Categories
Articol medical

Tuberculoza

tuberculoza

Tuberculoza

Generalitati

Tuberculoza (TBC) este o infecție bacteriană acută sau cronică localizată cel mai frecvent în plămâni. Tuberculoza se transmite ca și răceala, prin aerul pe care il inspirăm. Persoanele bolnave de tuberculoză elimină prin tuse sau strănut picături mici de secreții care conțin bacterii. Aceste bacterii cauzează crearea unor formațiuni de țesut foarte mici numite tuberculi. Odată ce se formează în plămâni, acești tuberculi provoacă dificultăți de respiratie, tuse și eliminare de spută. Tuberculoza poate recidiva după perioade lungi de inactivitate (latență) în cazul în care nu este tratată în mod adecvat. Tuberculoza este localizată cel mai des în plămâni dar care se poate răspândi și în alte părți ale organismului. Din fericire, aceasta afecțiune poate fi tratată și prevenită cu succes.

Simptome

Majoritatea persoanelor infectate nu se îmbolnăvesc de tuberculoză deoarece sistemul lor imun distruge infecţia. Totuși, în unele cazuri, simptomele tuberculozei sunt difuze și dificil de diferențiat de alte boli și prin urmare este deseori tardiv diagnosticată. Cele mai comune simptome ale tuberculozei sunt:

  • tuse persistentă de cel puțin 3 săptămâni
  • febră timp de o săptămînă fără o cauză evidentă
  • durere în piept
  • tuse cu sânge sau cu mucozități
  • senzație de slăbiciune sau oboseală accentuată
  • scădere în greutate fără motive explicabile
  • frisoane
  • febră
  • transpirație excesivă, mai ales noaptea
  • pierderea poftei de mâncare

Preventie si tratament

Persoanele bolnave de tuberculoză elimină prin tuse sau strănut picături mici de secreții care conțin bacterii. Pe calea aerului, aceste picături sunt inhalate de persoanele din anturajul apropiat al bolnavului. Persoanele care se infectează au două posibilități: să rămână infectate (tuberculoză latentă) sau să treacă de la stadiul de infecție la cel de boală (tuberculoză activă). Persoanele cu infecție latentă nu sunt considerate contagioase. Dacă însă sistemul imunitar este slăbit, în lipsa tratamentului, persoana infectată dezvoltă tuberculoza activă și poate să infecteze, la rândul său, alte persoane. Medicii recomandă celor care suferă de tuberculoză activă să rămână acasă și să evite contactul cu alte persoane cât mai mult posibil, până când boala nu mai este infecțioasă.

Opriți răspândirea tuberculozei!

Este esențial ca pacienții care suferă de tuberculoză activă să se tratateze imediat. Întreruperea tratamentului medicamentos – chiar dacă vă simțiți mai bine, poate cauza întârzierea vindecării și reapariția bolii. Reaparițiile pot surveni la 6 – 12 luni de la întreruperea tratamentului.

Pentru a preveni răspândirea TBC, persoanele infectate trebuie:

  • să nu întrerupă tratamentul fără permisiunea medicului specialist,
  • să își acopere întotdeauna gura cu un șervețel atunci când tușesc sau strănută,
  • să se spele pe mâini după ce tușesc sau strănută,
  • să se izoleze de comunitate,
  • să nu folosească mijloacele de transport în comun,
  • să aerisească bine camerele.

Cea mai bună modalitate de a preveni tuberculoza este tratamentul corect al bolnavilor. O altă modalitate de prevenire a tuberculozei este vaccinarea BCG (vaccinul Bacillus Calmette-Guérin) la naștere.

Investigatii

Medicii diagnostichează tuberculoza activă pulmonară folosind examinarea fizică a pacientului, a culturilor de spută precum și radiografia toracelul. Dacă se constată prezența infecției în organism, se recomandă administrarea de antibiotice precum izoniazida, rifampicina, etambutol si pirazinamida. Tratamentul cu antibiotice durează între 6 și 9 luni deoarece este nevoie de cel puțin 6 luni pentru ca toate bacteriile să moară.

Este foarte important să se urmeze tratamentul în doze întregi și exact pentru cât timp este prescris de medic. Acest lucru asigura vindecarea și înlătură riscul recidivării și dezvoltării bacteriei rezitente la antibiotice.

Ca toate medicamentele, și cele administrate pentru tratatea TBC pot avea efecte secundare, unele chiar grave. Apelați imediat la medic dacă aveți aceste simptome:

  • lipsa poftei de mâncare
  • greață / vărsături
  • o tentă gălbuie a pielii sau a ochilor (icter)
  • febră mare sau durează 3 sau mai multe zile
  • dureri abdominale
  • furnicături în degete de la mâini sau de la picioare
  • durere în piept
  • mâncărime sau erupții cutanate
  • învinețire ușoară
  • sângerare gingiilor
  • urină închisă la culoare
  • dureri articulare
  • amețeli
  • amorțeală sau furnicături în jurul gurii
  • vedere încețoșată
  • pierderea auzului / țiuit în urechi

De retinut!

  • tuberculoza este cea mai răspândită boală infecțioasă la nivel mondial care este tratabilă
  • transmiterea are loc pe calea aerului de la persoanele infectate; doar un mic procent din persoanele care se infectează, dezvoltă boala
  • tratamentul este gratuit pe toată perioada și se efectuează în unități spitalicești specializate
  • tuberculoza netratată este fatală
  • persoanele tratate corect sunt declarate vindecate.

Sursa text:          WebMD
Foto:     Shutterstock

Categories
Articol medical

Colesterol: cand si de ce este indicata analiza lipidelor sangvine

Colesterol: cand si de ce este indicata analiza lipidelor sangvine

Tot ce trebuie sa stii despre HDL (colesterolul bun)

Colesterolul este substanta grasa (lipidica) insolubila in apa care se gaseste in toate celulele corpului si care circula in sange legandu-se de anumite proteine. HDL reprezinta o clasa de lipoproteine (denumirea HDL provine de la High Density Lipoproteine – lipoproteine cu densitate inalta) care transporta colesterolul in sange. Rolul HDL este de a transporta colesterolul de la tesuturi la ficat, pentru a fi metabolizat si eliminat din organism. Tocmai pentru ca intervine in procesul de eliminare a colesterolului i s-a dat generic denumirea de colesterol bun. Alaturi de colesterolul LDL, participa la mentinerea nivelului colesterolului celular. Cunoasterea nivelului de HDL este utila pentru a se determina riscul de a dezvolta o boala cardiovasculara. Daca nivelul colesterolului este mare, trebuie sa se determine daca acest lucru se datoreaza unui nivel  mare al HDL (colesterol bun) sau al LDL (colesterol rau).

Cand este indicata analiza?

Medicul recomanda testarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului de ateroscleroza, boala coronariana si pentru diagnosticul hiperlipoproteinemiilor. Frecventa cu care este indicat sa iti testezi nivelul colesterolului HDL depinde de varsta, de factorii de risc si de istoricul medical. In general, se recomanda urmatoarele:

  • Adultii tineri (20-45 de ani) ar trebui sa faca analiza colesterolului HDL la fiecare 5 ani,
  • Barbatii cu varsta intre 45 si 65 de ani si femeile cu varsta intre 55 si 65 de ani ar trebui sa faca testul la fiecare 1-2 ani.

Cum se face

Testul colesterolului HDL este o analiza de sange obisnuita. Sangele se recolteaza, de obicei, dintr-o vena de la nivelul bratului.

Cum te pregatesti

Se recomanda ca testarea colesterolului HDL sa se faca pe nemancate (à jeun).

Care sunt valorile normale?

La persoanele adulte se considera normala o valoare a HDL colesterol mai mare de 40 mg/dL.

Interpretare analiza: cand creste nivelul?

Nivelul colesterolului bun (HDL) poate creste in cazul in care exista:

  • Hiperalfalipoproteinemie familiala
  • Activitate fizica regulata
  • Boli hepatice cronice
  • Pierdere in greutate

Interpretare analiza: cand scade nivelul?

Un nivel scazut al colesterolului bun (HDL) poate fi asociat cu:

  • Hipoalfaproteinemie familiala
  • Hipertrigliceridemie familiala
  • Sindrom metabolic
  • Obezitatea
  • Sedentarism
  • Diabetul zaharat necontrolat
  • Colestaza
  • Insuficienta renala cronica
  • Fumat
  • Terapie cu beta-blocante
Poliana va propune pachetul Profil Lipidic care contine cinci analize medicale pentru evaluarea metabolismului grasimilor. 
Programeaza-te aici.

In cat timp se da rezultatul?

In functie de laborator, rezultatul este disponibil in cateva zile lucratoare.

Tot ce trebuie sa stii despre LDL (colesterolul rau)

Colesterolul este o molecula de natura lipidica, insolubila in apa, care circula in sange sub forma de agregate de proteine numite lipoproteine, cum ar fi LDL (Low Density Lipoprotein) – asa numitul colesterol „rau” sau HDL-C (High Density Lipoprotein) – numit si colesterol „bun”. Aproximativ 60-70% din colesterolul din organism este transportat in sange sub forma de colesterol lipoproteic cu densitate mica (LDL-C). LDL Colesterolul are rol in transportul colesterolului catre tesuturi. Persoanele cu un nivel crescut al colesterolului LDL prezinta o incidenta crescuta a aterosclerozei si a bolii coronariene.

Determinarea profilului lipidic consta in masurarea: colesterolului total, HDL colesterolului, trigliceridelor si LDL colesterolului.

Cand este indicata analiza?

Cunoasterea nivelului LDL colesterolului este indispensabila in estimarea riscului cardiovascular (riscul de boala coronariana, infarct miocardic sau accident vascular cerebral).

Testarea LDL colesterolului este recomandata pentru:

  • Monitorizarea bolilor coronariene
  • Estimarea riscului cardiovascular
  • Stabilirea deciziei terapeutice

Cand si cat de des ar trebui sa iti testezi nivelul colesterolului LDL depinde de mai multe aspecte: varsta, istoricul familial, factorii de risc.

In mod uzual, medicii recomanda Masurarea LDL colesterolului impreuna cu celelalte analize care completeaza profilul lipdic, dupa varsta de 40 de ani ca parte a unei examinari de rutina. Frecventa cu care se face testarea depinde de varsta, de gen si de factorii de risc prezenti: barbatii cu varsta intre 45 si 65 de ani si femeile cu varsta intre 55 si 65 de ani ar trebui sa faca testul la fiecare 1-2 ani.

Cum se face

LDL colesterol este un test de sange pe care medicul il recomanda alaturi de alte analize sau de sine statator.

Cum te pregatesti

Testul LDL colesterol se face pe nemancate. Este nevoie de un repaus alimentar de 12 ore inainte.

Care sunt valorile normale?

Valorile LDL colesterolului pot sa varieze in functie de varsta, gen si metoda de determinare utilizata de laborator. La adulti se considera ca un nivel de sub 100mg/dl drept o valoare de dorit, un nivel de peste 160 mg/dl ca fiind crescut si o valoare de 190 si peste drept foarte crescut.

Interpretare analiza: cand creste nivelul?

Cresterile nivelului LDL colesterol pot fi cauzate de:

  • Hipercolesterolemie familiala
  • Dieta bogata in colesterol si grasimi saturate
  • Hipotiroidism
  • Sindrom nefrotic
  • Diabet zaharat
  • Insuficienta renala cronica
  • Colestaza
  • Sedentarism
  • Inaintarea in varsta (barbati peste 45 ani si femei peste 55 ani)
  • Administrarea unor medicamente (unele tratamente pentru hipertensiune sau pentru infectia cu HIV)
  • Unele afectiuni (boala renala cronica, diabetul, infectia cu HIV).

Interpretare analiza: cand scade nivelul?

Nivelul scazut al LDL colesterol poate fi asociat cu:

  • Hipertiroidie
  • Anemii cronice
  • Boala Tangier
  • Afectiuni hepatocelulare severe
  • Sindrom Reye
  • Boli inflamatorii articulare
  • Afectiuni pulmonare cronice
Poliana va propune pachetul Profil Lipidic care contine cinci analize medicale pentru evaluarea metabolismului grasimilor. 
Programeaza-te aici.

In cat timp se da rezultatul?

In functie de laborator, rezultatul analizei LDL colesterol este disponibil in cateva zile lucratoare.

Surse de informatie:

https://labtestsonline.org.uk/tests/hdl-cholesterol-test

https://medlineplus.gov/hdlthegoodcholesterol.html

https://labtestsonline.org.uk/tests/ldl-cholesterol-test

https://medlineplus.gov/ldlthebadcholesterol.html