Dictionar de analize

„Vitamina D este un grup de compusi esentiali pentru cresterea si formarea corespunzatoare a dintilor si oaselor. Acest test masoara nivelul de vitamina D din sange.

Doua forme de vitamina D pot fi masurate in sange, 25-hidroxivitamina D si 1,25-dihidroxivitamina D. 25-hidroxivitamina D este forma principala gasita in sange si este precursorul relativ inactiv al hormonului activ, 1, 25-dihidroxivitamina D. Datorita timpului sau lung de injumatatire si concentratiei mari, 25-hidroxivitamina D este de obicei masurata pentru a evalua si monitoriza statusul vitaminei D la indivizi.

Vitamina D provine din doua surse: endogena, care este produsa in piele la expunerea la lumina soarelui, si exogena, care este ingerata din alimente si suplimente. Structurile chimice ale tipurilor de vitamina D sunt usor diferite si sunt denumite vitamina D2 (ergocalciferol, care provine din plante) si vitamina D3 (colecalciferol, care provine de la animale). Forma D2 se gaseste in alimentele fortificate si in majoritatea preparatelor si suplimentelor cu vitamine. Vitamina D3 este forma produsa in organism si este folosita si in unele suplimente. Vitaminele D2 si D3 sunt la fel de eficiente atunci cand sunt transformate de catre ficat si rinichi in forma activa, 1,25-dihidroxivitamina D.

Unele teste nu disting formele D2 si D3 ale vitaminei si raporteaza doar rezultatul total. Cu toate acestea, metodele mai noi pot raporta atat nivelurile D2 cat si D3 si apoi le pot raporta impreuna pentru un nivel total.

Rolul principal al vitaminei D este de a ajuta la reglarea nivelului sanguin de calciu, fosfor si (intr-o masura mai mica) magneziu. Vitamina D este vitala pentru cresterea si sanatatea oaselor; fara ea, oasele vor fi moi, malformate si incapabile sa se repare in mod normal, ducand la boli numite rahitism la copii si osteomalacie la adulti. De asemenea, s-a demonstrat ca vitamina D influenteaza cresterea si diferentierea mai multor tesuturi si ca ajuta la reglarea sistemului imunitar. Aceste functii au implicat vitamina D in alte tulburari, cum ar fi autoimunitatea si cancerul.

Pe baza datelor de la National Health and Nutrition Examination Survey, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) raporteaza ca doua treimi din populatia SUA are suficienta vitamina D, in timp ce aproximativ un sfert este expusa riscului de vitamina D inadecvata si 8% este expusa riscului de deficienta, asa cum este definit de Detary reference Intake (DRI) stabilit de Institutul de Medicina.

Persoanele cu risc mai mare de deficienta de vitamina D sunt persoanele in varsta sau obeze, persoanele care nu se expun suficient la soare, persoanele cu pielea mai inchisa la culoare si cele care iau anumite medicamente pentru perioade lungi de timp.

Expunerea adecvata la soare este, de obicei, estimata la doua sesiuni pe saptamana de 5-20 de minute. Persoanele care nu au o expunere adecvata la soare pot obtine vitamina D de care au nevoie din surse alimentare sau suplimente.”

Un test de vitamina D este utilizat pentru:

• Determinarea slabiciunii osului, malformatiei osoase sau a metabolismului anormal al calciului (reflectat de calciu, fosfor, PTH anormal). Acesta din urma apare ca urmare a unei deficiente sau a excesului de vitamina D
• Ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea problemelor legate de functionarea glandei paratiroide, deoarece PTH este esential pentru activarea vitaminei D
•  Evaluarea persoanelor care prezinta un risc ridicat de deficienta, asa cum este recomandat de Fundatia Nationala pentru Osteoporoza, Institutul de Medicina si Societatea Endocrina
•  Monitorizarea starii de sanatate a persoanelor cu boli care interfereaza cu absorbtia grasimilor, cum ar fi fibroza chistica si boala Crohn, deoarece vitamina D este o vitamina liposolubila si este absorbita din intestin ca o grasime
•  Monitorizarea persoanelor care au suferit o interventie chirurgicala de bypass gastric si este posibil sa nu poata absorbi suficienta vitamina D
•  Determinarea eficacitatii tratamentului atunci cand sunt prescrise suplimente cu vitamina D, calciu, fosfor si/sau magneziu

Cand calciul este scazut si/sau o persoana are simptome de deficienta de vitamina D, cum ar fi malformatii osoase la copii (rahitism) si slabiciune, fragilitate sau fracturi osoase la adulti (osteomalacie). 25-hidroxivitamina D este, de obicei, recomandata pentru identificarea unei posibile deficiente de vitamina D.

Testul poate fi solicitat atunci cand se stie ca o persoana prezinta un risc de deficit de vitamina D. Persoanele in varsta, cele care sunt institutionalizate sau casnice si/sau au expunere limitata la soare, cei care sunt obezi, care au suferit o interventie chirurgicala de bypass gastric si/sau care au o malabsorbtie a grasimilor, prezinta un risc crescut de deficienta de vitamina D. In acest grup sunt incluse si persoanele cu pielea mai inchisa la culoare si sugarii.

25-hidroxivitamina D este adesea solicitata inainte ca o persoana sa inceapa terapia medicamentoasa pentru osteoporoza.

1,25-dihidroxivitamina D
Acest test poate fi recomandat atunci cand se suspecteaza o boala de rinichi sau anomalii ale enzimei care transforma 25-hidroxivitamina D in 1,25-dihidroxivitamina D. Rareori, acest test poate fi efectuat atunci cand calciul este ridicat sau o persoana are o boala care ar putea produce cantitati in exces de vitamina D, cum ar fi sarcoidoza sau unele forme de limfom (deoarece celulele imune pot produce 1,25-dihidroxivitamina D).

Cand este necesara suplimentarea cu vitamina D, calciu, fosfor sau magneziu, nivelurile de vitamina D sunt uneori masurate pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului.

Se recolteaza o proba de sange dintr-o vena a bratului tau.

Desi exista diferente intre metodele de detectie a vitaminei D, majoritatea laboratoarelor utilizeaza intervale de referinta similare. Deoarece toxicitatea este rara, accentul a fost pus pe limita inferioara si pe cea de „cut-off” pentru indicarea deficientei de 25-hidroxivitamina D totala (D2 + D3). Intervalul de referinta utilizat pentru interpretarea analizelor in Laboratoarele Poliana este:

Varsta Interval de referinta 0 – 140 ani Normal – [30 – 70)

•  Societatea Endocrina defineste deficitul de vitamina D ca fiind 25-hidroxivitamina D din sange cu concentratia sub 20 ng/mL (50 nmol/litru) si insuficienta de vitamina D ca un nivel intre 21-29 ng/mL (52,5-72,5 nmol/litru).
•  Institutul de Medicina din S.U.A. a concluzionat ca un nivel de 25-hidroxivitamina D de 20 ng/mL (50 nmol/litru) sau mai mult este adecvat pentru sanatatea oaselor si ca nivelurile mai mari de 30 ng/mL nu ofera efecte semnificativ mai bune. Cu toate acestea, este corect spus ca nivelul de 25- hidroxivitamina D asociat cu protectia fata de multe alte tulburari asociate recent cu lipsa vitaminei D este controversat.
  25-hidroxivitamina D

Un nivel scazut de 25-hidroxivitamina D in sange poate insemna ca o persoana nu primeste suficienta expunere la lumina soarelui sau suficienta vitamina D din dieta pentru a satisface cererea organismului sau ca exista o problema cu absorbtia acesteia din intestine. Ocazional, medicamentele utilizate pentru tratarea convulsiilor, in special fenitoina (Dilantin), pot interfera cu productia de 25-hidroxivitamina D in ficat.

Exista unele dovezi ca deficienta de vitamina D poate creste riscul unor cancere, boli imunitare si boli cardiovasculare.
Un nivel ridicat de 25-hidroxivitamina D reflecta, de obicei, consumul in exces de pastile, vitamine sau alte suplimente nutritionale. 1,25-dihidroxivitamina D

Un nivel scazut de 1,25-dihidroxivitamina D poate fi observat in bolile de rinichi si este una dintre cele mai timpurii modificari care apar la persoanele cu insuficienta renala precoce.

Un nivel ridicat de 1,25-dihidroxivitamina D poate aparea atunci cand exista un exces de hormon paratiroidian sau cand exista boli, cum ar fi sarcoidoza sau unele limfoame, care pot produce 1,25-dihidroxivitamina D in afara rinichilor.