masura de protectie in fata oricarui virus este spalatul pe maini, cu apa si sapun de mai multe ori pe zi si in special dupa ce tusiti si stranutati, dupa ce folositi toaleta, dupa ce folositi mijloacele de transport in comun, inainte de masa, etc.

Copiii trebuie invatati de mici sa se spele pe maini

O igiena buna a mainilor este incredibil de importanta atunci cand avem grija de bebelusi si copii mici, in special atunci cand vine vorba de prevenirea raspandirii infectiilor respiratorii acute. Toate persoanele care intra in contact cu bebelusii si copiii mici trebuie sa se spele pe maini inainte si dupa ce interactioneaza cu acestia. La fel cum fac si medicii ori de cate ori vad un pacient.

Copiii trebuie educati si invatati de mici sa se spele corect pe maini, inainte si dupa masa, inainte si dupa folosirea olitei/toaletei, dar si ori de cate ori intra in casa. Exemplul parintilor este deosebit de important, prin urmare, parintii sunt indemnati sa se spele des pe maini in preajma copiilor si impreuna cu acestia, nu doar pentru a se asigura ca cei mici se spala corect pe maini, ci si pentru a le arata micutilor cum sa se spele.

De asemenea, este o idee buna ca parintii sa invete copiii sa nu-si atinga nasul si sa nu-si frece ochii.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor in spitale

Spitalele se afla sub o presiune extrema pentru a controla raspandirea virusurilor. Nu numai ca ele sunt, cu precadere, frecventate de persoane bolnave, care pot aduce diferiti germeni si virusuri cu ei atunci cand au nevoie de un anumit serviciu medical, ci si pentru ca in spitale sunt internati multi pacienti care pot avea o stare de sanatate fragila. Pentru o persoana bolnava, care are deja sistemul imunitar slabit, o noua infectie ar putea fi fatala. Tocmai de aceea, o persoana care are simptome asociate infectiilor respiratorii acute (febra, tuse respiratie greoaie) nu ar trebui sa se deplaseze direct la spital sau la camerele de garda ale unitatilor medicale, ci ar trebui sa-si contacteze medicul de familie si sa urmeze indicatiile acestuia. Este atat o masura de protectie personala, cat si de protejare a celorlalte persoane.

Expertii CDC si ECDC recomanda utilizarea urmatoarelor masuri pentru a opri raspandirea virusurilor in spitale:

  • Contactarea telefonica a unitatii medicale. Spitalele solicita persoanelor care au nevoie de ingrijiri medicale sa nu se deplaseze spre spital inainte de a suna, pentru ca personalul sa le tina separat de persoanele cu alte probleme de sanatate.
  • Triajul pacientilor. Limitarea numarului de persoane care intra in spital, completarea de formulare specifice privind istoricul de calatorie si simptomele pacientilor si directionarea acestora catre departamentele avizate poate ajuta la limitarea raspandirii virusurilor.
  • Signalistica si consumabile. Amplasarea semnelor de avertizare si a afiselor de igiena in intreaga unitate medicala, impreuna cu dispozitive de igienizare a mainilor, pot ajuta la reducerea raspandirii virusurilor.
  • Masti medicale. Persoanele care vin la spital cu simptome asociate unei infectii respiratorii ar trebui sa primeasca imediat masti medicale. De fapt, aceste persoane nu ar trebui sa se adreseze direct spitalului, ci sa contacteze telefonic medicului de familie pentru indrumare.
  • Izolare. Persoanele care pot avea un virus foarte contagios ar trebui sa stea separat – fie in camere private, fie pe etaje diferite – de persoanele cu alte probleme de sanatate.
  • Echipament de protectie personala. Personalul care lucreaza cu persoane care pot avea o infectie virala extrem de contagioasa trebuie sa poarte echipament specific de protectie (manusi, halate, masti), astfel incat sa isi protejeze ochii, gura, mainile.
  • Curatare si dezinfectare. Personalul spitalului trebuie sa urmeze instructiuni stricte cu privire la curatarea echipamentelor medicale, a suprafetelor, a hainelor si halatelor si a ustensilelor alimentare.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor in interiorul casei

Pentru a opri raspandirea germenilor si virusurilor in interiorul locuintei, concentrati-va eforturile pe curatarea si dezinfectarea zonelor din casa mai predispuse, cum ar fi bucataria si baia. Curatati bine toate suprafetele si obiectele, apoi dezinfectati cu solutii pe baza de clor si alcool (se recomanda un continut de minimum 70% alcool), pentru a omori germenii si virusurile. Este important sa va asigurati ca uscati bine suprafetele, cum ar fi blaturile de bucatarie si tocatoarele, dupa curatare. Umiditatea ajuta germenii ramasi sa supravietuiasca si, daca exista suficienta apa, sa se inmulteasca.

Iata cateva sfaturi generale de curatare pentru a preveni raspandirea germenilor in casa, oferite de NHS – sistemul national de sanatate din Marea Britanie:

  • Lavete si bureti. Folositi lavete de unica folosinta sau prosoape de hartie atunci cand este posibil. Lavetele textile reutilizabile trebuie dezinfectate sau spalate la o temperatura de 90 grade Celsius dupa fiecare utilizare.
  • Perii pentru spalat vase. Spalati periile intr-o masina de spalat vase in mod regulat sau curatati-le cu detergent si apa calda dupa fiecare utilizare
  • Mopuri si galeti. Folositi doua galeti pentru curatarea podelelor – una pentru detergent si cealalta pentru clatire. Mopurile si galetile trebuie curatate si uscate dupa fiecare utilizare
  • Toaleta. Curatati vasul de toaleta zilnic, cu un produs de curatat toaleta, dupa care dezinfectati. Dezinfectati des capacul si butoanele folosite atunci cand trageti apa. Tineti minte ca este nevoie sa indepartati calcarul in mod regulat.
  • Cada si chiuveta. Curatati cazile de baie si chiuvetele frecvent si folositi un dezinfectant atunci cand acestea sunt utilizate de o persoana bolnava.
  • Dusuri. Curatati des, odata la cateva zile, setul de dus (para, suportul si furtunul). Atunci cand un dus nu a fost folosit de ceva timp, lasati sa curga prin el apa fierbinte inainte de a-l folosi
  • Faianta si perdelele de dus. Pastrati faianta si spatiile dintre placile de faianta curate si spalati des perdele de dus.
  • Bucataria. Asigurati-va ca suprafetele de preparare a alimentelor sunt curate inainte de utilizare. Folositi tocatoare separate pentru diferite tipuri de alimente – cum ar fi carnea cruda si alimentele care nu trebuie gatite, cum ar fi frunzele de salata. Spalati-va si uscati-va mainile dupa manipularea alimentelor, in special carnea cruda. Curatati suprafetele imediat dupa utilizare.
  • Podelele. Curatati podelele in mod regulat cu apa calda si detergent pentru a elimina murdaria vizibila. Dezinfectati apoi cu solutii pe baza de clor si alcool si asigurati-va ca podelele sunt uscate inainte de a permite accesul copiilor pe acestea.
  • Covoare. Curatarea cu abur este eficienta impotriva germenilor de pe covoare.
  • Animale de companie. Tineti mancarea pentru animalele de companie separat de alimentele destinate consumului uman. Spalati intotdeauna mainile dupa ce atingeti animalele, mancarea, jucariile, custile si tavile de gunoi.
  • Jucarii. Curatati si spalati des jucariile tari sau din plastic. Unele jucarii moi pot fi curatate in masina de spalat.
  • Rufe murdare. Spalati-va pe maini dupa manipularea rufelor murdare. Lenjeria, prosoapele si lenjeria de pat ar trebui sa fie spalate la o temperatura de 90 grade Celsius, cu un produs de rufe pe baza de inalbitor pentru a preveni raspandirea germenilor. Nu lasati rufele in masina de spalat – germenii ramasi se pot multiplica rapid.
  • Eliminarea deseurilor. Cosurile de gunoi al caror capac se deschide cu ajutorul piciorului sunt mai igienice, deoarece reduc riscul de contaminare atunci cand ridicati capacul. Spalati-va intotdeauna mainile dupa manipularea deseurilor.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor la locul de munca:

  • Angajatii ar trebui sa lucreze de acasa, daca este posibil
  • Persoanele bolnave trebuie incurajate sa stea acasa
  • Sedintelecu participare numeroasa trebuie fie anulate, fie mutate in mediul online
  • Trebuie promovata igiena corecta a mainilor cu apa si sapun, timp de 20 de secunde
  • Se recomanda curatarea frecventa a suprafetelor des utilizate: birouri, manerele usilor, butoanele lifturilor, etc
  • Angajatorii trebuie sa se asigurare ca exista suficient dezinfectant pentru maini.

Sursa: reginamaria.ro

Categories
Stire

COVID-19, infectia cu noul coronavirus: transmitere, simptome, severitate, tratament

COVID-19, infectia cu noul coronavirus: transmitere, simptome, severitate, tratament

In 30 ianuarie 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat ca exista o situatie de urgenta in legatura cu focarul unei infectii determinate de un nou tip de virus din familia coronavirusurilor.  Noul tip de coronavirus a primit denumirea de SARS-CoV-2, iar boala declasata de infectia cu acest virus COVID -19.

Domnul dr. Stefan Gigea, medic specialist pneumolog in cadrul Ponderas Academic Hospital raspunde la intrebari despre modalitatile de transmisie a noului coronavirus, despre felul in care se manifesta infectia cu noul coronavirus SARS-CoV-2, care sunt criteriile de severitate si care sunt modalitatile de tratament pe care le pot utiliza medicii in lupta cu boala.

Cum se transmite infectia COVID 19?

Transmiterea virusului este inca incomplet inteleasa. Pare a fi in principal prin picaturi Flugge, adica respiratorii, asemanator cu transmiterea gripei. Prin acest tip de transmitere virusul se distribuie continut in secretiile respiratorii; in momentul in care o persoana infectata tuseste, stranuta, vorbeste, in cazul in care aceste picaturi intra in contact direct cu mucoasele celeilalte persoane; infectia poate avea loc si in cazul in care o persoana atinge o suprafata infectata (care a avut contact cu astfel de secretii) si apoi isi atinge ochii, nasul sau gura; distanta de transmitere a picaturilor este de aproximativ 2 metri din studiile realizate pana in momentul de fata. Recomandarile de protectie si distanta difera intre tari la momentul de fata datorita cunoasterii inca deficitare a mecanismelor virusului. Rezultatele unor cercetari de laborator realizate de cercetatori ai Institutului National de Alergii si Boli Infectioase din Statele Unite si publicate in The New England Journal of Medicine sunt conforme cu aceasta ipoteza de transmitere a virusului.

Aparent, cantitatea de ARN viral este mai mare la scurt timp dupa debutul simptomelor comparativ cu mai tarziu in evolutia bolii. In raportul colaborativ OMS-China s-a evidentiat o rata de transmitere intre 1 si 5% in populatia de pacienti confirmati din China. In SUA rata este de 0.45% in studiul efectuat pe transmisia la 10 pacienti.

Persoanele fara simptome respiratorii pot transmite infectia?

Transmisia de la indivizi asimptomatici (sau cei din perioada de incubatie) a fost descrisa, insa nu se cunoaste extensia acestei transmisii; va fi nevoie de mai multe studii pentru a verifica aceasta transmitere; in prezent sunt in pregatire studii serologice pentru COVID.

Exista si persoane asmiptomatice care sunt infectate, insa pana acum acestea au dezvoltat simptomatologie mai tarziu; intr-un studiu s-au evidentiat modificari pulmonare imagistice la 50% dintre pacientii unui lot de contacti asimptomatici, dintre care 20% cu modificari atipice; dintre acestia cativa au prezentat febra la cateva zile dupa diagnostic.

Perioada de incubatie a virusului (de la momentul infectarii pana la aparitia primelor simptome) este intre 2 si 14 zile de la contact, media fiind 4-5 zile in mai multe studii realizate pana acum.

Care sunt simptomele infectiei COVID 19? Care sunt simptomele care apar cel mai frecvent si la cat timp de la infectie apar?

Simptomele cele mai frecvente sunt:

  • Febra – frecventa cea mai mare, insa nu este universal prezenta; in unele studii a avut ponderea cea mai mare dintre simptome inca de la inceput, dar unii pacienti au avut febra joasa (38 grade, sau 37.5 grade), iar in alte studii a aparut la mai putin de jumatate din pacienti insa in timpul spitalizarii a aparut la majoritatea pacientilor.
  • Fatigabilitate/astenie fizica – al doilea simptom ca frecventa, dupa febra
  • Tuse seaca
  • Anorexie
  • Mialgii
  • Dispnee/oboseala la effort
  • Expectoratie/tuse productiva
  • Alte simptome mai rare – Cefalee, Odinofagie/jena laringiana, rinoree

Au aparut cazuri in care la pacientii infectati s-au evidentiat simptome gastrointestinale – greata, voma, diaree, disconfort abdominal. S-a evidentiat ca la unii pacientii astfel de simptome pot fi primele care apar, iar la acesti pacienti evolutia este mai indelungata si posibil mai severa. Si in acest caz sunt necesare mai multe studii pentru a confirma descoperirile.

Simptomele ce impun un consult de urgenta sunt: dispnee de repaus, durere/constrictie toracica persistenta, confuzie/inabilitatea de a te ridica singur din pat, cianoza faciala/periorala.

Cea mai frecventa manifestare severa a COVID-19 este pneumonia virala – febra, tuse, dispnee, infiltrate interstitiale bilaterale decelabile imagistic.

Evolutia initial usoara poate progresa in cursul unei saptamani; la cei cu pneumonie virala poate apare dispneea la aprox 5-8 zile de la debutul simptomatologiei cu necesitatea internarii la cateva zile de la aparitia dispneei.

In ceea ce priveste copiii, infectia pare sa fie mai rara la aceasta grupa de varsta, iar cand are loc, este de cele mai multe ori forma usoara; au fost raportate si cateva cazuri severe; frecventa in populatie in studiile realizate in China este de aprox 2% la persoanele <20 ani; in toate studiile realizate pana acum pe copii, toti pacientii s-au vindecat, desi au fost cazuri de pneumonie si rare cazuri de internare in ATI.

Clasificarea COVID-19 in functie de severitate (studiu pe cohorta mare de 44500 cazuri din China):

  • Infectie usoara  (fara sau cu pneumonie usoara) – aprox 81%
  • Boala severa (dispnee, hipoxie, afectare >50% din plamani la imagistica pulmonara in primele 24-48h) – 14%
  • Boala critica (insuficienta respiratorie, soc, insuficienta multipla de organ) – 5%
  • Mortalitate aprox 2.3%, fara a fi cazuri fatale la cei cu boala non-critica

Exista diferente intre simptomele infectiei COVID 19 si alte infectii respiratorii?

Nu exista la momentul de fata semne clinice care sa diferentieze cu certitudine COVID-19 de alte infectii respiratorii virale

Ce explorari sunt necesare pentru diagnosticul COVID 19?

In primul rand trebuie ca inainte de testare sa se intruneasca conditiile pentru definitia de caz de COVID-19, conform criteriilor OMS si a ECDC.

  • Testare pentru alti patogeni respiratorii (gripa, Virus sincitial respirator, bacterii etc),
  • Testare pentru COVID-19 – prin tehnica RT-PCR – utilizand un kit de diagnostic, prin recoltare din nas, faringe; uneori este necesara retestarea din multiple locuri in cazurile negative la test dar cu suspiciune clinica si imagistica mare; Sputa se colecteaza doar la cei cu tuse productiva, nu se recomanda provocarea sputei.
  • Imagistica – utila mai ales cand nu sunt disponibile testele, in China a fost folosit ca si criteriu de diagnostic al cazului de COVID-19, fara a putea cu desavarsire exclude sau confirma COVID-19; intr-un studiu realizat in Wuhan, are sensibilitate de 97% dar specificitate 20% avand in vedere aspectul CT comun cu mai multe patologii. Diferenta e distributia predominant periferica a leziunilor COVID-19, cu predominanta leziunilor tip geam mat, reticulare, ingrosari vasculare, halou inversat; Radiografia nu are suficienta sensbilitate pentru a pune diagnosticul; Se mai poate utiliza ecografia pleurala ce poate decela modificari suggestive.

Ce se cunoaste despre mecanismul de actiune al SARS-CoV-2? Care sunt organele cele mai afectate?

SARS-CoV-2 este un betacoronavirus din acelasi subgen ca virusul SARS; structura regiunii genelor de legare de receptori este asemanatoare cu cea a virusului SARS, si s-a descoperit ca SARS-CoV-2 utilizeaza acelasi receptor, al enzimei de conversie al angiotensinei 2 – ACE-2; S-au identificat 2 tipuri de virus – tipul L (70% dintre tulpini) si tipul S(30%); Tipul L a fost predominant in primele zile ale epidemiei din China,

Virusul afecteaza in special plamanul, fiind o infectie respiratorie; afectarea multiorgan apare in cadrul socului septic si ARDS (sindrom de detresa respiratorie acuta); s-a dovedit ca virusul poate fi eliminat si prin fecale la cei cu simptomatologie intestinala. Inca sunt in studiu toate caile de afectare ale organismului.

Ce complicatii pot sa apara? Care sunt complicatiile care apar cel mai frecvent? Ce simptome apar in caz de agravare si cum sunt diagnosticate?

Evolutia initial usoara poate progresa in cursul unei saptamani; la cei cu pneumonie poate apare dispneea la aprox 5-8 zile de la debutul simptomatologiei cu necesitatea internarii la cateva zile de la aparitia dispneei;

O complicatie majora este ARDS – sindrom de detresa respiratorie acuta; Frecventa aparitiei acestei complicatii este variabila, intr-un studiu aceasta aparand la aprox 20% dintre pacienti dupa o durata mediana de 8 zile, cu necesitatea ventilatiei mecanice la aprox 12%. In alt studiu a aparut la >40% dintre pacienti. Aceasta complicatie a fost asociata cu varsta >65 ani, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala.

Alte complicatii – aritmii, injurie cardiaca acuta, socul, pneumoniile si infectiile de cateter nozocomiale, trombembolism venos (datorita imobilizarii prelungite), ulcere/escare de presiune (datorita imobilizarii), sangerare gastrointestinala,

Durata medie de recuperare este aproximativ 2 saptamani pentru formele usoare si 3-6 saptamani pentru boala severa

Cine are risc mai mare de a dezvolta complicatii?

Oamenii peste 65 ani, cei cu comorbiditati (boli cronice ce determina imunodepresie/ rezistenta scazuta la infectii), cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiace, gravidele etc.

Ce tratamente se pot utiliza daca apare pneumonia COVID 19? In ce consta tratamentul pe care l-ar puteain spital pacientii care sufera de COVID-19?

In principiu se pune accent pe controlul infectiei si tratament suportiv, in functie de severitatea infectiei.

Stadiul de Pneumonie:

  • Adult cu pneumonie dar fara semne de pneumonie severa si fara necesar de O2  (oxigen) suplimentar;
  • Copil cu pneumonie non-severa care are tuse sau dispnee  insotita de tahipnee;

Pneumonie severa:

  • Adult sau adolescent cu febra si suspiciunea infectiei cu tahipnee, dispnee importanta sau hipoxie (SpO2 <93%);
  • Copil cu tuse sau dispnee, la care se adauga unul din alte semne: cianoza central sau SpO2 <90%, stress respirator sever, alterarea starii generale importanta (letargie, incapacitate de autohranire sau autohidratare, modificarea starii de constienta, convulsii, oboseala respiratorie)

ARDS (sindrom de detresa respiratorie acuta):

  • debut la o saptamana de la o injurie pulmonara sau aparitia de noi simptome respiratorii/agravarea celor vechi; Modificari imagistice (Radiografie, CT sau ecografia pleurala) cu opacitati bilaterale; Criterii de insuficienta respiratorie;

Sepsis:

  • disfunctie de organ amenintatoare de viata cauzata de un raspuns anormal al gazdei la o infectie suspectata/confirmata – > alterare status mental, modificare respiratie, hipoxie, oliguria, tahicardie, puls slab, hipotensiune, uscaciunea pielii, modificari biologice (trombocitopenie, acidoza, lactat crescut, hiperbilirubinemie)

Soc septic:

  • persistenta hipotensiunii in ciuda resuscitatii volemice, cu necesarul adaugarii de vasopresoare

Astfel, in functie de sesevritate se utilizeaza diferite forme de tratament:

  • Initial se utilizeaza tratament simptomatic – antipiretice pentru controlul febrei
  • In caz de hipoxie – oxigenoterapie pentru a mentine saturatia >94% – la pacientii care au semne de agravare (apnee sau dispnee severa, cianoza centrala, soc, coma, convulsii) – managementul cailor aeriene, oxigenoterapie minim 5L/min pana la 10-15L/min pe masca; dupa stabilizare se mentine SpO2 la >90%; in anumite cazuri se recomanda ventilatie non-invaziva.
  • Tratamentul coinfectiilor – chiar in caz de suspiciune de COVID-19 se administreaza antibioterapie empirica mai ales in caz de sepsis (la 1h de la identificarea sepsisului), bazata pe diagnosticul clinic.
  • In caz de ARDS – ventilatie mecanica; cu grija extrema la manevra de intubare care are un risc mare de contaminare; in ARDS sever se recomanda utilizarea pozitiei de sezut; reechilibrare hidroelectrolitica
  • Socul septic – reechilibrare hidroelectrolitica antibioterapie in prima ora, montarea de cateter venos/arterial central.
  • Preventia complicatiilor este esentiala – manevre specifice fiecarui tip de complicatie, mai ales in cazul celor determinate de imobilizarea prelungita si nutritia parenterala;

NU se vor administra (datorita faptului ca pot agrava starea pacientului) – cristaloizi hipotonici, corticoterapie (nu s-au dovedit beneficiile pana acum, dar multe reactii adverse si cresterea mortalitatii datorita infectiilor secundare si reactiilor adverse, de utilizat doar daca exista comorbiditati care ar putea necesita o astfel de terapie, sau in sarcina avansata).

Nu s-au descoperit tratamente specifice in COVID-19, sunt in curs de investigare mai multi agenti terapeutici:

  • Remdesevir – nou medicament antiviral cu rezultate bune in vitro dar inca in curs de testare, actual utilizat in America; inca nu s-a dovedit un impact clinic
  • Clorochina/hidroxiclorochina – eficient in vitro, dar inca in studiu, posibila utilitate a monodozei pentru a impiedica evolutia nefavorabila
  • Lopinavir-ritonavir – tratament al infectiei HIV, initial cu posibil activitate antivirala vs SARS-CoV- 2 in vitro, dar studiile inca in derulare nu au dat rezultate clare.
  • Tocilizumab – inhibitor il-6 – inca in studii la pacientii care au acest receptor crescut

Se pot trata si la domiciliu formele usoare? Care sunt optiunile de tratament la domiciliu?

Forma usoara se poate trata la domiciliu in cazul in care infectia nu este foarte simptomatica si persoana se poate izola corespunzator. Managementul in aceste cazuri se concentreaza pe preventia transmisiei la altii si monitorizarea starii clinice pentru a decela o deteriorare ce ar putea duce la internare.

Tratamentul in aceste cazuri este pur simptomatic (antipiretic etc), si preventiv – utilizarea unei masti la contactul cu alti oameni, dezinfectia suprafetelor, igiena maninilor, izolarea de oameni si animale(vector pe blana);

Raman sechele pulmonare dupa infectia COVID 19?

Sechele raman in cazurile de infectie severa care au evoluat la ARDS avansat sau sepsis. ARDS de orice cauza poate evolua la stadiul de fibroza pulmonara in cazul duratei >7-8 zile, iar aceasta poate fi ireversibila. In functie de amplitudinea leziunilor acestea pot determina o reducere a functiei pulmonare ce poate fi resimtita de pacient.

Sursa: reginamaria.ro