Categories
Articol medical

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces la nivel global. Anual, aproximativ 17,9 milioane de persoane isi pierd viata din cauza acestor boli, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Ele sunt un grup de tulburari ale functionarii inimii si ale vaselor de sange si includ:

  • bolile coronariene,
  • bolile cerebrovasculare,
  • bolile reumatice ale inimii si alte afectiuni.

Datele OMS arata ca mai mult de patru din cinci decese cauzate de bolile cardiovasculare sunt provocate de infarctul acut de miocard si de accidentele vasculare cerebrale. O treime dintre aceste decese apar prematur la persoanele sub 70 de ani.

Principalii factori de risc comportamentali ai bolilor de inima si accidentului vascular cerebral sunt dieta nesanatoasa, lipsa miscarii fizice, consumul de tutun si alcool. Efectele acestor factori de risc comportamentali pot duce la:

  • cresterea tensiunii arteriale,
  • cresterea glicemiei,
  • cresterea lipidelor din sange
  • excesul de greutate si obezitatea.

Tipurile de boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare cuprind multe tipuri diferite de afectiuni. Unele dintre acestea se pot dezvolta in acelasi timp sau pot duce la alte afectiuni sau boli in cadrul grupului.

Bolile care afecteaza inima includ:

Angina pectorala

Angina pectorala este o afectiune ischemica in cadrul bolii coronariene care se manifesta printr-un tip de durere in piept cauzata de fluxul sanguin redus catre inima. Durerea se manifesta adesea ca strangere, presiune, greutate sau durere in piept sau in zona retrosternala. Angina care se manifesta pentru prima data se numeste angina de novo, insa frecvent este recurenta, se manifesta atunci cand fluxul de sange catre inima este insuficient (initial la efort, dupa emotii intense, iar ulterior poate aparea inclusiv in repaus, pe masura ce diametrul arterelor coronare se ingusteaza). Durerea de tip anginos are o durata de cateva minute, maxim 10-15, si dispare odata cu oprirea efortului sau tratament cu coronarodilatatoare, de exemplu nitroglicerina administrata sublingual. Desi angina este relativ frecventa, poate fi totusi greu de diferentiat de alte tipuri de durere in piept, cum ar fi cea data de indigestie. Simptomele anginei includ durere in piept si disconfort. De asemenea, durerea poate iradia si in brate, gat, maxilar, umar sau spate. Alte simptome ale anginei includ ameteala, oboseala, greata, dificultati de respiratie, transpiratie.

Aritmie sau batai neregulate ale inimii

O aritmie cardiaca se manifesta prin batai anormale sau neregulate ale inimii. Problemele de ritm cardiac (aritmii cardiace) apar atunci cand semnalele electrice care coordoneaza bataile inimii nu functioneaza corect.

Semnalizarea defectuoasa face ca inima sa bata prea repede (tahicardie), prea incet (bradicardie) sau neregulat. Aritmiile inimii pot fi resimtite ca o inima care se zbate sau ca palpitatii. Afectiunea poate fi inofensiva, dar sunt si unele aritmii care pot provoca semne si simptome care pot pune viata in pericol.

Medicii spun ca, uneori, este normal ca o persoana sa aiba un ritm cardiac rapid sau lent. De exemplu, ritmul cardiac poate creste odata cu exercitiile fizice sau poate incetini in timpul somnului. Pentru diagnosticarea oricarei aritmii este necesara efectuarea EKG si, in anumite situatii, monitorizarea activitatii electrice a inimii timp de mai multe zile (EKG Holter). Tratamentul aritmiei cardiace poate include medicamente, proceduri cu cateter, dispozitive implantate sau interventii chirurgicale pentru a controla sau elimina bataile inimii rapide, lente sau neregulate.

Un stil de viata sanatos pentru inima poate ajuta la prevenirea leziunilor cardiace care pot declansa anumite aritmii ale inimii.

Tipuri de aritmii

In general, aritmiile cardiace sunt grupate dupa frecventa ritmului cardiac, astfel:

  • tahicardia – o bataie rapida a inimii, cand ritmul cardiac in repaus este mai mare de 100 de batai pe minut.
  • bradicardia – este o bataie lenta a inimii, cand ritmul cardiac in repaus este mai mic de 60 de batai pe minut.

Cu toate acestea pot fi mai multe tipuri de aritmii care sunt cauzate de modificari ale producerii impulsurilor electrice sau de transmitere a acestora, incluzand extrasistole, fibrilatia atriala, flutter atrial, blocuri atrioventriculare sau de ram, tahicardii paroxistice ventriculare, etc.

Fibrilatie atriala

Fibrilatia atriala este un ritm cardiac neregulat si adesea foarte rapid (aritmie) care poate duce la cheaguri de sange in inima. Afectiunea creste riscul de accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca si alte complicatii legate de inima.

In timpul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii (atrii) bat neregulat – desincronizat cu camerele inferioare (ventriculii) ale inimii. Afectiunea poate provoca batai rapide si puternice ale inimii (palpitatii), dificultati de respiratie sau slabiciune. Episoadele de fibrilatie atriala pot aparea si disparea sau pot fi persistente. Desi fibrilatia arteriala, de obicei, nu pune viata in pericol, este o afectiune medicala grava care necesita un tratament adecvat pentru a preveni accidentul vascular cerebral. Tratamentul pentru fibrilatia atriala poate include medicamente, anticoagulante, terapie pentru a reseta ritmul cardiac si proceduri cu cateter pentru a bloca semnalele cardiace defecte.

Boala cardiaca congenitala

Afectiunile cardiace congenitale sunt determinate de malformatii ale structurii inimii, existand inca de la nastere. Bolile cardiace congenitale la adulti si copii pot schimba modul in care sangele curge prin inima. Unele tipuri de boli cardiace congenitale pot fi usoare, dar defectele complexe pot induce complicatii care pun viata in pericol. Cu toate acestea, progresele in diagnostic si tratament continua sa imbunatateasca supravietuirea celor cu boli cardiace congenitale.

Persoanele cu boli cardiace congenitale au nevoie, frecvent, de ingrijire medicala pe tot parcursul vietii daca defectele nu sunt corijate chirurgical in copilarie si la timp. Tratamentul poate include controale regulate, medicamente sau interventii chirurgicale.

Printre bolile cardiace congenitale se numara:

  • defect septal atrial (ASD)
  • defect de canal atrioventricular
  • valva aortica bicuspidiana
  • coarctatia aortei
  • malformatii cardiace congenitale la copii
  • anomalii congenitale ale valvei mitrale
  • ventriculul drept cu dubla evacuare
  • anomalie Ebstein
  • sindromul Eisenmenger
  • sindromul hipoplazic al inimii stangi

Boala coronariana

Boala coronariana este o afectiune frecventa a inimii. Vasele de sange majore care alimenteaza inima -arterele coronare- se lupta sa trimita suficient sange, oxigen si substante nutritive catre muschiul inimii. Depozitele de colesterol (placi) in arterele inimii si inflamatia sunt, de obicei, cauza bolii coronariene. Semnele si simptomele bolii coronariene apar atunci cand inima nu primeste suficient sange bogat in oxigen. Fluxul sanguin redus catre inima poate provoca dureri in piept (angina) si dificultati de respiratie. O blocare completa a fluxului sanguin poate provoca un atac de cord (infarct de miocard).

Atac de cord sau infarctul de miocard acut

Un atac de cord apare atunci cand fluxul de sange catre inima este sever redus sau blocat. Blocajul este cauzat, de obicei, de o acumulare de grasime, colesterol, un cheag de sange si alte substante in arterele inimii. Depozitele care contin colesterol se numesc placi. Procesul de formare a placii se numeste ateroscleroza. Uneori, o placa se poate rupe si poate forma un cheag care blocheaza fluxul de sange. Lipsa fluxului sanguin poate deteriora sau distruge o parte a muschiului inimii. Un atac de cord se mai numeste si infarct miocardic.

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu pompeaza sangele asa cum ar trebui. Atunci cand se intampla acest lucru, sangele deseori revine si lichidul se poate acumula in plamani, provocand dificultati de respiratie. Anumite afectiuni ale inimii, cum ar fi arterele ingustate ale inimii (boala arterelor coronare) sau hipertensiunea arteriala, lasa treptat inima prea slaba sau rigida pentru a umple si pompa sange in mod corespunzator. Tratamentul adecvat poate imbunatati semnele si simptomele insuficientei cardiace si ii poate ajuta pe unii oameni sa traiasca mai mult. Schimbarile stilului de viata, cum ar fi pierderea in greutate, exercitiile fizice, reducerea cantitatii de grasimi si sare din dieta, precum si gestionarea stresului, pot imbunatati calitatea vietii. Cu toate acestea, insuficienta cardiaca poate pune viata in pericol. Persoanele cu insuficienta cardiaca pot avea simptome severe, iar unele pot avea nevoie de un transplant de inima sau de un dispozitiv de asistenta ventriculara. O modalitate de a preveni insuficienta cardiaca este prevenirea si controlul afectiunilor care o pot provoca, cum ar fi boala coronariana, hipertensiunea arteriala, diabetul si obezitatea.

Cardiomiopatie dilatativa

Cardiomiopatia dilatativa este un tip de boala a muschiului inimii care face ca ventriculii (camerele inimii) sa se subtieze si sa se intinda, largindu-se. De obicei, incepe in camera principala de pompare a inimii (ventriculul stang).

Cardiomiopatia dilatativa impiedica inima sa pompeze sange in restul corpului. Simptomele bolii- cum ar fi oboseala si dificultatile de respiratie – pot semana cu cele din alte afectiuni. O persoana cu cardiomiopatie dilatativa ar putea sa nu observe niciun simptom la inceput. Dar cardiomiopatia dilatativa poate pune viata in pericol. Este o cauza comuna a insuficientei cardiace si este mai frecventa la barbati decat la femei. Tratamentul cardiomiopatiei dilatative poate include medicamente sau interventii chirurgicale pentru implantarea unui dispozitiv medical care controleaza bataile inimii sau ajuta inima sa pompeze sange. Uneori, este necesar un transplant de inima.

Cardiomiopatie hipertrofica

Cardiomiopatia hipertrofica este o boala in care muschiul inimii devine ingrosat (hipertrofiat). Ingrosarea muschiului inimii poate ingreuna inima sa pompeze sange. Cardiomiopatia hipertrofica ramane adesea nediagnosticata, deoarece multe persoane cu aceasta boala au putine simptome. Cu toate acestea, la un numar mic de persoane cu cardiomiopatie hipertrofica, muschiul inimii ingrosat poate provoca dificultati de respiratie, dureri in piept sau modificari ale conducerii electrice a inimii, ducand la ritmuri neregulate cardiace care pun viata in pericol (aritmii) sau moarte subita.

Regurgitare mitrala si prolapsul valvei mitrale

Regurgitarea valvei mitrale este un tip de boala in care valva cardiaca dintre camerele stangi ale inimii nu se inchide complet, permitand sangelui sa reflueze inapoi prin valva. Este cel mai frecvent tip de boala valvulara a inimii (boala cardiaca valvulara). Daca refluarea este severa, debitul sanguin pompat de inima in restul corpului, este redus. Ca urmare, regurgitarea valvei mitrale va face ca persoana afectata sa se simta foarte obosita. Tratamentul insuficientei valvei mitrale poate include monitorizare regulata, medicamente sau interventii chirurgicale. Unele persoane cu insuficienta mitrala nu au nevoie de tratament, mai ales cand regurgitarea este usoara. Regurgitarea severa a valvei mitrale necesita adesea o procedura de cateter sau o interventie chirurgicala pe inima pentru a repara sau inlocui valva mitrala. Fara un tratament adecvat, regurgitarea severa a valvei mitrale poate provoca probleme de ritm cardiac (aritmii) sau insuficienta cardiaca.

Stenoza aortica

Stenoza aortica apare atunci cand valva aortica a inimii se ingroasa si ingusteaza pasajul de trecere al sangelui spre aorta. Supapa nu se deschide complet, ceea ce reduce sau blocheaza fluxul de sange de la inima in artera principala (aorta) pentru a ajunge catre restul corpului. Tratamentul  depinde de severitatea starii pacientului. Sunt cazuri cand este nevoie de o interventie chirurgicala pentru a repara sau inlocui supapa. Fara tratament, stenoza severa a valvei aortice poate duce la deces.

Boala reumatica a inimii

Boala de inima reumatica este afectarea valvei cardiace care rezulta din febra reumatica. Infectiile bacteriene numite infectii cu streptococ de grup A pot provoca febra reumatica. O infectie, cum ar fi streptococul sau scarlatina, declanseaza raspunsul imun al organismului. Provoaca inflamatie in intregul corp, inclusiv in inima. Daca nu este tratata, inflamatia poate duce la deteriorarea permanenta a valvelor cardiace si la probleme grave de sanatate. Tratamentul episoadelor infectioase cu streptococ de grup A, medicatie antiinflamatoare, uneori cortizonica si urmarirea titrului ASLO pot preveni complicatiile bolilor de inima reumatismale.

Odata instituita boala valvulara, tratamentul poate ajuta la gestionarea simptomelor si poate intarzia progresul bolii.

Tratamentele includ:

  • medicatie: anticoagulantele pot reduce riscul de accident vascular cerebral sau formarea de cheaguri de sange;
  • chirurgie: boala cardiaca reumatica severa poate necesita o interventie chirurgicala a valvei cardiace, pentru inlocuirea valvelor cardiace deteriorate.

Bolile vasculare

Pe langa bolile inimii, se pot manifesta si o serie de afectiuni ale sistemului circulator. Astfel, bolile vasculare afecteaza arterele, venele sau capilarele din tot corpul si din jurul inimii. Acestea includ:

  • boala arterelor periferice: o afectiune frecventa in care arterele ingustate reduc fluxul de sange catre brate sau picioare. In boala arterelor periferice, picioarele sau bratele nu primesc suficient flux de sange pentru a tine pasul cu cererea. Acest lucru poate provoca dureri de picioare la mers (claudicatie intermitenta) si alte simptome. Boala arterelor periferice este de obicei un semn al acumularii de depozite grase in artere (ateroscleroza), dar este produsa si prin procesul de inflamatie a peretilor arteriali (arterita). Ateroscleroza determina ingustarea arterelor care poate reduce fluxul de sange in picioare si, uneori, in brate. Tratamentul bolii arterelor periferice include medicatie specifica, exercitii fizice, o dieta sanatoasa si renuntarea la fumat sau consumul de tutun.
  • anevrism: o deteriorare severa a peretelui elastic al unei artere care determina o dilatatie anormala ca un balon in peretele vasului de sange. Un anevrism se poate rupe, provocand sangerare interna si adesea ducand la deces. De obicei, anevrismele nu provoaca simptome. Anevrismele se pot dezvolta in mai multe parti ale corpului, respectiv aorta (anevrism de aorta abdominala, anevrism de aorta toracica), artere care furnizeaza sange la creier (anevrism cerebral), vase de sange din alte parti ale corpului, cum ar fi picioarele, zona inghinala sau gatul (anevrism periferic). Medicul va lua in considerare riscurile pentru a decide daca sa monitorizeze sau sa repare chirurgical anevrismul.
  • Ateroscleroza; Arterioscleroza si ateroscleroza sunt uneori folosite pentru a indica acelasi lucru, dar exista o diferenta intre cei doi termeni. Arterioscleroza apare atunci cand vasele de sange care transporta oxigen si nutrienti de la inima catre restul corpului (arterele) devin groase si rigide – uneori restrictionand fluxul de sange catre organe si tesuturi. Arterele sanatoase sunt flexibile si elastice, dar in timp, peretii arterelor tale se pot intari, o afectiune numita in mod obisnuit intarirea arterelor.

Ateroscleroza este un tip specific de arterioscleroza. Ateroscleroza este acumularea de grasimi, colesterol si alte substante in si pe peretii arterelor. Aceasta acumulare se numeste placa. Placa poate determina ingustarea arterelor, blocand fluxul sanguin. De asemenea, placa se poate sparge, ducand la un cheag de sange.

Desi ateroscleroza este adesea considerata o problema a inimii, poate afecta arterele oriunde in corp. Ateroscleroza poate fi tratata, iar un stil de viata sanatos poate ajuta la prevenirea aparitiei afectiunii.

Alte boli vasculare sunt si:

  • boala arterelor renale: afecteaza fluxul de sange catre si dinspre rinichi si poate duce la hipertensiune arteriala;
  • boala Raynaud: provoaca spasme ale arterelor si restrictioneaza temporar fluxul sanguin;
  • boala venoasa periferica sau leziuni generale ale venelor care transporta sangele de la picioare si brate inapoi la inima, ceea ce provoaca umflarea picioarelor si vene varicoase;
  • accident vascular cerebral ischemic: in care un cheag de sange se deplaseaza la creier si provoaca leziuni;
  • cheaguri de sange venos, care se pot desprinde si deveni periculoase daca se deplaseaza catre artera pulmonara;
  • tulburari de coagulare a sangelui, in care cheaguri de sange se formeaza prea repede sau nu suficient de repede si conduc la sangerare sau coagulare excesiva;
  • Boala Buerger, care duce la cheaguri de sange si inflamatie, adesea la nivelul picioarelor, si care poate duce la cangrena.

Simptome

De cele mai multe ori nu exista simptome de baza ale bolilor cardiovasculare. Primul semn poate fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Simptomele bolilor cardiovasculare variaza in functie de afectiunea pe care o are pacientul si pot include:

  • dureri in piept, senzatie de apasare in piept, presiune in piept si disconfort in piept;
  • durere, slabiciune sau amorteala in picioare si/sau brate;
  • durere sau disconfort la nivelul bratelor, gatului, umarului, maxilarului si spatelui;
  • dificultati de respiratie;
  • oboseala in timpul exercitiilor sau activitatii fizice usoare;
  • modificari ale ritmului cardiac;
  • batai foarte rapide sau foarte lente ale inimii, palpitatii;
  • ameteli sau lesin;
  • slabiciune sau oboseala;
  • umflarea mainilor, picioarelor, gleznelor sau picioarelor;
  • febra;
  • eruptii cutanate sau pete neobisnuite;
  • tuse uscata sau persistenta;

In caz de atac de cord, barbatii pot resimti dureri intense in piept, dureri in bratul stang sau maxilar si dificultati de respiratie. Pe de alta parte, femeile pot avea unele dintre aceleasi simptome, dar durerea lor poate fi mai difuza, raspandindu-se la umeri, gat, brate, abdomen si spate. Femeile pot resimti simptomele mai mult ca indigestie, iar durerea poate sa nu fie semnificativa. De asemenea, poate sa nu existe durere, ci anxietate inexplicabila, greata, ameteli, palpitatii si transpiratie rece. Atacurile de cord la femei pot fi precedate de oboseala inexplicabila.

Bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inima, sunt mai usor de tratat atunci cand sunt depistate din timp.

Diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului, un specialist va examina istoricul medical si familial, factorii de risc si va efectua un examen fizic. Ulterior, va recomanda efectuarea mai multor analize de laborator si investigatii imagistice. Acestea pot fi:

  • analize de sange;
  • test de stres;
  • electrocardiograma (ECG/EKG) de repaus sau efort;
  • ecocardiograma (Ecou);
  • ecografie Doppler
  • oscilometrie
  • examen Holter
  • tomografie computerizata (CT);
  • scanare prin rezonanta magnetica (RMN);
  • tomografia computerizata cu fascicul de electroni (EBCT);
  • cateterism cardiac;
  • angiografie coronariana.

Preventie

Exista multi factori de risc asociati cu bolile de inima si cu accidentul vascular cerebral. Unii factori de risc, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi modificati, in timp ce alti factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, ateroscleroza, pot fi tinuti sub control,  prin tratament si stil de viata.

Asa cum spuneam, cei mai importanti factori de risc comportamentali ai bolilor de inima si accidentului vascular cerebral sunt dieta nesanatoasa, sedentarismul, consumul de tutun si alcool. Aceste comportamente pot duce la cresterea tensiunii arteriale, diabet, colesterol ridicat, exces de greutate si obezitate.

Tratament

In functie de diagnostic si tipul de boala cardiovasculara, tratamentul ar putea consta in:

  • medicamente: precum cele pentru reducerea colesterolului, pentru imbunatatirea fluxului sanguin sau reglarea ritmului cardiac;
  • interventii chirurgicale, cum ar fi bypass-ul coronarian sau interventia chirurgicala de reparare sau inlocuire a valvei;
  • reabilitare cardiaca, inclusiv prescriptii de exercitii fizice si consiliere privind stilul de viata;

Tratamentul are ca scop:

  • ameliorarea simptomelor;
  • reducerea riscului ca afectiunea sau boala sa reapara sau sa se agraveze;
  • prevenirea complicatiilor, cum ar fi internarea in spital, insuficienta cardiaca, accidentul vascular cerebral, atacul de cord sau decesul;

Factori de risc

Studiile arata ca riscul ca o persoana sa dezvolte boli cardiovasculare pe parcursul vietii este de peste 50%, atat in cazul femeilor cat si al barbatilor.

Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare includ:

  • hipertensiune arteriala;
  • ateroscleroza sau blocajele arterelor;
  • terapie cu radiatii;
  • fumat;
  • igiena slaba a somnului;
  • colesterol din sange crescut sau hiperlipidemie;
  • diabet;
  • dieta bogata in grasimi si carbohidrati;
  • inactivitate fizica;
  • obezitatea;
  • apnee de somn;
  • consumul excesiv de alcool;
  • stres;
  • poluarea aerului;
  • tulburare pulmonara obstructiva cronica sau alte forme de functie pulmonara redusa.

 

Surse de informatie:

https://www.who.int/

world-heart-federation.org

medicalnewstoday.com

mayoclinic.org

Noutati

Citeste alte articole

17 noiembrie 2022
Bolile tiroidei si rolul analizelor de laborator in depistarea acestora
boli-renale-preview
17 noiembrie 2022
Bolile renale
17 noiembrie 2022
Ce este dischinezia biliara sau bila lenesa
Suna acum Cere programare