Categories
Articol medical

Articole

Afla totul despre Bolile tiroidei si rolul analizelor de laborator in depistarea acestora

Articole

Afla totul despre Bolile tiroidei si rolul analizelor de laborator in depistarea acestora

Bolile tiroidei si rolul analizelor de laborator in depistarea acestora

Tiroida controleaza metabolismul, prin intermediul hormonilor specifici. Acestia sunt tiroxina, ce contine patru atomi de iodura (T4) si triiodotironina, ce contine trei atomi de iodura (T3). Cei doi hormoni sunt creati de tiroida si le spun celulelor corpului cata energie sa foloseasca. Cand tiroida functioneaza corect, va mentine cantitatea potrivita de hormoni pentru a face metabolismul sa functioneze la ritmul potrivit. Pe masura ce hormonii sunt utilizati, tiroida creeaza inlocuitori.

Concret, metabolismul este procesul prin care alimentele pe care le consumi se transforma in energie, folosita apoi de corp pentru a functiona. Atunci cand tiroida produce prea mult hormon (hipertiroidism) sau insuficient (hipotiroidism) apar problemele in organism. Astfel, pot aparea simptome precum:

  • irascibilitate;
  • oboseala;
  • scadere in greutate;
  • crestere in greutate.

Cele mai frecvente boli asociate cu tiroida sunt tiroidita Hashimoto, boala Graves, gusa (tiroida marita) si nodulii tiroidieni. Vorbim in continuarea acestui articol despre simptomele lor, dar si care sunt investigatiile necesare pentru a le diagnostica.

Hipertiroidismul

In hipertiroidism, glanda tiroida este hiperactiva si produce prea mult hormon tiroidian. Acest lucru poate determina accelerarea multor functii ale corpului. Hipertiroidismul este mai frecvent la femei.

Boala lui Graves este cea mai frecventa cauza a hipertiroidismului, afectand aproximativ 70% dintre persoanele cu tiroida hiperactiva. De asemenea, prezenta nodulilor de pe tiroida – o afectiune numita gusa nodulara toxica sau gusa multinodulara – poate determina glanda tiroida sa produca in exces hormonii.

Hipertiroidismul poate fi cauzat si de:

  • inflamatia glandei tiroide;
  • aport prea mare de iod;
  • prea multe medicamente cu hormoni tiroidieni;
  • tumora necanceroasa a glandei pituitare;

Simptome ale hipertiroidismului

In ceea ce priveste simptomele, productia excesiva de hormoni tiroidieni poate duce la manifestari precum:

  • nervozitate;
  • ritmul cardiac accelerat;
  • iritabilitate;
  • transpiratie crescuta;
  • tremur;
  • anxietate;
  • probleme cu somnul;
  • par si unghii fragile;
  • slabiciune musculara;
  • pierdere in greutate;
  • apetit crescut;
  • miscari frecvente ale intestinului (diaree);
  • ochi exoftalmici sau proeminenti (in boala Graves);

Diagnosticul hipertiroidismului

Un medic poate diagnostica hipertiroidismul recomandand analize ce masoara nivelurile de hormoni tiroidieni sau cat de eficient functioneaza tiroida.

Un test de sange masoara nivelurile de hormon tiroidian (tiroxina sau T4) si hormon de stimulare a tiroidei (TSH). Glanda pituitara elibereaza TSH pentru a stimula tiroida sa-si produca hormonii. Nivelurile ridicate de tiroxina si TSH scazute pot indica faptul ca glanda tiroida este hiperactiva. In conditiile in care diagnosticul si tratamentul vor fi puse in baza rezultatelor acestor analize, atentie cum alegi laboratorul la vor fi prelucrate probele de sange. Asigura-te ca este unul de incredere, cu specialisti cu experienta, care ofera rezultate precise ale analizelor, fara erori si valori false.

Ce indica analiza TSH

Determinarea TSH-ului sau a tirotropinei reprezinta testul initial in diagnosticul afectiunilor tiroidiene. Chiar si mici modificari ale concentratiei hormonilor tiroidieni vor produce modificari ale concentratiei de TSH. Concret, TSH reprezinta un parametru specific si sensibil pentru monitorizarea functiei tiroidiene, dar si pentru depistarea sau excluderea unor afectiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian.

In hipotiroidismul primar, nivelul de TSH este crescut, fiind cel mai sensibil test pentru aceasta afectiune. In situatia in care sunt simptome clare de hipotiroidism, dar nivelul de TSH nu este crescut, poate fi vorba despre un hipotiroidism secundar in cadrul unui hipopituitarism.

Valori scazute ale TSH-ului se intalnesc in hipertiroidism. Dozarea TSH este utila in monitorizarea tratamentului la pacientii hipotiroidieni: valori scazute se intalnesc in cazul dozelor excesive de hormoni tiroidieni de substitutie. Valorile normale de TSH arata ca tratamentul urmat este echilibrat.

Atentie! Daca ti s-a recomandat o astfel de analiza, trebuie sa mergi la recoltare a jeun, respectiv pe nemancare. Bine de stiut este si faptul ca exista o variatie a nivelului TSH-ului in timpul zilei, nivelul maxim inregistrandu-se la ora 23.

Reteaua de laboratoare Poliana pune la dispozitia pacientilor un pachet de analize medicale pentru depistarea afectiunilor glandei endocrine. Oferta poate fi consultata aici.

Analiza de tiroxina (T4)

La fel de importanta este si analiza de verificare a tiroxinei (T4). Acest hormon este o componenta esentiala a circuitului de reglare a glandei tiroide, cu efecte asupra metabolismului general. T4 circula in sange, legat de proteinele de transport. O analiza recomandata, mult mai relevanta decat cea a T4 este FT4. Aceasta este tiroxina libera, ce reprezinta un indicator mult mai bun al functiei tiroidiene decat T4. Si asta deoarece nu este afectat de modificarile de legare ale tiroxinei.

Determinarea nivelului de tiroxina libera (FT4) ajuta la diagnosticarea afectiunilor tiroidiene. Testul de sange pentru FT4 se face impreuna cu TSH si FT3.

In caz de hipertiroidism, nivelul FT4 este unul crescut, in timp ce in hipotiroidism este scazut. Si pentru FT4, recoltarea trebuie sa se faca dimineata pe nemancate.

Analiza FT3

Cea mai mare parte a triiodotironina (T3) circulanta rezulta din conversia tiroxinei (T4). Aproximativ 20% din T3 este produs de glanda tiroida. Un procent cuprins intre 0,1-0,3 % din T3 se gaseste sub forma libera. Astfel, cea mai mare parte este legata de proteinele plasmatice (FT3). Avantajul unei analize a FT3 este acela ca este independenta de modificarile survenite in concentratia si in proprietatile de legare ale proteinelor plasmatice. Potrivit specialistilor, activitatea metabolica a FT3 este de cinci ori mai mare decat activitatea FT4.

Pe langa efectuarea acestor analize, o alte metoda suplimentara de diagnostic este si administrarea de iod radioactiv pe gura sau injectabil. Ulterior, se va masura cat de mult preia glanda tiroida. Tiroida ta ia iod pentru a-si produce hormonii. Consumul de iod radioactiv este un semn ca tiroida ta este hiperactiva. Acest nivel scazut de radioactivitate se rezolva rapid si nu este periculos pentru majoritatea oamenilor.

Tratamente pentru hipertiroidism

Tratamentele pentru hipertiroidism distrug glanda tiroida sau o impiedica sa-si produca hormoni. Tratamentele pot include:

  • Medicamente antitiroidiene ce pot impiedica tiroida sa-si produca hormoni si reduc simptomele.
  • Terapia cu iod radioactiv, sub forma de pastila sau lichid. Pe masura ce glanda tiroida primeste iod, atrage si iodul radioactiv, care dauneaza glandei. Optiunea nu este sigura pentru persoanele care sunt insarcinate sau care alapteaza.
  • Beta-blocante ce pot ajuta la reducerea simptomelor.
  • Interventie chirurgicala pentru a indeparta glanda tiroida.

Daca vei urma un tratament cu iod radioactiv sau o interventie chirurgicala pentru eliminarea glandei tiroida, vei dezvolta hipotiroidism si va trebui sa iei hormoni tiroidieni zilnic.

Hipotiroidismul

Hipotiroidismul este opusul hipertiroidismului. Glanda tiroida este subactiva si nu poate produce suficienti hormoni. Acest lucru poate face ca unele dintre functiile corpului sa incetineasca.

Adesea, hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto, o interventie chirurgicala de indepartare a glandei tiroida sau de leziuni cauzate de tratamentul cu radiatii. De asemenea, hipotiroidismul mai poate fi cauzat si de:

  • tiroidita;
  • hipotiroidism congenital, ceea ce inseamna ca te poti naste cu aceasta afectiune;
  • deficit de iod;
  • tulburari ale glandei pituitare sau hipotalamusului;
  • medicamente, inclusiv medicamente pentru inima, medicamente pentru cancer si medicamente pentru tulburarea bipolara.

De asemenea, exista riscul de a dezvolta hipotiroidism daca suferi de afectiuni precum boala celiaca, diabetul de tip 1 sau 2, artrita reumatoida sau lupus.

Simptome de hipotiroidism

Productia prea mica de hormoni tiroidieni duce la simptome precum:

  • oboseala;
  • piele si par uscate;
  • sensibilitate crescuta la temperaturi scazute;
  • probleme de memorie;
  • constipatie;
  • depresie;
  • crestere in greutate;
  • slabiciune sau dureri musculare si articulare;
  • ritm cardiac lent;
  • menstruatie grea si neregulata;
  • probleme de fertilitate;

Diagnosticul si tratamentul hipotiroidismului

La fel ca si in cazul hipertiroidismului, medicii pun diagnosticul in functie de rezultatul analizelor de sange, corelate cu cele imagistice.

Astfel, medicul va recomanda analize de sange pentru a va masura TSH-ul si nivelul hormonilor tiroidieni. Un nivel ridicat de TSH si un nivel scazut de tiroxina ar putea insemna ca tiroida ta este subactiva. Aceste niveluri ar putea indica, de asemenea, ca glanda pituitara elibereaza mai mult TSH pentru a incerca sa stimuleze glanda tiroida sa-si produca hormonul.

Testele imagistice pot include ultrasunete sau scanari folosind iod radioactiv pentru a va testa functia tiroidiana.

Principalul tratament pentru hipotiroidism este administrarea de pastile cu hormoni tiroidieni. Este important sa obtii o dozare corecta, deoarece administrarea de prea multi hormoni tiroidieni poate provoca simptome de hipertiroidism.

Tiroidita Hashimoto

Cea mai frecventa boala care genereaza hipotiroidism este tiroidita Hashimoto, cunoscuta si ca tiroidita limfocitara cronica. Poate aparea la orice varsta, dar este intalnita cel mai frecvent la femeile de varsta mijlocie. Afectiunea apare atunci cand sistemul imunitar al corpului ataca in mod gresit si distruge incet glanda tiroida si capacitatea acesteia de a produce hormoni.

Unele persoane cu forme usoare de tiroidita Hashimoto pot sa nu aiba simptome evidente. Afectiunea poate ramane nediagnosticata ani de zile, pentru ca simptomele sunt adesea subtile. De asemenea, nu sunt specifice, ceea ce inseamna ca imita simptomele multor altor afectiuni.

Simptomele tiroiditei Hashimoto

Simptomele comune pot include:

  • oboseala;
  • depresie;
  • constipatie;
  • crestere usoara in greutate;
  • piele uscata;
  • par uscat, rar;
  • paloare, fata umflata;
  • menstruatie grea si neregulata;
  • intoleranta la frig;
  • tiroida marita;

Diagnosticul tiroiditei Hashimoto

Testarea nivelului de TSH este adesea primul pas atunci cand se face screening pentru orice tip de tulburare tiroidiana. Medicul recomanda un test de sange pentru a verifica nivelurile crescute de TSH, precum si nivelurile scazute de hormon tiroidian (T3 sau T4), daca te confrunti cu unele dintre simptomele de mai sus. Tiroidita Hashimoto este o tulburare autoimuna, astfel incat testul de sange ar arata, de asemenea, anticorpi anormali care ar putea ataca tiroida.

Nu exista un remediu cunoscut pentru tiroidita Hashimoto. Medicamentele de inlocuire a hormonilor sunt adesea folosite pentru a va creste nivelul hormonilor tiroidieni sau pentru a va reduce nivelul de TSH. De asemenea, poate ajuta la ameliorarea simptomelor bolii si administrarea de seleniu organic.

Boala lui Graves

Boala lui Graves a fost numita dupa medicul care a descris-o pentru prima data, acum mai bine de 150 de ani. Asa cum spuneam la inceputul articolului, ea este cea mai frecventa cauza a hipertiroidismului si este o tulburare autoimuna. Apare atunci cand sistemul imunitar al corpului ataca in mod gresit glanda tiroida. Acest lucru poate face ca glanda tiroida sa produca in exces hormonul responsabil cu reglarea metabolismului.

Boala este ereditara si o poti dezvolta la orice varsta, dar este mult mai frecventa la femeile cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani.

Alti factori de risc pot include:

  • istoric de familie;
  • stres;
  • sarcina;
  • fumat;
  • antecedente de infectie cu virusul Epstein-Barr, care provoaca mononucleoza infectioasa.

Simptomele bolii Graves

Cand exista un nivel ridicat de hormoni tiroidieni in sange, sistemele corpului pot accelera si pot provoca simptome care sunt comune hipertiroidismului. Acestea pot include:

  • anxietate;
  • iritabilitate;
  • oboseala;
  • tremuraturi ale mainilor;
  • ritm cardiac crescut sau neregulat;
  • transpiratie excesiva;
  • dificultati de somn;
  • pierdere in greutate neintentionata;
  • probleme cu somnul;
  • diaree sau miscari frecvente ale intestinului;

De asemenea, pot aparea si alte simptome unice ale bolii Graves, precum ochi bombati si piele ingrosata si inrosita, in special pe tibie si partea superioara a picioarelor.

Diagnosticul bolii Graves

De obicei, medicii diagnosticheaza boala Graves cu teste care pot include:

  • examenul fizic prin care se pot depista tiroida marita, ochi bombati mariti si semne de metabolism crescut, inclusiv un puls rapid si hipertensiune arteriala.
  • Analize de sange pentru a verifica nivelurile ridicate de T4 si nivelurile scazute de TSH, ambele putand fi semne ale bolii Graves.
  • Testul cu iod radioactiv.
  • Teste de anticorpi. Aceste teste pot descoperi anticorpi comuni ai bolii Graves.

De subliniat este faptul ca nu exista niciun tratament care sa impiedice sistemul imunitar sa atace glanda tiroida si sa o faca sa produca in exces hormoni. Dar simptomele bolii Graves pot fi controlate, adesea cu o combinatie de tratamente.

Daca nu este tratata, boala lui Graves poate duce la probleme cardiace si oase fragile.

Gusa

Gusa este o alta boala a tiroidei, manifestandu-se ca o marire necanceroasa a glandei tiroide. Cea mai frecventa cauza a gusii la nivel mondial este deficitul de iod din dieta. La nivel mondial, se estimeaza ca 15,8% din populatia generala are gusa. Dar acest procent variaza si este mai frecvent in locurile cu un nivel ridicat de deficit de iod. Gusa poate afecta pe oricine la orice varsta, mai ales in zonele lumii in care alimentele bogate in iod sunt insuficiente.

Dar nu toate cazurile de gusa sunt cauzate de deficienta de iod. Gusa poate fi cauzata si de:

  • boala lui Graves;
  • hipotiroidism congenital;
  • tiroidita;
  • tumori ale glandei pituitare;

Gusa este mai frecventa in randul persoanelor de peste 40 de ani si la femei. Alti factori de risc includ istoricul medical familial, utilizarea anumitor medicamente, sarcina si expunerea la radiatii.

Simptomele gusii

Este posibil sa nu existe niciun simptom daca gusa nu este severa. Daca creste suficient, este posibil sa provoace unul sau mai multe simptome, in functie de dimensiune. Aceste simptome pot include:

  • umflare sau senzatie de umflare la nivelul gatului;
  • dificultati de respiratie sau de inghitire;
  • tuse sau respiratie suieratoare;
  • voce ragusita.

Diagnosticul si tratamentul gusii

Gusa poate fi diagnosticata cu testele utilizate pentru a verifica hipertiroidismul. Testele de sange vor dezvalui nivelurile de hormoni tiroidieni, TSH si anticorpi din sange. Aceste informatii vor fi folosite pentru a diagnostica tulburarile tiroidiene care sunt adesea o cauza a gusii. O ecografie a tiroidei poate fi folosita pentru a verifica daca exista umflaturi sau noduli.

Pentru verificarea anticorpilor din sange anti-tireoperoxidaza, medicul va recomanda efectuarea analizei ATPO. Detectarea de anticorpi ar putea sa indice existenta unei probleme in functionarea glandei tiroide. Concentratii crescute de anti-TPO apar in diferite tipuri de tiroidite autoimune. Determinarea de anticorpi anti-TPO ajuta si la un diagnostic diferentiat intre tiroida autoimuna si hipotiroidie.

In ceea ce priveste tratamentul gusii, el se aplica numai dupa ce afectiunea devine suficient de severa pentru a provoca simptome.Tratamentele se suprapun de obicei cu hipertiroidismul, deoarece gusa este adesea un simptom al acestuia.

Tratamentul poate include terapia cu iod radioactiv pentru micsorarea glandei sau interventii chirurgicale pentru indepartarea totala sau partiala a tiroidei.

Desi gusa nu este de obicei un motiv de ingrijorare, ea pot cauza probleme grave daca nu este tratata. Aceste probleme pot include dificultati de respiratie si de inghitire.

Noduli tiroidieni

Nodulii tiroidieni sunt excrescente care se formeaza pe sau in glanda tiroida. Ei sunt de aproximativ 4 ori mai frecventi la femei decat la barbati, in timp ce rata cancerului tiroidian la barbati este dubla fata de cea a femeilor, de aproximativ 8 si, respectiv, 4%. Ca si in cazul altor probleme legate de tiroida, riscul de a dezvolta noduli creste odata cu varsta.

Cauzele nu sunt intotdeauna cunoscute, dar pot include deficit de iod si tiroidita Hashimoto. Nodulii pot fi solizi sau plini cu lichid. Majoritatea nodulilor sunt benigni, dar pot fi si cancerosi, intr-un mic procent din cazuri.

Majoritatea nodulilor tiroidieni nu provoaca niciun simptom, dar daca cresc suficient, pot provoca umflarea gatului si pot duce la dificultati de respiratie si de inghitire, durere si gusa.

Simptomele nodulilor tiroidieni

Unii noduli produc hormoni tiroidieni, determinand niveluri anormal de ridicate in sange. Cand se intampla acest lucru, simptomele sunt similare cu cele ale hipertiroidismului si pot include:

  • puls mare;
  • nervozitate;
  • apetit crescut;
  • tremurat;
  • pierdere in greutate;
  • piele moale.

Pe de alta parte, daca nodulii nu produc hormoni tiroidieni in exces sau nu prezinta hipotiroidism, simptomele pot include:

  • oboseala;
  • crestere in greutate;
  • pierderea parului;
  • piele uscata;
  • sensibilitate crescuta la temperaturi scazute.

Nodulii tiroidieni care nu produc in exces hormoni tiroidieni si nu sunt asociati cu tiroidita Hashimoto nu provoaca aceste simptome.

Diagnosticul si tratamentul nodulilor tiroidieni

Nodulii pot fi identificati in timpul unui examen fizic de rutina. Medicul va recomanda, probabil, si teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul. Acestea pot include:

  • ecografie;
  • alte imagini, cum ar fi o scanare CT, pot determina daca exista compresie a traheei sau esofagului;
  • un test de TSH si o scanare a tiroidei pot verifica hipertiroidismul sau hipotiroidismul;
  • biopsie prin aspiratie cu ac fin pentru a determina daca nodulul dumneavoastra este canceros.

Nodulii tiroidieni benigni nu sunt de obicei in pericol si, de obicei, nu au nevoie de tratament. Adesea, nu se intervine pentru a elimina nodulul daca nu se modifica in timp. Daca nodulul creste, un medic poate face o alta biopsie si poate recomanda iod radioactiv. Nodulii cancerosi sunt destul de rari. Doar aproximativ 4 pana la 6,5% dintre nodulii tiroidieni sunt cauzati de cancerul tiroidian.

Tratamentul recomandat de un medic poate varia in functie de tipul de tumora. Optiunile de tratament pentru nodulii tiroidieni cancerosi pot include de obicei interventie chirurgicala, iod radioactiv, terapie cu radiatii, chimioterapie. Chimioterapia este necesara foarte rar cand cancerul se raspandeste in alte parti ale corpului.

Prevenirea bolilor tiroidei

Desi cauzele aparitiei bolilor tiroidei pot fi multiple, sunt cateva lucruri pe care le poti face pentru a preveni aceste afectiuni:

  • renuntarea la fumat;
  • consum redus de soia: ingredientul nu este neaparat nesanatos, dar este controversat, mai ales cand luam in considerare sanatatea tiroidei.
  • purtarea unui guler tiroidian in timpul radiografiilor pentru a va proteja glanda tiroida de expunerea la radiatii.
  • poti apela la suplimentele cu seleniu: seleniul este un nutrient care se gaseste in anumite proteine si are un rol vital in mentinerea sanatatii glandei tiroide. Daca dieta ta este sanatoasa, iei deja aportul necesar de seleniu. Cu toate acestea, poti lua in considerare cresterea aportului de seleniu pentru a stimula sistemul imunitar si pentru a reduce simptomele hipotiroidismului.
  • Mergi regulat la medic: controalele regulate nu sunt bune numai pentru sanatatea generala, ci si pentru sanatatea tiroidei.

 

Surse de informatie:

healthline.com

clevelandclinic.org

com

Noutati

Citeste alte articole

boli-renale-preview
17 noiembrie 2022
Bolile renale
17 noiembrie 2022
Ce este dischinezia biliara sau bila lenesa
27 octombrie 2022
Cele mai frecvente infectii respiratorii
Suna acum Cere programare