Boala impetigo: cauze, simptome, tratament

Boala impetigo, cunoscuta si ca „boala bubelor dulci”, este o afectiune infectioasa, acuta si contagioasa, care apare predominant la copii. Frecvent, bubele dulci apar la copii cu varste intre 2 si 5 ani. Cel mai adesea, leziunile apar la nivelul fetei, al membrelor, dar pot fi observate si in alte zone ale corpului.

  • Cauzele bolii impetigo
  • Tipuri de impetigo
  • Semne si simptome
  • Diagnosticarea bolii impetigo
  • Tratamentul bolii impetigo
  • Preventie

Cauzele bolii impetigo

Boala impetigo este cauzata de infectia cu Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes. Acesti agenti patogeni se cantoneaza la nivelul leziunilor pielii, in acest mod dezvoltandu-se infectia. Asadar, cei mai predispusi la a face „bube dulci” sunt copiii care prezinta:

  • leziuni ale pielii;
  • taieturi;
  • muscaturi de insecte;
  • piele iritata (dupa o raceala, pielea este iritata in jurul nasului);

Boala impetigo poate aparea si daca pielea este intacta. Aceasta afectiune este contagioasa, astfel incat contactul cu leziunile specifice bolii sau cu lichidul de la nivelul acestora determina instalarea bolii. De asemenea, si contactul cu obiecte contaminate poate conduce la dezvoltarea bolii.

Factori de risc

Exista unii factori de risc care pot favoriza aparitia bolii impetigo. Printre acestia se afla:

  • clima calda si umeda;
  • dermatita atopica;
  • diabetul zaharat;
  • infectiile;
  • sistemul imunitar slabit;
  • psoriazis;
  • arsurile solare;
  • infectia cu virusul Herpes simplex.;
  • igiena deficitara;
  • spatiile aglomerate;
  • sporturile de contact.

Tipuri de impetigo

In functie de aspectul veziculelor, boala impetigo se poate clasifica in:

  • impetigo nonbulos (contagioasa);
  • impetigo bulos.

Impetigo nonbulos

Impetigo nonbulos este caracterizat de aparitia unor vezicule de dimensiuni mici, de aproximativ 2 centimetri. Acestea sunt initial rosiatice, iar cand se sparg, se formeaza o crusta a carei culoare poate varia de la galben pana la maro. Evolutia bolii consta in uscarea si caderea crustelor. Vindecarea leziunilor nu este insotita de cicatrici.

Impetigo bulos

Caracteristica acestei afectiuni consta in aparitia unor vezicule de dimensiuni mai mari, de aproape 3 centimetri, ce au un continut lichidian. Dupa spargerea acestora, se formeaza o crusta galbuie. Dupa vindecarea leziunilor nu raman cicatrici.

Semne si simptome

Boala impetigo se manifesta prin aparitia unor vezicule cu continut lichidian serocitrin, care poate deveni purulent. Zona din jurul veziculelor este eritematoasa si poate fi pruriginoasa. Daca vezicula este sparta, zona este acoperita de o crusta. Initial, crusta prezinta culoarea rosie central, care va disparea odata cu uscarea. Dupa uscare, crusta este eliminata, iar leziunea este vindecata.

Alte semne si simptome specifice bolii impetigo sunt urmatoarele:

  • prurit (senzatie de mancarime);
  • durere;
  • febra;
  • diaree;

Ca urmare a prezentei pruritului, copilul poate produce leziuni de grataj (generate de scarpinat). In acest mod, infectia se raspandeste, iar vindecarea va dura mai mult timp.

Complicatii

Netratata corespunzator, boala impetigo poate genera unele complicatii, precum:

  • glomerulonefrita poststreptococica;

Este caracterizata de inflamatia glomerulilor renali, care se manifesta prin reducerea functiei renale. Astfel, scade rata de filtrare glomerulara.

  • fasceita necrozanta;

Apare ca urmare a propagarii infectiei in profunzimea epidermului.

  • sindrom de soc toxic;

Acest sindrom se manifesta ca urmare a patrunderii agentului patogen in circulatia sanguina.

  • febra reumatica;

Febra reumatica este o boala autoimuna intalnita majoritar la copii cu varsta intre 5-15 ani. Cel mai frecvent, afecteaza inima, articulatiile, creierul si pielea.

  • celulita;

Reprezinta infectarea tesutului subepidermal. Este esential a fi tratata rapid, pentru a preveni raspandirea in circulatia sanguina si limfatica.

  • limfangita;

Se caracterizeaza prin raspandirea inflamatiei la nivelul sistemului limfatic.

Diagnosticarea bolii impetigo

impetigo1Diagnosticul este stabilit doar de catre medicul dermatolog. De cele mai multe ori, diagnosticul este dat doar pe baza examenului clinic, nefiind necesare investigatii suplimentare. Cu toate acestea, unii medici recomanda efectuarea de:

  • hemoleucograma;
  • ecografie renala;
  • investigatii ale functiei renale (boala impetigo poate afecta rinichiul, cu aparitia glomerulonefritei poststreptococice);
  • examenul lichidului vezicular (pentru determinarea agentului patogen).

Complicațiile renale apar dupa vindecarea bolii impetigo, la aproximativ 1-2 saptamani.

Tratamentul bolii impetigo

Tratamentul bolii impetigo consta in administrarea antibioticelor. Acestea pot fi administrate:

  • topic (daca sunt prezente putine vezicule);
  • oral (in caz de multiple vezicule).

Pe durata bolii, este important a acorda o atentie deosebita igienei leziunilor. Aceasta are rolul de a preveni raspandirea infectiei la alte zone, dar și de a reduce contagiozitatea. Astfel, este indicat a curata leziunile cu apa si sapun, de trei ori pe zi. Dupa curatare, se aplica un antiseptic local si un unguent cu antibiotic.

Vindecarea leziunilor dureaza pana la doua saptamani, daca este administrat tratamentul corespunzator. Reintoarcerea in colectivitate se poate face dupa 2 zile de la inceperea tratamentului, cand riscul de contagiozitate se reduce semnificativ.

In cazul in care tratamentul nu este administrat, leziunile se vindeca in aproximativ 3 saptamani. Chiar daca leziunile se vindeca, riscul de complicatii este mai crescut fara tratament.

Preventie

Boala impetigo este o afectiune care poate fi prevenita prin aplicarea urmatoarelor masuri:

  • igienizarea leziunilor tegumentare cu apa calduta si sapun;
  • dezinfectarea cu un antiseptic local;
  • aplicarea unui bandaj la nivelul leziunilor;
  • utilizarea pansamentelor pe timpul zilei, pentru a preveni infectarea;
  • taierea unghiilor copiilor (sunt prevenite leziunile de grataj);
  • deprinderea regulilor de igiena de catre copil;
  • spalarea mainilor cat mai des;
  • folosirea servetelelor in caz de rinoree (curgerea nasului) sau stranut.

Pentru a preveni infectarea altor persoane sunt importante urmatoarele:

  • evitarea contactului cu veziculele sau cu lichidul vezicular;
  • mentinerea unor reguli stricte de igiena;
  • spalarea separata a hainelor membrilor familiei;
  • schimbarea hainelor si a lenjeriei zilnic;
  • evitarea piscinelor (în special daca nu este administrat tratamentul sau in primele zile ale acestuia).

Boala impetigo este o afectiune care se manifesta preponderent la copii. Este cauzata de Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes si se manifesta prin aparitia unor vezicule cu lichid, ceea ce face ca boala sa fie cunoscuta si sub denumirea de „bube dulci”. Aceasta poate fi prevenita prin respectarea regulilor de igiena si evitarea contactului cu persoanele infectate.

 

Bibliografie:

www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/impetigo.html, accesat la data 17.07.2022;

www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/impetigo/symptoms-causes/syc-20352352#:~:text=Impetigo%20, accesat la data 17.07.2022;

www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/impetigo#complications, accesat la data 17.07.2022;

www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/impetigo/, accesat la data 17.07.2022;

www.webmd.com, https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/understanding-impetigo-basics, accesat la data 17.07.2022;

my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15134-impetigo, accesat la data 17.07.2022.