ACF Image

In Europa, tulburarile cardiace se numara printre cele mai frecvente cauze de deces, alaturi de cancer si de bolile cerebrovasculare. Aproximativ 33 de milioane de adulti din Europa sufera de angina pectorala, aceasta fiind mai frecventa la persoanele cu varsta peste 50 de ani, la pacientii cu hipertensiune arteriala, la diabetici si la fumatori.

Afla, din randurile urmatoare, care sunt principalele cauze care provoaca angina pectorala, cate tipuri de angina exista si care sunt metodele de tratament pentru aceasta afectiune.

  • Ce este angina pectorala
  • Cauzele care conduc la aparitia anginei pectorale
  • Tipuri de angina pectorala
  • Simptome angina pectorala
  • Metode de diagnostic
  • Tratament angina pectorala

Ce este angina pectorala

Angina pectorala, cunoscuta si sub denumirea simpla de angina, reprezinta durerea in piept care apare atunci cand fluxul de oxigen de la nivelul muschiului cardiac este insuficient, in special in momentele in care inima are nevoie de mai mult oxigen, cum ar fi in timpul efortului fizic sau stresului. Aceasta se intampla cand arterele coronare, care furnizeaza sange inimii, sunt ingustate sau blocate. Angina pectorala este un simptom al bolii coronariene, o afectiune clasificata ca fiind principala cauza de deces, la nivel mondial.

Denumirea acestei probleme de sanatate provine din limba latina, unde „angor” inseamna „strangere” sau „inclestare”, iar „pector” inseamna „piept”. Astfel, termenii utilizati pentru a da nume anginei pectorale descriu foarte bine senzatia de durere sau presiune resimtita in zona pieptului de catre persoanele afectate.

Cauzele care conduc la aparitia anginei pectorale

Angina pectorala apare, de obicei, ca urmare a unei scaderi temporare a fluxului de sange si oxigen catre miocard, mai ales in situatiile in care inima trebuie sa lucreze mai mult (efort fizic, stres etc.). Cauza principala a acestei scaderi a fluxului coronarian este reprezentata de ateroscleroza, dar exista si alti factori care pot contribui la aparitia anginei pectorale:

  • ateroscleroza – ateroscleroza este o afectiune in care placile de grasime (aterom) se acumuleaza pe peretii arterelor coronare, care furnizeaza sange si oxigen inimii. Aceste placi pot ingusta treptat lumenul arterial, restrictionand fluxul sanguin catre miocard si provocand, astfel, angina pectorala;
  • spasmul arterelor coronare – in cazul anginei pectorale spastice (Prinzmetal), arterele coronare pot prezenta contractii anormale, reducand temporar aportul de sange catre inima si provocand simptomele de angina;
  • tulburarile vasculare – anumite afectiuni vasculare, precum disfunctia endoteliala, vasculita sau alte tulburari inflamatorii, pot afecta fluxul sanguin normal prin arterele coronare;
  • factorii de risc cardiovascular – exista mai multi factori care pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei si, implicit, la angina pectorala. Acestia includ fumatul, hipertensiunea arteriala, nivelurile ridicate de colesterol, diabetul zaharat, obezitatea si stilul de viata sedentar;
  • stresul fizic si emotional – activitatile fizice intense sau stresul emotional pot determina o crestere a necesarului de oxigen la nivel cardiac, astfel ca, in cazul unor artere coronare ingustate, poate aparea angina pectorala;
  • anomaliile structurale ale inimii – unele probleme congenitale ale inimii pot determina o circulatie deficitara a sangelui la nivelul miocardului si pot creste riscul de angina pectorala.

Este important ca, in cazul unor simptome severe si neobisnuite, ar trebui sa cauti asistenta medicala imediata. Diagnosticarea si gestionarea corecta a anginei pectorale pot reduce riscul de complicatii grave, cum ar fi atacul de cord (infarctul de miocard).

scabia1

Tipuri de angina pectorala

In functie de cauzele care o produc, de modul in care se manifesta si de durata simptomelor, angina pectorala se clasifica in trei tipuri:

  • angina pectorala stabila;
  • angina pectorala instabila;
  • angina Prinzmetal (angina vasospastica).

Angina pectorala stabila

Este cea mai comuna forma de angina si apare, in mod obisnuit, atunci cand inima lucreaza mai mult, asa cum se intampla in timpul efortului fizic (angor de efort sau angina pectorala de efort) sau in situatii stresante.

Simptomele de angina pectorala stabila sunt, de obicei, predictibile si au un model bine definit. Durerea sau disconfortul se amelioreaza la repaus sau la administrarea de nitroglicerina. Ateroscleroza (ingustarea arterelor coronare pe fondul depunerii de placi de aterom) este, de regula, cauza principala a anginei pectorale stabile.

Angina pectorala instabila

Angina instabila (angor instabil) este o forma mai severa si mai imprevizibila de angina. Simptomele de angina pectorala instabila pot aparea in repaus sau pot deveni mai frecvente si mai intense decat in cazul anginei pectorale stabile.

Aceasta forma de angina este considerata o urgenta medicala, deoarece exista un risc crescut de complicatii grave, precum infarctul miocardic.

Angina Prinzmetal

Angina Prinzmetal, numita si angina pectorala vasospastica, este un tip mai rar de angina si este cauzat de contractia anormala a muschilor arterelor coronare. Aceasta contractie provoaca temporar o scadere a fluxului de sange catre muschiul inimii, ceea ce declanseaza simptomele de angina. Aceasta se intampla in general in repaus, adesea, la aceeasi ora, in fiecare zi. Cauza exacta a anginei Prinzmetal nu a fost inca stabilita cu exactitate, dar este asociata, uneori, cu tulburari vasculare sau cu expunerea la anumite substante, cum ar fi nicotina.

Simptome angina pectorala

Simptomele anginei pectorale sunt, de obicei, reprezentate de senzatia de disconfort sau durere in zona pieptului si pot varia de la persoana la persoana. Cele mai frecvente simptome ale anginei pectorale includ:

  • durerea in piept (durerea precordiala) – durerea poate fi descrisa ca o senzatie de constrictie, arsura, presiune sau greutate in zona pieptului. Uneori, durerea poate fi resimtita ca fiind ascutita sau o senzatie de gheara in piept. Durerea sau disconfortul asociat cu angina pectorala poate iradia in alte zone ale corpului, precum gatul, bratele (in special pe partea stanga), umerii, spatele sau maxilarul;
  • accentuarea durerii la efort fizic sau stres – simptomele de angina pectorala apar, in general, in situatii in care inima trebuie sa lucreze mai mult (de exemplu, in timpul efortului fizic, la urcarea scarilor, dupa ridicarea de greutati sau in situatii stresante);
  • dificultati de respiratie – uneori, in criza de angina pectorala pacientul prezinta dificultati in a respira normal;
  • ameteala sau stare de lesin;
  • oboseala pronuntata;
  • palpitatii;
  • transpiratie excesiva.

Durerea sau disconfortul provocate de angina pectorala se remit, de obicei, la repaus sau dupa administrarea sublinguala de nitroglicerina, un medicament care conduce la dilatarea arterelor coronare si care ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin catre inima.

Episoadele de angina pectorala dureaza, de obicei, cateva minute (in general, nu mai mult de 5-10 minute), iar simptomele se remit rapid odata cu odihna sau cu tratamentul adecvat.

Totusi, durerea toracica nu este neaparat asociata cu angina pectorala. Exista si alte afectiuni, precum boala de reflux gastroesofagian (BRGE), spasmele musculare, problemele pulmonare sau anxietatea, care pot provoca, de asemenea, simptome similare. Din acest motiv, in cazul in care experimentezi simptome sugestive de angina pectorala sau de alte afectiuni cardiace, este indicat sa te adresezi medicului tau, pentru a primi un diagnostic adecvat. Numai un medic poate stabili cu precizie cauza simptomelor si poate recomanda tratamentul potrivit.

Metode de diagnostic

Stabilirea diagnosticului de angina pectorala necesita o evaluare medicala amanuntita, care include descriere detaliata a simptomelor si a factorilor de risc, un examen fizic complet, dar si o serie de teste suplimentare:

  • istoricul medical – medicul iti va pune intrebari cu privire la simptomele tale, inclusiv intensitatea durerii sau a disconfortului toracic, momentele cand apar simptomele, precum si factorii care le agraveaza sau le amelioreaza. De asemenea, te va intreba despre antecedentele medicale personale si familiale, precum si despre factorii de risc cardiovascular (fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul sau nivelurile ridicate de colesterol);
  • examenul fizic – medicul iti va asculta inima si plamanii, iti va masura tensiunea arteriala si va cauta semnele sau simptomele specifice ale bolilor cardiovasculare;
  • electrocardiograma (EKG) – aceasta investigatie reprezinta un test non-invaziv care inregistreaza activitatea electrica a inimii;
  • testul de efort – acest test presupune monitorizarea electrocardiografica in timp ce pacientul efectueaza efort fizic pe o banda de alergat sau o bicicleta statica. Testul poate ajuta la depistarea modificarilor cardiace care apar in timpul efortului fizic si care pot sugera prezenta anginei pectorale;
  • analizele de laborator – medicul poate recomanda efectuarea unor analize de sange, pentru a evalua nivelurile de colesterol din sange, glicemia;
  • alte investigatii – in functie de caz, medicul poate recomanda si alte teste, precum monitorizarea Holter (monitorizarea EKG continua, pentru 24 de ore) sau angiografia coronariana (o procedura invaziva efectuata pentru vizualizarea arterelor coronare).

Diagnosticul de angina pectorala se stabileste pe baza rezultatelor acestor evaluari medicale. Este important sa primesti diagnosticul de la un specialist autorizat si sa discuti cu acesta despre optiunile de tratament si de gestionare a afectiunii. In unele cazuri, diagnosticul de angina pectorala poate necesita efectuarea de investigatii suplimentare, pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor tale.

scabia2

Tratament angina pectorala

Tratarea anginei pectorale are ca principal obiectiv ameliorarea simptomelor, prevenirea complicatiilor si reducerea riscului de agravare a problemelor cardiace existente. Optiunile terapeutice pot varia in functie de tipul si gravitatea anginei, dar si de starea generala de sanatate a pacientului.

Tratamentul medicamentos

Exista mai multe categorii de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale:

  • nitroglicerina – este un medicament de prima linie pentru ameliorarea rapida a simptomelor de angina pectorala. Se administreaza sublingual, sub forma de comprimate sau de spray;
  • beta-blocantele – aceste medicamente reduc frecventa cardiaca si contractilitatea inimii, reducand, astfel, necesarul de oxigen a inimii si ajutand la controlul simptomelor de angina;
  • blocantele canalelor de calciu – relaxeaza vasele de sange si pot imbunatati fluxul de sange catre inima;
  • antiagregantele plachetare si anticoagulantele – aceste medicamente pot fi prescrise pentru a preveni formarea de cheaguri de sange la nivelul arterelor coronare si pentru a reduce riscul de complicatii severe, asa cum este infarctul miocardic.
  • proceduri interventionale – in cazurile in care angina pectorala nu raspunde in mod corespunzator la tratamentul medicamentos sau exista o obstructie semnificativa a arterelor coronare, medicul poate recomanda efectuarea unor proceduri, precum angioplastia coronariana cu stent sau bypassul coronarian.

De asemenea, adoptarea unui stil de viata sanatos poate juca un rol esential in gestionarea anginei pectorale. Astfel, modificarile stilului de viata pot include renuntarea la fumat, mentinerea unui regim alimentar echilibrat si sarac in sare si grasimi saturate, controlul greutatii corporale, exercitiile fizice regulate, dar si gestionarea stresului.

Gratie metodelor de tratament disponibile, angina pectorala se poate vindeca, atata vreme cat este depistata inainte de a produce complicatii grave, dar si daca pacientul este cooperant si respecta indicatiile specialistului.

Primul ajutor in caz de angina pectorala

In cazul in care o persoana prezinta simptome de angina pectorala, este important sa actionezi rapid si sa acorzi primul ajutor pana la sosirea asistentei medicale de urgenta. Iata cativa pasi importanti in primul ajutor in caz de angina pectorala:

  • ajuta pacientul sa se odihneasca – asaza pacientul intr-o pozitie comoda, de preferat in sezut sau semi-sezut;
  • asigura-i aer curat – deschide o fereastra pentru a asigura un flux de aer proaspat, daca este posibil;
  • administreaza nitroglicerina – daca persoana afectata are nitroglicerina la indemana si a primit anterior indicatii medicale sa o foloseasca, ajut-o sa-si administreze un comprimat sublingual (sub limba) sau sa aplice sprayul sublingual de nitroglicerina. Incurajeaza pacientul sa nu inghita sau sa nu mestece comprimatul, ci sa-l lase sa se dizolve sub limba. Nu oferi nitroglicerina unei persoane care nu a primit anterior prescriptie pentru acest medicament;
  • suna la serviciul de urgenta (112) – daca simptomele persista sau se agraveaza in ciuda administrarii de nitroglicerina, suna imediat la serviciul de urgenta. Comunica simptomele observate si starea persoanei afectate, pentru a primi instructiuni suplimentare din partea specialistilor;
  • ajuta pacientul sa-si mentina calmul – stresul si anxietatea pot agrava simptomele de angina pectorala.

Este important de retinut ca angina pectorala poate fi un semnal de avertizare al unui risc crescut de a suferi un atac de cord sau alte complicatii cardiace. Asigura-te ca persoana afectata primeste asistenta medicala de urgenta cat mai curand posibil si nu ezita sa apelezi la serviciile de urgenta, daca observi simptome de angina pectorala la cineva sau daca ai tu insuti astfel de manifestari.

Aceasta afectiune poate provoca neplaceri si poate fi dificil de gestionat, in momentele de criza. Cu toate acestea, cu ajutorul metodelor terapeutice existente, se poate trai cu angina pectorala, fara a afecta calitatea vietii. De aceea, un diagnostic precoce si un plan de tratament adecvat pot face, cu adevarat, diferenta .