Categories
Articol medical

Alergia alimentara: ce este si cum se trateaza

Alergia alimentara: ce este si cum se trateaza

Despre

Alergia alimentara apare ca o reactie a sistemului imunitar in urma consumului unui produs alimentar sau chiar si a unei mici cantitati din acesta. Probleme digestive, urticarie sau tumefierea cailor respiratorii se numara printre simptomele unei alergii alimentare. Exista persoane carora o alergie alimentara le poate pune viata in pericol, provocandu-le simptome severe, manifestarea purtand numele de anafilaxie. O alergie alimentara ar putea fi insa usor de confundat cu intoleranta alimentara, care este o reactie mult mai comuna, cu simptome mai usoare. Desi neplacuta, intoleranta alimentara este o afectiune mai putin grava care nu implica sistemul imunitar.

Cauze

Alergia alimentara poate avea mai multe cauze care provoaca reactivitatea sistemului imunitar, stimuland producerea de proteine ​​specializate numite anticorpi. Anticorpii percep potentialele alimente ca o amenintare la adresa corpului, similara cu cea reprezentata de bacterii si virusuri. Astfel, anticorpii semnaleaza sistemului imunitar prezenta potentialului intrus si favorizeaza declansarea unei cascade de reactii care sa anihileze pericolul.

De exemplu, in cel mai frecvent tip de alergie alimentara, un anticorp cunoscut sub numele de imunoglobulina E (IgE) vizeaza in mod eronat o anumita proteina gasita in alimente, perceputa ca o amenintare. IgE poate determina eliberarea mai multor substante chimice, cea mai importanta fiind histamina.

Histamina provoaca cele mai multe dintre simptomele tipice care apar in timpul unei reactii alergice. De exemplu, histamina poate:

  • determina dilatarea vaselor de sange mici, iar pielea din jur poate sa devina rosie si sa se umfle;
  • afecta terminatiile nervoase ale pielii, provocand mancarimi;
  • creste cantitatea de mucus produsa in mucoasa nasului, ceea ce provoaca rinoree, mancarime si o senzatie de arsura.

In majoritatea alergiilor alimentare, eliberarea de histamina se poate manifesta preferential in anumite parti ale corpului, cum ar fi tractul respirator, tubul digestiv sau pielea.

In caz de anafilaxie, sistemul imunitar reactioneaza in exces si elibereaza cantitati mari de histamina si multe alte substante chimice in sange. Acest lucru cauzeaza o gama larga de simptome asociate cu anafilaxia.

Formele alergiei alimentare

Alergia alimentara poate fi de tip imediat (IgE mediata), cu manifestari rapide dupa contactul cu alergenul alimentar (20 de minute pana la 2 ore) sau alergie alimentara de tip tardiv (nonIgE mediata) in care manifestarile alergice pot aparea pana la cateva zile dupa ingestie. Intr-un numar redus de cazuri pot coexista ambele forme de alergie.

Alergie alimentara de tip tardiv (non-IgE mediata)

Exista si un alt tip de alergie alimentara, cunoscuta sub numele de alergie alimentara non-mediata de IgE sau de tip tardiv. Aceasta este cauzata de diferite celule din sistemul imunitar.

Nu exista niciun test care sa confirme cu exactitate alergia alimentara non-IgE mediata. Acest tip de reactie este mult mai greu de diagnosticat si se limiteaza in mare parte la piele si la sistemul digestiv, provocand simptome precum arsuri la stomac, indigestie si eczeme.

Manifestarea acestui tip de alergie alimentara la bebelusi poate provoca diaree si reflux gastroesofagian.

In cazul copiilor, alimentele care provoaca cel mai frecvent o reactie alergica sunt: oua, lapte, soia, grau sau arahide.

La adulti, alimentele care provoaca cel mai frecvent o reactie alergica sunt: arahide, nuci sau peste.

Pe de alta parte, orice tip de aliment poate provoca o alergie, iar unele persoane au reactii alergice la telina, gluten, mustar, seminte de susan, fructe si legume sau carne.

Factori de risc

O alergie alimentara poate  avea mai multi factori de risc, printre care:

  • Istoric in familie: daca in familia ta exista membri care au astm, eczema, urticaria sau febra fanului, atunci si tu ai un risc crescut de a dezvolta alergii alimentare.
  • Alte alergii: daca esti deja alergic la un anumit aliment, este posibil sa ai un risc crescut de a deveni alergic si la altul. In mod similar, daca ai alte tipuri de reactii alergice, cum ar fi febra fanului sau eczema, riscul de a avea o alergie alimentara este mai mare.
  • Varsta: alergia alimentara este mai frecventa la copii. Pe masura ce acestia cresc, sistemele lor digestive se maturizeaza si este mai putin probabil ca organismul lor sa fie la fel de sensibil la alimente sau ingrediente ce declanseaza alergii. De obicei, copiii pot in mare masura depasi alergiile la lapte, soia, grau si oua, dar au un risc crescut la cele la nuci, peste sau carne ce ar putea sa dureze pentru toata viata.
  • Astm: aceasta afectiune si alergia alimentara apar de obicei impreuna. De aceea, in cazul unei persoane cu astm si alergie alimentara simptomele sunt de obicei mult mai severe.

Simptome

O reacţie alergica de tip IgE, imediata, se poate prezenta prin simptome care intereseaza pielea, tractul gastrointestinal, aparatul respirator si/‌sau circulator. In schimb, cele non-IgE mediate sau mixte afecteaza predominant aparatul digestiv, provocand diaree, varsaturi, dureri abdominale, scaune diareice, cu mucus si/sau cu sange.

Simptomele unei alergii alimentare apar aproape intotdeauna la cateva secunde sau minute dupa consumarea alimentelor. Exista persoane care pot manifesta o reactie alergica severa –anafilaxie, ce le poate pune viata in pericol. Cel mai frecvent tip de reactie alergica la alimente este insa alergia alimentara mediata de IgE. Simptomele acesteia includ:

  • furnicaturi sau mancarimi in gura;
  • eruptie cutanata rosie cu mancarime – urticarie. Exista cazuri cand pielea devine doar rosie, fara o eruptie cutanata;
  • umflarea fetei, a gurii, a gatului sau a altor zone ale corpului;
  • dificultate la inghitire;
  • respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie;
  • senzatie de ameteala;
  • senzatie de greata sau varsaturi;
  • dureri abdominale sau diaree;
  • simptome asemanatoare febrei fanului, cum ar fi stranutul sau mancarimea ochilor -conjunctivita alergica.

O forma a alergiei alimentare este si alergie alimentara non-IgE mediata. Simptomele acestui tip de alergie se instaleaza tardiv dupa contactul cu alergenul si pot dura mult mai mult, uneori pana la cateva zile.

Unele simptome, desi mai rare, ale unei alergii alimentare nemediate de IgE pot fi ceea ce v-ati astepta sa vedeti intr-o reactie alergica, cum ar fi:

  • roseata si mancarime ale pielii, fara o eruptie cutanata;
  • pielea devine rosie, uscata si crapata, cu mancarimi, afectiunea purtand numele de eczema atopica;

Alte simptome, mai frecvente, ale unei alergii alimentare tardive pot fi mult mai putin evidente si uneori sunt considerate ca fiind cauzate a unei alte afectiuni. Acestea sunt:

  • varsaturi cu sau fara diaree;
  • crampe abdominale
  • constipatie

Reactie mixta

Sunt unii copii care pot avea o reactie mixta in care experimenteaza atat simptome de alergie alimentara IgE, imediata, cum ar fi eruptia, edemul respirator, conjunctivita cat si simptome non-IgE, cum ar fi tulburarile digestive tardive. Acest lucru se poate intampla copiilor care au o alergie la lapte.

Complicatii

Asa cum spuneam mai sus, exista persoane carora o alergie alimentara le poate pune viata in pericol. Asta se intampla in cazul aparitiei anafilaxiei sau socului anafilactic. Simptomele sunt bruste si se pot agrava foarte repede. Adesea, simptomele initiale ale anafilaxiei sunt aceleasi cu cele enumerate mai sus si pot duce la colaps si pierderea constientei. Anafilaxia este o urgenta medicala, iar fara un tratament rapid, poate pune viata in pericol. Anafilaxia poate progresa rapid si poate provoca moartea. In 30 de minute de la debutul simptomelor daca nu este tratata prompt cu epinefrina de urgența.

Cand trebuie sa mergi la medic

Daca te confrunti cu simptome de alergie alimentara la scurt timp dupa masa, este posibil ca si tu sa suferi de alergie alimentara. Programeaza-te cat mai repede la medicul curant sau la alergolog.

Cauta un tratament de urgenta daca prezinti unul sau mai multe simptome de anafilaxie, precum respiratie dificila, soc cu o scadere severa a tensiunii arteriale, puls rapid, ameteala.

Diagnostic

In prezent, nu exista un test perfect pentru a confirma sau exclude o alergie alimentara. Inainte de a pune un diagnostic, medicul va lua in calcul o serie de factori. Acestia sunt:

  • simptomele: cand mergi la medic, ofera-i un istoric detaliat al simptomelor pe care le-ai avut dupa ce ai consumat un anumit aliment.
  • Istoricul familiei la alergii: este important ca medicul sa cunoasca informatii despre membrii familiei care au alergii de orice fel.
  • Un examen fizic. Un examen atent poate identifica sau exclude adesea alte probleme medicale.
  • Un test de piele: un test de intepare a pielii va poate determina reactia la un anumit aliment. In acest test, o cantitate mica din hrana suspectata este plasata pe pielea antebratului sau a spatelui. Daca esti alergic la o anumita substanta testata, vei manifesta o umflatura sau o reactie crescuta. Atentie! Doar obtinerea unei reactii pozitive la acest test nu este suficienta pentru a confirma o alergie alimentara.
  • Analiza de sange: un test de sange poate masura raspunsul sistemului imunitar la anumite alimente prin masurarea anticorpului legat de alergie, cunoscut sub numele de imunoglobulina E (IgE).
  • Dieta de eliminare. Ti se poate cere sa elimini alimentele suspecte timp de o saptamana sau doua si apoi sa le reintroduci pe rand in alimentatie. Cu toate acestea, dietele de eliminare nu sunt sigure.
  • Provocare alimentara: in timpul acestui test efectuat in cabinetul medicului ti se vor administra cantitati mici si apoi din ce in ce mai crescute din alimentele suspectate de a va provoca simptomele. Daca nu apare o reactie in timpul acestui test, este posibil sa poti include din nou acest aliment in dieta.

Preventie

Pana recent se credea ca evitarea consumului de arahide in timpul sarcinii si al alaptarii ar putea ajuta la reducerea riscului de a dezvolta o alergie alimentara. Teoria este acum pusa sub semnul intrebarii. Exista unele dovezi ca introducerea alunelor prea devreme in alimentatia copilului poate reduce riscul de alergie la arahide, dar este posibil sa nu se aplice tuturor copiilor si necesita confirmarea din studii ulterioare. In cazul in care esti mama, este important sa urmezi recomandarile standard pentru sarcina si alaptare, indiferent daca ai sau nu antecedente de alergii alimentare in familie.

De asemenea, citirea etichetelor si verificarea listelor de ingrediente de pe orice produs alimentar este foarte importanta.

De asemenea, unii producatori scriu pe ambalajul produsului ca „poate contine urme de arahide”. Ei avertizeaza astfel consumatorii ca produsul s-ar putea sa fi fost contaminat accidental cu un alt produs alimentar in timpul procesului de fabricatie.

Singura modalitate de a evita o reactie alergica este  sa nu consumi alimentele care o provoaca. Cu toate acestea, in ciuda eforturilor depuse, este posibil sa intri in contact cu un aliment care provoaca o reactie imuna.

Tratament

In cazul reactiilor alergice minore, antihistaminicele prescrise sau cele disponibile fara prescriptie medicala pot ajuta la reducerea simptomelor. Acest tip de medicament poate fi luat dupa expunerea la un aliment care provoaca alergii pentru a ajuta la ameliorarea mancarimii sau a urticariei. Atentie insa ca antihistaminicele nu pot trata o reactie alergica severa.

Pentru o reactie alergica severa, este posibil sa aveti nevoie de un consult de urgenta la camera de garda si de administrarea unei injectii de urgenta cu epinefrina. Multe persoane alergice poarta cu ele un autoinjector de epinefrina. Dispozitivul este o seringa ce injecteaza o singura doza de medicament atunci cand este apasata pe coapsa. Daca medicul ti-a prescris un autoinjector de epinefrina, asigura-te ca stii cum sa il utilizezi si poarta-l cu tine tot timpul. In caz de soc anafilactic, iti va salva viata.

Stiai ca…

  • alergia alimentara afecteaza aproximativ 8% dintre copiii sub 5 ani;
  • alergia alimentara afecteaza pana la 4% dintre adulti;
  • desi nu exista tratament, unor copii le dispar alergiile alimentare pe masura ce cresc.

 

Surse de informare:

www.nhs.uk

www.hopkinsmedicine.org

www.mayoclinic.org 

Noutati

Citeste alte articole

11 august 2022
Insuficienta venoasa cronica – simptome, cauze, diagnostic si tratament
medicina-muncii-preview
4 august 2022
Ce inseamna medicina muncii?
d-endocrine-preview
3 august 2022
Disfunctiile endocrine – cauze, simptome si tratament
Suna acum Cere programare