ACF Image

Cancerul de san apare atunci cand celulele cresc si se divid intr-un mod necontrolat, formand o masa de tesut numita tumoare. El poate aparea atat la barbati, cat si la femei, dar este mult mai frecvent la femei. Printre semnele bolii se numara prezenta unui nodul, o schimbare in dimensiuni a sanului sau aparitia unor modificari la nivelul pielii acestuia.

Sprijinul pentru constientizarea cancerului de san si finantarea cercetarii au contribuit la crearea unor progrese semnificative in diagnosticarea si tratamentul cancerului de san. Azi, rata de supravietuire a pacientilor a crescut, iar numarul deceselor asociate cu aceasta boala este in scadere constanta. Acest lucru a fost posibil, in mare parte, datorita unor factori precum screeningul, detectarea precoce, o noua abordare personalizata a tratamentului si o mai buna intelegere a bolii.

Simptomele cancerului de san

Simptomele cancerului de san pot varia de la o persoana la alta. Posibilele semne ale maladiei pot include:

  • o modificare a marimii, formei sau conturului sanului;
  • formatiune care se poate simti asemanator unui bob de mazare;
  • un nodul sau o ingrosare in sau in apropierea sanului ori la subrat, care persista pe parcursul ciclului menstrual;
  • schimbare a aspectului pielii de pe san sau a mamelonului (gropite, incretire sau inflamare);
  • inrosire a pielii de pe san sau mamelon;
  • zona care se simte diferit de orice alta parte de pe san;
  • scurgere de lichid din mamelon;
  • exfolierea, descuamarea, formarea de cruste sau descuamarea zonei pigmentate a pielii care inconjoara mamelonul (areola) sau pielea sanilor.

Unele persoane nu observa niciun astfel de semn, de aceea este atat de important screeningul de rutina.

Daca descoperiti un nodul sau o alta modificare a sanului, chiar daca o mamografie recenta a fost normala,  programeaza-te la medic pentru  consult.

Tipuri de cancer mamar

Exista mai multe tipuri diferite de cancer de san, respectiv:

Carcinom ductal infiltrant (invaziv)

Incepand din canalele de lapte ale sanului, acest cancer sparge peretele canalului si se raspandeste la tesutul mamar din jur. Reprezentand aproximativ 80% din toate cazurile, acesta este cel mai frecvent tip de cancer de san.

Carcinom ductal in situ

Denumit si cancer de san in stadiul 0, carcinomul ductal in situ este considerat de unii specialisti ca fiind precanceros, deoarece celulele nu s-au raspandit dincolo de canalele de lapte. Aceasta afectiune se trateaza relativ usor.  Cu toate acestea, este necesara ingrijirea prompta pentru a preveni ca boala sa devina invaziva si sa se raspandeasca in alte tesuturi.

Carcinom lobular infiltrant (invaziv)

Acest cancer se formeaza in lobulii sanului, respectiv acolo unde are loc productia de lapte matern si se raspandeste in tesutul mamar din jur. Reprezinta 10  pana la 15% dintre cancerele de san.

Carcinomul lobular in situ

Este o afectiune precanceroasa in care exista celule anormale in lobulii sanului. Nu este un cancer propriu-zis, dar acest marker poate indica potentialul de a dezvolta cancer de san mai tarziu. Prin urmare, este important ca femeile cu carcinom lobular in situ sa efectueze periodic un examen clinic al sanilor si mamografii.

Cancer mamar triplu negativ

Reprezentand aproximativ 15% dintre  toate cazurile, cancerul de san triplu negativ este unul dintre cele mai dificile tipuri de cancer de san de tratat. Se numeste triplu negativ deoarece nu are trei dintre markerii asociati cu alte tipuri de cancer de san. Acest lucru face prognosticul si tratamentul dificile.

Cancerul de san inflamator

Rar si agresiv, acest tip de cancer seamana cu o infectie. Persoanele cu cancer de san inflamator observa de obicei roseata, umflaturi si gropite pe pielea sanilor. Acestea sunt cauzate de celulele canceroase obstructive din vasele limfatice ale pielii.

Boala Paget a sanului

Acest cancer afecteaza pielea mamelonului si areola, respectiv pielea din jurul mamelonului.

Cauze ale cancerului de san

Un cancer de san apare atunci cand unele celule mamare incep sa creasca anormal. Aceste celule se divid mai rapid decat celulele sanatoase si continua sa se acumuleze, formand o masa. Celulele se pot raspandi (metastaza) prin san la ganglionii limfatici sau in alte parti ale corpului.

Cancerul de san incepe cel mai adesea cu celulele din canalele producatoare de lapte (carcinom ductal invaziv). Cancerul de san poate incepe, de asemenea, in tesutul glandular numit lobuli (carcinom lobular invaziv) sau in alte celule sau tesuturi din san.

Cercetatorii au identificat ca factori hormonali, de stil de viata si de mediu pot creste riscul de cancer de san. Nu este insa clar de ce unele persoane care nu au factori de risc dezvolta cancer, iar alte persoane cu factori de risc nu o fac niciodata. Este probabil ca un cancer de san sa fie cauzat de o interactiune complexa a structurii genetice si a mediului inconjurator.

Cancer mamar mostenit

Se estimeaza ca aproximativ 5 pana la 10%  dintre cancerele de san sunt legate de mutatii genetice transmise timp de generatii, intr-o familie.

Au fost identificate un numar de gene mutante mostenite care pot creste probabilitatea cancerului de san. Cele mai cunoscute sunt gena 1 a cancerului de san (BRCA1) si gena 2 a cancerului de san (BRCA2), ambele crescand semnificativ riscul atat de cancer de san, cat si de cancer ovarian.

Daca ai un istoric familial de cancer de san sau alte tipuri de cancer, medicul iti poate recomanda un test de sange pentru a ajuta la identificarea mutatiilor specifice ale BRCA sau ale altor gene care sunt transmise in familia ta.

Solicita medicului o trimitere catre un consilier genetic, care poate revizui istoricul de sanatate al familiei. Un consilier genetic poate, de asemenea, discuta despre beneficiile, riscurile si limitarile testarii genetice pentru a te ajuta cu luarea deciziilor

Factori de risc

Cercetarile arata ca exista mai multi factori care pot creste riscul de a dezvolta cancer de san. Acestia includ:

  • varsta: persoanele de peste 55 de ani au un risc crescut de a dezvolta cancer de san;
  • sex: femeile sunt mult mai predispuse sa dezvolte cancer de san, comparative cu barbatii;
  • istoricul familiei si genetica: daca ai parinti, frati, copii sau alte rude apropiate care au fost diagnosticati cu cancer de san, atunci esti mult mai expusa riscului de a dezvolta si tu maladia. Aproximativ 5 pana la 10% dintre cancerele de san sunt cauzate de gene anormale care sunt transmise de la parinti la copii si care pot fi descoperite prin teste genetice;
  • fumat: consumul de tutun a fost legat de multe tipuri diferite de cancer, inclusiv cancerul de san;
  • consumul de alcool: cercetarile indica faptul ca un consum constant de alcool poate creste riscul pentru anumite tipuri de cancer de san;
  • obezitatea: poate creste riscul de cancer de san si de recidiva a acestuia;
  • expunerea la radiatii: daca ai facut radioterapie, in special la nivelul capului, gatului sau pieptului, esti expusa unui risc mai mare sa dezvolti cancer de san;
  • terapie de substitutie hormonala: persoanele care apeleaza la o astfel de terapie au un risc mai mare de a fi diagnosticate cu cancer mamar;
  • menstruatie de la o varsta frageda: inceperea menstruatiei inainte de varsta de 12 ani creste riscul de cancer de san;
  • inceperea menopauzei la o varsta mai inaintata: creste riscul de a dezvolta cancer de san;
  • sarcina si nasterea primului copil la o varsta inaintata: femeile care nasc primul lor copil dupa varsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de san;
  • lipsa sarcinii: femeile care nu au fost niciodata insarcinate au un risc mai mare de cancer de san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini;
  • terapia hormonala postmenopauza: femeile care iau medicamente de terapie hormonala care combina estrogenul si progesteronul pentru a trata semnele si simptomele menopauzei au un risc crescut de cancer de san. Riscul scade atunci cand femeile opresc tratamentul cu aceste medicamente.

Reducerea riscului de cancer de san

Iti poti reduce riscul de cancer de san printr-o examinare atenta si prin vizite periodice la medic. Astfel, apeleaza la:

  • autoexaminarea sanilor: daca exista o schimbare, umflaturi sau alte semne neobisnuite , programeaza-te la medic.
  • intreaba medicul despre screening-ul cancerului de san si urmeaza teste de depistare, cum ar fi examenele clinice ale sanilor si mamografiile; discuta cu medicul despre beneficiile si riscurile screening-ului, astfel ca impreuna, puteti decide ce strategii de depistare a cancerului de san sunt potrivite pentru tine;
  • evita sau consuma alcool cu moderatie;
  • fa cat mai multa miscare: se recomanda cel putin 30 de minute de exercitii fizice in fiecare zi;
  • limiteaza terapia hormonala postmenopauza.

De asemenea, incearca sa mentii o greutate optima. In acest scop, redu numarul de calorii pe care le consumi in fiecare zi si creste intensitatea exercitiilor fizice.

Totodata, un rol esential o are alimentatia. Alege o dieta sanatoasa. De exemplu, femeile care urmeaza o dieta mediteraneana suplimentata cu ulei de masline si nuci pot avea un risc redus de cancer de san. Dieta mediteraneana se concentreaza in principal pe fructe si legume, cerealele integrale, leguminoase si nuci. Persoanele care urmeaza dieta mediteraneana consuma grasimi sanatoase, cum ar fi uleiul de masline, peste, in loc de carne rosie.

Reducerea riscului de cancer de san pentru femeile cu risc ridicat

Daca medicul ti-a evaluat istoricul familial si a stabilit ca ai alti factori, cum ar fi o afectiune precanceroasa a sanului, care iti creste riscul de cancer de san, pentru reducerea riscului, ti-ar putea recomanda:

Tratament preventiv (chimiopreventie)

Acesta consta in medicamente care blocheaza estrogenul, cum ar fi modulatorii selectivi ai receptorilor de estrogeni si inhibitorii de aromataza, ce reduc riscul de cancer de san.

Atentie, insa ca aceste medicamente prezinta risc de reactii adverse, Aceste medicamente se recomanda doar pentru femeile care au un risc foarte mare de cancer de san.

Chirurgie preventiva

Femeile cu un risc foarte mare de cancer de san pot alege sa li se indeparteze chirurgical sanii sanatosi, interventie ce poarta numele de mastectomie profilactica. De asemenea, pot alege sa li se indeparteze ovarele sanatoase (ooforectomie profilactica) pentru a reduce riscul atat de cancer de san, cat si de cancer ovarian.

Diagnosticarea cancerului mamar

Investigatiile si procedurile utilizate pentru a diagnostica cancerul de san includ:

Examenul sanilor

Medicul va verifica atat sanii, cat si ganglionii limfatici de la axila, simtind orice noduli sau alte anomalii. De asemenea, va recomanda o serie de analize de sange, printre care si hemoleucograma completa.

De asemenea, medicul te va intreba despre istoricul familial, istoricul medical si orice simptome existente. In cazul in care depisteaza anumite anomalii, poate prescrie urmatoarele investigatii:

Mamografie

Cu ajutorul mamografiei, se obtin imagini speciale cu raze X, prin care se pot detecta modificari sau cresteri anormale la nivelul sanului. De obicei, mamografia este folosita in prevenirea cancerului de san.

Ultrasonografia

Acest test foloseste unde sonore pentru a fotografia tesuturile din interiorul sanului. Este folosit pentru a ajuta la diagnosticarea nodulilor sau a anomaliilor la san.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

O scanare PET foloseste coloranti speciali pentru a evidentia zonele suspecte. In timpul acestui test, medicul va injecteaza un colorant special in vene si va capta imagini cu scanerul.

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

Acest test foloseste magneti si unde radio pentru a produce imagini clare si detaliate ale structurilor din interiorul sanului.

Daca medicul specialist observa modificari la testele imagistice, poate recomanda o biopsie a tesutului mamar. Astfel, o proba de tesut din san va fi recoltata si trimisa la un laborator de patologie pentru analiza.

Nu toate femeile vor avea nevoie de toate aceste teste si proceduri. Medicul prescrie testele adecvate in functie de circumstantele specifice si luand in considerare simptomele.

Stadiile cancerului de san

Stadializarea descrie in amanunt cat de extins este cancerul. Stadializarea arata inclusiv dimensiunea si localizarea tumorii si daca tumora maligna  s-a raspandit in alte zone ale corpului.

Stadiile de baza ale cancerului de san sunt:

Stadiul 0: boala este neinvaziva, ceea ce inseamna ca nu s-au rupt canalele mamare.

Stadiul I: celulele canceroase s-au raspandit in tesutul mamar din apropiere.

Stadiul II: tumora este fie mai mica de 2 centimetri si s-a raspandit la ganglionii limfatici de la subrat, fie mai mare de 5 centimetri, dar nu s-a raspandit la ganglionii de la subrat. Tumorile in acest stadiu pot masura oricat intre 2 si 5 centimetri diametru si pot afecta sau nu ganglionii limfatici din apropiere.

Stadiul III: in acest stadiu, cancerul s-a raspandit dincolo de punctul de origine. Este posibil sa fi invadat tesuturile si ganglionii limfatici din apropiere, dar nu a ajuns la organe indepartate. Stadiul III este de obicei denumit cancer mamar local avansat.

Stadiul IV: cancerul s-a raspandit in zone indepartate ale corpului, cum ar fi oase, ficat, plamani sau creier. Cancerul de san in stadiul IV se mai numeste si cancer de san metastatic.

Odata ce medicul a diagnosticat cancerul de san, ii va stabili apoi gradul, respectiv stadiul cancerului. Stadiul ajuta la determinarea prognosticul, dar si pentru stabilirea celor mai bune optiuni de tratament.

Stadializarea cancerului de san ia in considerare si gradul cancerului, prezenta markerilor tumorali, cum ar fi receptorii pentru estrogen, progesteron si factori de proliferare.

 

 

Surse:

www.mayoclinic.org;

www.cdc.gov;

www.my.clevelandclinic.org