Bronșita – cauze, simptome, diagnostic si tratament
5 octombrie 2020
Echipa Editoriala Poliana
Ce este bronșita?
Bronșita este o afecțiune respiratorie caracterizată prin inflamarea bronhiilor (căile aeriene ce asigură transportul aerului către plămâni). Principalele simptome ale bronşitei sunt: tusea, flegma şi starea de oboseală.
Exista două tipuri de bronșită:
- Bronșita acută (forma cea mai comună a bronșitei) – simptomele durează câteva săptămâni și, de obicei, nu cauzează complicații.
- Bronșita cronică, care este recurentă și are manifestari de lungă durată. Bronșita cronică este o formă de boală pulmonară obstructivă.
Cauzele apariție bronșitei
Cel mai adesea bronșita este cauzată de același virus care provoacă răceala sau gripa. În unele cazuri însă, bronșită este cauzată de bacterii. În ambele cazuri, în timp ce organismul luptă împotriva germenilor, tuburile bronhiale se umflă și se produce mai mult mucus care se poate acumula în plămâni, ceea ce duce în cele din urmă la bronșită.
Dintre factorii care favorizează bronșita menționăm:
- sistemul imunitar slăbit în special în cazul persoanelor în vârstă, sugarilor și copiilor mici;
- fumatul activ sau pasiv;
- refluxul gastroesofagian (acizii din stomac ajung înapoi în esofag;
- praful, chimicalele, substanțele toxice (inhalarea de factori iritanți scade capacitatea căilor respiratorii de a se curăța de germeni).
Simptomele bronșitei
Cel mai adesea simptomele coincid cu probleme de respirație, cum ar fi:
- tusea seacă (uscată, fără spută), care mai apoi devine productivă (elimină sputa). Sputa poate fi de culoare galbenă, verde sau poate fi transparentă;
- dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare;
- frisoane sau febră moderată;
- nas înfundat și dureri în gât.
Când să apelăm la un specialist
Este recomandat să apelați la un medic specialist în cazul în care apar firișoare de sânge în spută, dacă încercați o senzație generală de astenie, aveți febră ușoară, simptomele asemănătoare cu cele ale răcelii durează mai mult de trei săptămâni, pierdeți în greutate sau aveți senzație de lipsă de aer. Bronșita poate duce la pneumonie, deși acest lucru este rar. De obicei, nu cauzează alte probleme.
Diagnosticul și tratamentul bronșitei
Dacă medicul suspectează faptul că aveți bronșită, vă va examina și vă va asculta pulmonar cu un stetoscop încercând să identifice semne de congestie pulmonară. În plus, vă poate solicita istoricul medical, familial dar și eventuala medicație curentă, prezența alergiilor și, nu în ultimul rand, va verifica dacă fumați. De obicei, nu sunt necesare analize de sânge. Vi se poate recomanda și efectuarea unei radiografii pentru a exclude afecțiuni cum ar fi pneumonia dar și pentru a verifica gradul de afectare pulmonară (mai ales daca fumați) și uneori un test respirator (spirometrie) pentru a exclude astmul/emfizemul și a evalua funcționarea plămânilor. De asemenea poate fi verificat și nivelul de oxigen din sânge cu un mic senzor prins de deget sau poate fi analizată sputa pentru a exclude tusea convulsivă și eventuale alergii. Medicul specialist la care apelați în această situație este în măsură să vă recomande investigații specifice la medicul pneumolog.
Tratamentul bronșitei
În cea mai mare parte a cazurilor, bronșita dispare de la sine în câteva săptămâni. În cazul în care bronșita este cauzată de bacterii (ceea ce se întâmplă destul de rar), medicul poate prescrie antibiotice.
Pacienților care suferă de astm sau sunt alergici li se poate prescrie un inhalator. Acesta ajută la deblocarea căilor respiratorii și face respirația mai ușoară.
Uneori medicul poate recomanda medicamente suprimante pentru tuse sub formă de sirop sau comprimate Acestea se prescriu, în general, doar daca tusea vă afectează somnul deoarece suprimantele de tuse pot opri cercul vicios al tusei cauzând iritație suplimentară la nivelul bronhiilor. Copiilor de până în 4 ani li se vor administra suprimante pentru tuse doar dacă medicul le recomandă.
Tratamentul la domiciliu include:
- ameliorarea tusei prin administrarea de lichide (8 – 12 pahare pe zi);
- repaus, odihnă pentru a permite organismului să elimine infecția;
- administrarea de ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu este indicat să se administreze aspirină copiilor);
- umidifierea atmosferei din cameră (căldura și umiditatea fluidizează mucusul și îl fac mai ușor de eliminat).
Profilaxie
Poate fi prevenită apariția bronșitei prin:
- evitarea fumului de țigară;
- vaccinarea împotriva gripei;
- vaccinarea împotriva pneumoniei – în special la persoanele peste 60 de ani;
- spălarea frecventă a mâinilor;
- purtarea unei măști de protecție în cazul lucrului în atmosferă cu substanțe iritante, chiar și praf.
Text: WebMD
Sursa foto: Freepik.com
