Anorexia: simptome, cauze, diagnostic, tratament anorexie
31 mai 2022
Echipa Editoriala Poliana
Anorexia nervoasa (anorexia nervosa), regasita adesea si sub denumirea simpla de anorexie, reprezinta o tulburare de alimentatie cauzata de o preocupare excesiva asupra aspectului corpului, soldata cu slabire progresiva semnificativa, fiind posibil sa se ajunga pana la greutati corporale extrem de mici. Aceasta preocupare constanta legata de propria greutate este insotita de o frica excesiva de ingrasare, astfel ca persoana care sufera de anorexie cauta mereu metode de slabire. In timp, apar deficite calorice si nutritionale severe, ce pot atrage dupa sine mai multe stari patologice nedorite.
Afla mai departe ce este, mai exact, anorexia nervoasa, cate tipuri de anorexie exista, cum se manifesta o astfel de afectiune, in ce consta diagnosticul, precum si care este tratamentul pentru o anorexie nervoasa.
- Ce este anorexia nervoasa (anorexia nervosa) si cand apare
- Tipuri de anorexie nervoasa
- Semne si simptome intalnite la o persoana anorexica
- Diagnostic anorexie
- Tratament anorexie. Ingrijirea pacientului cu anorexie
Ce este anorexia nervoasa (anorexia nervosa) si cand apare
Prin anorexie nervoasa se intelege o afectiune specifica sferei sanatatii mintale, care apare, de cele mai multe ori, drept consecinta a unei imagini alterate asupra propriului corp. Acest fapt conduce, in timp, pana la scaderea marcata a stimei de sine.
O persoana anorexica este constant nemultumita de aspectul sau fizic si incearca, prin mai multe metode posibile, sa scada greutatea pana in punctul dorit. Totusi, din pacate, acest punct este modificat constant, astfel ca greutatea ideala nu poate fi niciodata atinsa.
Aceasta afectiune trebuie adresata medicului cat mai curand posibil, intrucat poate conduce la aparitia unor complicatii vitale sau, cel putin, poate afecta considerabil calitatea vietii.
Tipuri de anorexie nervoasa
Persoanele ce sufera de anorexie recurg adesea la aplicarea mai multor metode pentru a putea scapa de kilogramele pe care le considera a fi in plus.
In functie de metodele pentru care se opteaza, anorexia poate fi impartita in doua mari tipuri: tipul restrictiv si cel purgativ.
Anorexia de tip restrictiv
In anorexia de tip restrictiv, pe langa consumarea unui numar extrem de mic de calorii, poate exista si o tendinta de a depune efort fizic in mod excesiv.
Anorexia de tip purgativ
In anorexia de tip purgativ, pe langa reducerea calorica (particularitate comuna cu tipul restrictiv), exista si tendinta de consumare compulsiva a unor mese consistente (binge eating), cu provocarea ulterioara a varsaturilor, in scop de compensare. Varsaturile pot fi provocate de la sine sau cu ajutorul emeticelor. Alte metode de „eliminare” a caloriilor aduse de masa copioasa constau in administrarea laxativelor sau a diureticelor.
Un subtip suplimentar de anorexie este reprezentat de anorexia atipica. Este denumita in acest fel, deoarece, desi particularitatile identificate coincid cu cele ale oricarui caz de anorexie, greutatea este mentinuta permanent in limite normale.
Semne si simptome intalnite la o persoana anorexica
Intrucat simptomatologia si complicatiile din anorexie sunt provocate, in primul rand, de un dezechilibru al starii de sanatate mintala, nu se poate vorbi despre un tablou clinic fara a face referire la componenta psihica.
Astfel, in anorexie, exista simptomatologia fizica, precum si cea emotionala. Simptomatologia somatica include:
- Pierdere brusca si semnificativa in greutate;
- Lipotimii (stari de lesin);
- Ameteli frecvente;
- Stare de oboseala cronica, pronuntata;
- Insomnii;
- Deteriorarea starii unghiilor si parului – subtierea unghiilor si parului, precum si caderea in exces a parului;
- Aparitia unui puf pe toata suprafata corpului;
- Tulburari digestive – constipatie, dureri abdominale sub forma de crampe, tulburari ale absorbtiei;
- Tulburari hematologice – anemie, scaderea numarului de leucocite, insotita de cresterea predispozitiei la stari infectioase;
- Tulburari ale sistemului cardiovascular – tensiune joasa, batai neregulate ale cordului;
- Instalarea amenoreei (lipsa menstruatiei);
- Afectarea smaltului dentar – cauzata de contactul dintilor cu pH-ul acid al varsaturilor;
- Stari de deshidratare;
- Edeme la nivelul intregului corp, predominante la nivelul membrelor inferioare.
Simptomatologia emotionala (inclusiv comportamentala) include:
- Preocuparea excesiva asupra aspectului fizic – cu focus asupra greutatii;
- Tendinta de a refuza alimente, mese sau de a reduce semnificativ numarul de calorii consumate;
- Frica perpetua de a lua in greutate;
- Practicarea exercitiilor fizice in exces;
- Alterarea parerii despre mancare si clasificarea alimentelor in bune si rele in mod eronat;
- Aplicarea unor metode periculoase de a elimina mancarea ingerata – varsaturi provocate in mod constant, folosirea in mod abuziv a emeticelor, diureticelor si/sau a laxativelor;
- Stari facile de iritabilitate;
- Adoptarea unui comportament antisocial;
- Evitarea consumului de alimente in public;
- Recurgerea la minciuni pentru a justifica pierderea in greutate si restrictia calorica;
- Scaderea libidoului.
Diagnostic anorexie
De cele mai multe ori, o persoana anorexica tinde sa ascunda atat ingrijorarile pe care le are, cat si primele semne si simptome cauzate de tulburarea de alimentatie instalata. Astfel, foarte rar aceasta se va prezenta din proprie initiativa la medic, pentru a adresa problema.
Prin urmare, persoanele din jur capata un rol extrem de important in convingerea pacientului sa ceara ajutor de specialitate. Atat familia, cat si prietenii, colegii sau, pur si simplu, cei aflati adesea in proximitatea pacientului respectiv trebuie sa participe activ si sa il motiveze sa se adreseze medicului in viitorul cat mai apropiat.
Odata ce o persoana anorexica ajunge la medic, aceasta va fi evaluata atat din punct de vedere medical (istoric medical, examen clinic, teste de sange si, la nevoie, imagistice), cat si din punct de vedere psihic.
Tratament anorexie. Ingrijirea pacientului cu anorexie
Tratamentul anorexiei este intotdeauna adaptat nevoilor si particularitatilor fiecarui pacient, tinand cont, de asemenea, de gradul de severitate al simptomatologiei.
Terapia psihologica individuala, precum si cea de grup reprezinta metode eficiente pentru identificarea etiologiei problemei si, astfel, a cauzei de baza. In plus, programarea unei consultatii cu un medic nutritionist poate ajuta la schimbarea atitudinii fata de alimente si la implementarea unor obiceiuri alimentare sanatoase.
In cazurile severe, cu instalarea complicatiilor, este necesar sa se intervina medical inainte de orice alta masura. Ulterior, dupa ce s-a putut restabili un echilibru, se poate discuta despre optiunile terapeutice disponibile.
Familia si prietenii se pot implica in mod direct, incurajand obiceiurile sanatoase nou implementate. In acest fel, vor creste aderenta la tratament a pacientului si stima de sine.
In concluzie, anorexia reprezinta o afectiune serioasa, cu potential de agravare rapid, ce trebuie adresata medicului cat mai curand posibil. Atunci cand se intervine asupra obiceiurilor nesanatoase si se ofera suportul emotional necesar, pacientul poate beneficia de o rezolutie completa.
Bibliografie:
Anorexia nervoasa https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anorexia-nervosa/symptoms-causes/syc-20353591#:~:text=Overview,a%20distorted%20perception%20of%20weight.
Generalitati anorexie https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/anorexia/overview/
Despre anorexia nervoasa https://www.nationaleatingdisorders.org/learn/by-eating-disorder/anorexia
Anorexia https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/eating-disorders/anorexia-nervosa
Tipuri anorexie https://www.healthdirect.gov.au/anorexia-nervosa
