Psoriazisul este o patologie cronica ce se intalneste la aproximativ 2% din populatia globului. Aceasta boala autoimuna afecteaza pielea din diferite zone ale corpului. Simptomele pot consta in placi rosiatice, piele uscata, scuame (coji).
Psoriazisul este o afectiune cronica a carei simptomatologie se manifesta la nivelul pielii. De obicei, se intalneste la adulti, dar exista si psoriazis la copii. In cadrul acestei patologii pielea se regenereaza mai repede, ceea ce determina aparitia simptomelor caracteristice.
Multe dintre persoanele cu psoriazis sunt asimptomatice, cel putin in primele etape ale bolii. Cu toate acestea, la contactul cu unii factori favorizanti, simptomele specifice apar.
Tipuri de psoriazis
Psoriazisul se poate manifesta diferit. Astfel, a fost clasificat in functie de:
momentul debutului;
simptome;
localizarea leziunilor;
agresivitatea bolii;
evolutia bolii.
In prezent, sunt cunoscute 5 tipuri de psoriazis:
psoriazis in placi;
psoriazis gutat;
psoriazis inversat;
psoriazis pustulos;
psoriazis eritrodermic.
Psoriazis in placi
Psoriazisul in placi este cea mai comuna forma a acestei afectiuni. Simptomele caracteristice includ:
tegumente uscate;
prurit (mancarime);
placi rosiatice pe tegumente;
placi acoperite de scuame (coji ce se formeaza la vindecarea leziunilor).
Acest tip de psoriazis mai este cunoscut si ca psoriazis scalp, psoriazis coate, psoriazis genunchi, ca urmare a zonelor pe care le afecteaza. In unele situatii, vindecarea leziunilor lasa in urma o zona hiperpigmentata.
Psoriazis gutat
Psoriazisul gutat este frecvent declansat de infectii bacteriene, precum amigdalitele streptococice. Este intalnit preponderent la copii si la tineri. Este caracterizat prin aparitia unor macule rosiatice la nivelul trunchiului si al membrelor.
Psoriazis inversat
Psoriazisul inversat se instaleaza de obicei in urma infectiilor fungice. Apare preponderent la nivelul pliurilor cutanate de la nivelul sanilor, al cotului, al genunchiului, al zonei inghinale.
Psoriazis pustulos
Psoriazisul pustulos se caracterizeaza prin prezenta unor pustule albicioase pe o zona eritematoasa (rosiatica). Se manifesta in special la nivelul palmelor (psoriazis palmar) si al talpilor. Are o frecventa rara, insa poate altera semnificativ calitatea vietii.
Psoriazis eritrodermic
Aceasta forma de psoriazis este cea mai putin intalnita. Se caracterizeaza prin aparitia unor leziuni asemanatoare arsurilor, ce se pot extinde la nivelul intregului tegument. Simptomele principale sunt reprezentate de prurit (mancarime) sau de senzatia de arsura.
Psoriazisul unghiilor
Psoriazisul poate afecta si unghiile de la nivelul mainilor si al picioarelor. Unghiile pot creste stramb sau se pot observa zone decolorate pe suprafata acestora.
Psoriazis cauze
Cauza de aparitie a psoriazisului nu este pe deplin cunoscuta. Insa, se crede ca in dezvoltarea acestei patologii intervin atat factori genetici, imunologici, cat si de mediu.
Factorii genetici
Studiile au evidentiat o multitudine de gene asociate cu psoriazisul. Cu cat o persoana prezinta mai multe variante genice asociate psoriazisului, cu atat riscul de a avea aceasta patologie este mai ridicat.
Cu toate acestea, este important de mentionat ca existenta genelor implicate in dezvoltarea psoriazisului nu determina obligatoriu aceasta patologie. In cele mai multe dintre situatii, este necesar sa existe factori din mediul exterior care sa favorizeze dezvoltarea bolii.
Factori imunologici
La persoanele care dezvolta psoriazis s-a observat existenta unei anomalii la nivelul limfocitelor T. Aceste celule au rolul de a interveni in raspunsul imun si a proteja organismul in cazul unei infectii, prin atacarea agentilor patogeni ce au patruns in organism. Insa, la persoanele cu psoriazis, celulele T ataca celule sanatoase si favorizeaza degradarea straturilor care formeaza pielea. Chiar daca se formeaza noi straturi, acestea sunt din nou distruse.
Factori de mediu
Factorii de mediu contribuie atat la declansarea bolii, cat si la agravarea simptomelor acesteia. Printre cei mai intalniti factori de mediu implicati in psoriazis se afla:
leziuni ale epidermului;
infectii;
HIV (infectia cu virusul imunodeficientei umane);
modificari hormonale;
unele medicamente (antibiotice, beta-blocante);
consumul excesiv de alcool;
Psoriazis simptome
Psoriazisul se poate manifesta sub diferite forme. La inceput, psoriazisul poate debuta sub forma unor macule (pete), care se pot transforma in papule (zone iesite in relief). Daca sunt lezate, aceste papule pot sangera. In acest mod, riscul de a dezvolta infectii creste.
Printre semnele si simptomele specifice psoriazisului se afla:
Stabilirea diagnosticului de psoriazis se face de catre medicul dermatolog. Acesta va realiza o anamneza detaliata si un examen clinic detaliat. In urma acestora, medicul poate suspecta diagnosticul de psoriazis, insa confirmarea se face dupa un examen microscopic. Ca urmare, este necesara prelevarea unei biopsii de tegument dintr-o zona afectata. Proba de tesut este examinata la microscop. Rezultatele emise de laborator confirma diagnosticul de psoriazis, dar si tipul acestuia.
Medicul poate recomanda si efectuarea altor investigatii medicale, in functie de starea medicala a pacientului si de istoricul medical. Astfel, pot fi indicate urmatoarele:
dozarea anumitor anticorpi (pentru diagnosticul diferential cu alte patologii);
testarea functiei hepatice.
Tratament psoriazis
In functie de severitatea bolii, dar si de zona afectata, medicul va recomanda cel mai potrivit tratament pentru psoriazis. Pentru ameliorarea simptomatologiei psoriazisului sunt utilizate trei forme terapeutice:
medicamente topice – sunt aplicate la nivelul tegumentului;
medicamente sistemice – se administreaza oral;
fototerapie – expunerea tegumentului la lumina ultravioleta.
Medicamente topice
Optiunile terapeutice topice includ:
crema pentru psoriazis;
unguent pentru psoriazis;
sampon pentru psoriazis.
Aceste forme terapeutice sunt indicate in formele usoare sau moderate ale bolii. Rolul acestora este de a asigura hidratarea pielii si a reduce pruritul. Ingredientele principale pot fi diverse. Una dintre cele mai utilizate substante este reprezentata de corticosteroizi, datorita efectului sau antiinflamator. Utilizarea cremelor cu corticosteroizi se va face doar la recomandarea medicului.
Alte substante active utilizate in formele topice includ:
analogii vitaminei D – pot fi utilizati simultan cu preparatele corticosteroide;
inhibitori de calcineurina – utilizati la nivelul zonelor sensibile, precum fata sau pliurile inghinale, ca urmare a efectului antiinflamator;
gudron de carbune – reduce pruritul si inflamatia;
ditranol – scade rata diviziunii celulare, ameliorand simptomatologia.
Medicamente sistemice
Tratamentul sistemic este administrat in cazurile severe de psoriazis. Acestea pot fi administrate oral sau parenteral (sub forma injectabila). Administrarea sistemica este insotita frecvent de efecte adverse, de aceea este utilizata doar cand celelalte optiuni de tratament nu ofera rezultate.
Terapia sistemica poate include medicamente biologice sau non-biologice. Dintre medicamentele non-biologice fac parte:
metotrexat;
ciclosporina;
Terapia biologica actioneaza asupra celulelor sistemului imunitar. Printre principalele substante biologice utilizate se afla:
adalimumab;
infliximab;
Fototerapia
Fototerapia include utilizarea radiatiilor ultraviolete (UV) A si B. Sedintele de fototerapie dureaza cateva minute si se efectueaza de 2-3 ori pe saptamana. Fototerapia se efectueaza pe parcursul a aproximativ 2 luni.
Radiatiile UV B sunt utilizate in cazurile usoare de psoriazis. Insa, daca simptomele sunt mai severe se recomanda razele UV A, deoarece patrund mai in profunzime. Este important de mentionat ca inainte de expunerea la radiatii, la nivelul tegumentului sunt aplicati compusi care sa favorizeze absorbtia razelor la nivel tegumentar.
In prezent, nu se cunoaste care este cel mai bun tratament pentru psoriazis. Acesta este recomandat de catre medic in functie de severitatea simptomatologiei, dar si de starea medicala a pacientului.
Prognostic
Psoriazisul este o boala cronica, in a carei evolutie exista episoade cu simptome accentuate, dar si perioade de remisiune. In prezent, nu exista un tratament care sa asigure vindecarea in psoriazis, insa terapiile utilizate pot ameliora semnificativ simptomele.
Pentru a evita accentuarea simptomatologiei se recomanda eliminarea pe cat posibil a factorilor favorizanti ai bolii (consumul de alcool, fumatul) si respectarea indicatiilor medicului. De asemenea, este important a merge la control periodic.
Psoriazisul este o patologie a carei cauza exacta de aparitie nu este pe deplin cunoscuta. Simptomele specifice includ aparitia unor zone eritematoase la nivelul pielii, prurit si leziuni tegumentare. Este indicat a merge la medic inca de la primele simptome. Acesta va efectua un examen clinic detaliat si va stabili diagnosticul in functie de informatiile obtinute in cadrul acestuia si in urma investigatiilor medicale. Dupa confirmarea diagnosticului, este important a respecta indicatiile medicului pentru a preveni complicatiile.
Bibliografie:
www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/psoriasis/symptoms/, accesat la data 24.02.2023;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/psoriasis/symptoms-causes/syc-20355840, accesat la data 24.02.2023;
www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/psoriasis/, accesat la data 24.02.2023;
www.aad.org, https://www.aad.org/public/diseases/psoriasis/what/symptoms, accesat la data 24.02.2023;
www.webmd.com, https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/psoriasis/psoriasis-signs-symptoms, accesat la data 24.02.2023;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6866-psoriasis, accesat la data 24.02.2023;
www.psoriasis.org, https://www.psoriasis.org/about-psoriasis/, accesat la data 24.02.2023;
www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/psoriasis, accesat la data 24.02.2023;
www.niams.nih.gov, https://www.niams.nih.gov/health-topics/psoriasis, accesat la data 24.02.2023.
ADN-ul, abrevierea utilizata pentru acidul dezoxiribonucleic, reprezinta una dintre cele mai importante molecule intalnite in lumea tuturor organismelor vii, intrucat detine toata informatia genetica necesara sintezei, dezvoltarii si functiei componentelor sale.
Poate ca ai auzit despre guta si, cu siguranta, ai citit despre ea prin romanele secolului trecut, dar ce reprezinta aceasta boala, de ce apare, care sunt simptomele ei si cum poate fi prevenita e posibil sa reprezinte mistere pentru tine. In acest articol, poti afla raspunsul la aceste intrebari, astfel incat sa te poti proteja corespunzator impotriva unor eventuale atacuri de guta.
Guta este o forma destul de des intalnita de artrita care poate afecta pe oricine. Ea se caracterizeaza prin atacuri dureroase instalate brusc si insotite de edem, roseata si sensibilitate in zona articulatiilor. Cel mai frecvent este afectata articulatia degetului mare de la picior, dar problemele se pot manifesta si in alte zone.
Atacurile de guta se pot instala brusc si fara avertisment. Unii pacienti spun ca s-au trezit in mijlocul noptii cu senzatia ca degetul mare a luat foc. Articulatia afectata de guta este atat de sensibila si de dureroasa, incat nici asternutul de pat nu poate fi tolerat. Simptomele pot fi inspaimantatoare pentru o persoana care nu stie ce este guta si care se afla la primul atac.
Atacurile de guta apar si dispar fara avertisment, dar exista metode prin care pot fi prevenite.
Cauzele gutei
Guta apare ca urmare a acumularii cristalelor de urati la nivelul articulatiei. Acestia determina durere intensa si inflamatie, generand atacul de guta.
Cristalele de urati apar in sange in conditiile unei concentratii crescute de acid uric in sange. Iar acidul uric rezulta din descompunerea purinelor – substante care se regasesc in mod natural in organism.
Purinele sunt prezente si in unele alimente, in special in carnea rosie si in organe, mai ales in ficat. Ansoa, sardinele, scoicile, pastravul si tonul sunt cateva exemple de alimente cu un continut ridicat de purine. De asemenea, bauturile alcoolice, in special berea si bauturile indulcite cu fructoza, determina cresterea concentratiei de acid uric.
In mod normal, acidul uric este eliminat la nivel renal prin urina. Uneori, insa, fie organismul produce o cantitate prea mare de acid uric, fie rinichii elimina prea putin din acesta. In acest caz, acidul uric se acumuleaza la nivel articular sub forma unor cristale aciforme foarte ascutite care ranesc structurile articulare si determina inflamatie.
Factori de risc pentru guta
Exista o serie de factori care cresc riscul individual de aparitie a unui atac de guta. Pe aceasta lista intra:
Alimentatia: o dieta bogata in carne rosie si in moluste si consumul bauturilor cu un continut ridicat de fructoza cresc concentratia de acid uric. De asemenea, consumul de alcool, in special de bere, se asociaza cu cresterea acidului uric din sange.
Greutatea: la persoanele supraponderale, organismul produce cantitati sporite de acid uric, iar rinichii intampina dificultati legate de eliminarea acestuia.
Unele afectiuni medicale: hipertensiunea arteriala netratata, diabetul, obezitatea, sindromul metabolic si insuficienta renala se asociaza unui risc crescut de aparitie a gutei.
Unele medicamente: aspirina in doza mica si unele dintre medicamentele folosite pentru controlul hipertensiunii determina cresterea concentratiei de acid uric. De asemenea, unele dintre medicamentele administrate pentru prevenirea respingerii transplantului de organ pot determina aceasta crestere.
Varsta si sexul: guta ii afecteaza mai frecvent pe barbati, femeile tinzand sa aiba concentratii mai mici de acid uric seric. Totusi, dupa instalarea menopauzei, aceasta diferenta dispare. Barbatii au un risc crescut de a dezvolta guta la varste mai mici, intre 30-50 de ani, in timp ce femeile manifesta primele simptome abia dupa menopauza.
Traumatisme recente, inclusiv interventii chirurgicale: acest gen de traumatism extins poate genera un atac de guta. De asemenea, la unele persoane, vaccinarea declanseaza un atac de guta.
Care sunt simptomele gutei?
Un element caracteristic al gutei este reprezentat de aparitia brusca a simptomelor, cel mai adesea pe parcursul noptii. Simptomele de guta sunt:
Durere articulara intensa, localizata cel mai adesea la nivelul degetului mare de la picior, dar care poate afecta orice articulatie: glezne, genunchi, coate, incheietura mainii si pumnul. Durerea atinge intensitate maxima in primele 4-12 ore de la aparitie.
Disconfort pe termen lung care persista de la cateva zile pana la cateva saptamani. Atacurile recurente dureaza din ce in ce mai mult si afecteaza din ce in ce mai multe articulatii.
Inflamatie si roseata: articulatia implicata in atacul de guta este umflata, rosie si fierbinte.
Limitarea mobilitatii: pe masura ce guta avanseaza, capacitatea de miscare a articulatiei respective se diminueaza.
Ce complicatii poate determina guta?
Persoanele diagnosticate cu guta au un risc crescut de a dezvolta una sau mai multe dintre urmatoarele complicatii:
Guta recurenta: la unele persoane, atacul de guta ramane un eveniment unic in viata. La altele, atacurile se repeta de mai multe ori pe an. Este important sa iei medicatia adecvata pentru prevenirea atacurilor de guta recurenta, deoarece, in absenta unui tratament, guta poate eroda si distruge complet articulatia afectata. In cazul in care cauti imagini cu guta la picior, online, nu vei vedea modificari de structura decat tarziu in evolutia bolii.
Forme grave de guta: in absenta tratamentului, guta poate determina formarea unor noduli subcutanati alcatuiti din cristale de urati, denumiti tofi gutosi. Tofii gutosi pot aparea la nivelul degetelor, mainilor, picioarelor sau tendonului lui Ahile. Desi nedurerosi in mod normal, ei se inflameaza in timpul atacurilor de guta, sporind disconfortul.
Litiaza renala: cristalii de urati se pot acumula in tractul urinar al unora dintre persoanele care sufera de guta, determinand aparitia litiazei renale. Cu medicatia adecvata, riscul de formare a litiazei renale se reduce.
Cum se diagnosticheaza guta?
Diagnosticul gutei este suspectat pe baza aspectelor clinice: articulatiile afectate, modul de instalare a durerii si caracteristicile durerii. Ulterior, el este confirmat prin efectuarea unor investigatii suplimentare ca, de pilda:
Analiza lichidului sinovial: cu ajutorul unui ac lung, medicul recolteaza o proba din lichidul sinovial al articulatiei afectate. La examinarea microscopica, pot fi evidentiate cristalele de urati din acesta.
Analize de sange: medicul poate recomanda o analiza de sange pentru masurarea cantitatii de acid uric. Totusi, analizele de sange nu sunt foarte concludente, deoarece unele persoane au niveluri crescute de acid uric fara sa experimenteze vreun atac de guta in timp ce alte persoane care sufera de simptomele caracteristice au concentratii normale de acid uric.
Radiografie: radiografiile articulatiei dureroase contribuie la eliminarea altor cauze posibile care ar putea determina inflamatie locala.
Ecografie articulara: ecografia articulara poate fi folosita pentru a evidentia cristalele de urati de la nivelul articulatiei sau al tofilor gutosi.
Cum se trateaza guta?
Atunci cand vorbim despre guta, tratamentul presupune doua cai de actiune. Prima dintre ele este reprezentata de controlul inflamatiei si reducerea durerii. Cea de-a doua consta in administrarea de medicamente care au ca scop reducerea cantitatii de acid uric din sange.
Antiinflamatoarele nesteroidiene pot fi administrate cu sau fara reteta si pot ajuta la controlul durerii si al inflamatiei. Multe persoane intreaba de un eventual unguent pentru guta – singurul sau efect se bazeaza pe continutul de antiinflamatoare. Totusi, trebuie avute in vedere efectele adverse, deloc de neglijat, ale unui eventual tratament pe termen lung.
Colchicina este un antiinflamator eficient in cazul durerii asociate atacului de guta. Totusi, utilizarea lui este rezervata cazurilor care nu raspund bine la alte medicamente din cauza efectelor adverse frecvente si pronuntate. Este varianta care corespunde cel mai bine la solicitarea pacientilor de a primi un tratament puternic pentru guta.
Corticosteroizii contribuie la controlul durerii si al inflamatiei si pot fi administrati pe cale orala sau injectati direct in articulatia dureroasa.
Medicamentele care blocheaza sinteza de acid uric sunt eficiente, dar pot determina reactii adverse foarte vocale, constand in eruptii cutanate, febra, hepatita, insuficienta hepatica si renala.
Medicamentele care intensifica eliminarea renala a acidului uric pot avea si ele efecte adverse de tipul durerilor gastrice si litiazei renale.
Pacientii trebuie sa aiba in vedere ca nu exista un tratament specific pentru guta la picior sau pentru guta cu alte localizari, iar unguentele cu aplicare locala nu actioneaza decat simptomatic.
Cum poti preveni guta?
La multi dintre pacienti, medicatia este singura metoda eficienta de prevenire a reaparitiei atacurilor de guta, dar medicul specialist va sublinia cat de important este stilul de viata al pacientului in tinerea sub control a bolii. Desi nu exista un regim pentru guta, cateva masuri simple pe care le poti lua pentru a preveni atacurile sunt:
Evitarea bauturilor indulcite cu fructoza si limitarea consumului de alcool. Acestea pot fi inlocuite cu apa sau infuzii neindulcite din plante.
Evitarea alimentelor cu un continut crescut de purine: carnea rosie, organele, in special ficatul, sunt principala sursa de purine din alimentatie. In cazul persoanelor expuse unui risc crescut de a dezvolta guta, lactatele degresate pot fi o sursa mai sigura de proteine.
Exercitiul fizic regulat si mentinerea unei greutati sanatoase: studiile au demonstrat ca este un element extrem de important in prevenirea atacurilor de guta. Activitatile fizice cu impact redus de tipul mersului pe jos, mersului cu bicicleta si inotului sunt ideale pentru protejarea articulatiilor.
Guta este o problema de sanatate care afecteaza articulatiile si se manifesta mai frecvent si mai devreme la barbati decat la femei. Atacurile de guta sunt extrem de dureroase si se pot repeta, motiv pentru care specialistii recomanda instituirea unor schimbari ale stilului de viata si, daca e cazul, administrarea unei medicatii specifice.
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention. „Gout†CDC, 2019, www.cdc.gov/arthritis/basics/gout.html, accesat la 15.02.2023.
Harvard Health Publishing. „All about Gout – Harvard Health†Harvard Health, Harvard Health, 3 July 2019, www.health.harvard.edu/newsletter_article/all-about-gout, accesat la 15.02.2023.
Mayo Clinic. „Gout – Symptoms and Causes†Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897, accesat la 15.02.2023.
NHS. „Gout†NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/gout/, accesat la 15.02.2023.
NIAMS. „Gout†National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases, 12 Apr. 2017, www.niams.nih.gov/health-topics/gout, accesat la 15.02.2023.
Primavara este, poate, unul dintre cele mai asteptate anotimpuri. Dupa cateva luni cu zapada, frig, cer mohorat, te bucuri din plin de razele soarelui, de primele flori, de mugurii copacilor, de adierea calda a vandului de primavara. Natura renaste si, odata cu aceasta, bucuria noastra de a fi.
Insa, pentru foarte multi dintre noi, primavara inseamna si reactivarea unor alergii mai vechi sau aparitia altora noi.
Polenul, unul dintre cei mai frecventi factori declansatori ai alergiilor primavara
Alergiile apar atunci cand intri in contact cu o substanta la care esti alergic, numita alergen. In acel moment, sistemul imunitar percepe alergenul ca pe o amenintare si elibereaza anumite substante chimice, precum histamine, leukotriene si prostaglandine, care provoaca o serie de simptome alergice.
Acesta este motivul pentru care, odata cu trezirea naturii la viata, te poti confrunta cu unul sau mai multe simptome ale unei alergii. Cel mai frecvent factor declansator al alergiilor in sezonul de primavara este polenul.
Dezvoltarea unei forme usoare, moderate sau severe de alergie depinde foarte mult de raspunsul sistemului tau imunitar la acest alergen, de cat de strain si periculos este considerat de sistemul imunitar un astfel de alergen. In timp ce majoritatea oamenilor nu au un raspuns imun la polen, exista totusi o categorie de populatie la care acest alergen este tratat ca un agent patogen sau ca o infectie, dupa cum arata unele cercetari.
Specialistii alergologi spun ca in momentul in care polenul este inspirat, acesta ramane prins in caile aeriene. Astfel, particulele de polen se lipesc de membranele mucoasei si produc inflamatii si iritatii la nivelul nasului si ochilor.
Alaturi de polen (in special polenul de la mesteacan, stejar, artar, ulm), alti alergeni de primavara care iti pot cauza neplaceri sunt:
Diferite tipuri de iarba
Sporurile de mucegai
Praful
Toti acesti agenti pot duce la aparitia rinitei alergice sezoniere, care poate cauza infectii ale sinusurilor, perturbari ale somnului si chiar afectarea activitatii cotidiene si a performantelor.
Simptomele alergiilor de primavara
Cele mai frecvente simptome ale alergiilor de primavara sunt:
Congestie nazala
Stranut
Mancarimi la nivelul ochilor, nasului si gatului
Lacrimarea ochilor
Rinoree
Oboseala
Tuse
Cearcane
Specialistii atrag atentia ca aceste simptome pot fi usor confundate cu o raceala obisnuita. Insa daca persista mai mult de o saptamana, recomandat este sa consulti fie medicul de familie, fie medicul alergolog pentru a stabili cu exactitate cauza simptomelor.
Cum putem reduce simptomele
Evitarea factorilor declansatori, respectiv a alergenilor, reprezinta cea mai buna metoda de a reduce simptomele alergiei. Astfel:
Limiteaza activitatile in aer liber in timpul zilelor cu o incarcatura mare de polen
Tine geamurile inchise pentru a impiedica particulele de polen sa intre in incapere
Polenul poate persista pe piele si pe firele de par, prin urmare recomandat este sa faci un dus imediat ce intri in casa
Evita iesirile in zilele uscate si cu vant. Cel mai potrivit este sa iesi imediat dupa ploaie, incarcatura de polen din aer este mult diminuata
Evitati uscarea hainelor/ lenjeriilor de pat direct afara. Particulele de polen si praf se lipesc de acestea
Pastreaza aerul din interior uscat cu ajutorul unui dezumidificator
Utilizeaza un filtru portabil de particule de aer (HEPA) de inalta eficienta in dormitorul tau
Curata podelele des cu un aspirator care are un filtru HEPA
Cum diagnosticam alergia
Diagnosticul de alergie are la baza analizarea simptomelor, precum si efectuarea unor teste pentru a identifica cu exactitate despre ce tip de alergie este vorba.
In acest sens, exista doua tipuri de teste:
Testele cutanate – medicul va injecta, de obicei pe partea superioara a bratului, o cantitate mica de alergeni suspectati. In cazul in care exista o alergie, atunci pielea va reactiona devenind inflamata, rosie si umflata. Aceasta reactie poate provoca disconfort temporar
Teste de sange – se recolteaza o proba de sange care va fi analizata in vederea identificarii unei eventuale alergii. Cu ajutorul testelor de sange pot fi analizati mai multi alergeni in vederea identificarii alergiilor sezoniere, precum si alergiile perene si cele la alimente, medicamente si muscaturi sau intepaturi de insecte. Aceste teste sunt de preferat sa se realizeze mai ales daca ai afectiuni cronice ale pielii, cum ar fi psoriazis sau eczema. De asemenea, daca este necesar sa faci aceste teste de sange atunci trebuie sa informezi medicul alergolog daca iei anumite medicamente, pentru a nu influenta rezultatele
Cum tratam alergia
Alergiile sezoniere, cum sunt si alergiile de primavara, pot fi tratate in mai multe moduri. In principiu, ti se va recomanda un tratament simptomatic.
Se pot utiliza antihistaminicele, eliberate fara prescriptie medicala sau pe baza de reteta, care ajuta la suprimarea raspunsului imunitar al organismului, generand o ameliorare a simptomelor. Decongestionantele pot fi folosite pentru a ameliora congestia. Medicamentele pentru tuse fara prescriptie medicala sunt, de asemenea, recomandate.
Medicul iti poate prescrie si spray-uri pentru nas cu antihistaminice sau steroizi. Acestea contribuie la calmarea raspunsului imunitar al organismului la alergenii sezonieri din aer.
Imunoterapia cu alergeni reprezinta o alta modalitate de tratament recomandata de medicul alergolog. O astfel de terapie presupune expunerea la alergen, dar intr-o cantitate mica, cu scopul dezvoltarii de catre sistemul imunitar a unei tolerante fata de alergen. Un astfel de tratament poate fi administrat fie injectat subcutanat dar numai de catre medic, fie sublingual.
Insa, pentru a alege cea mai buna metoda terapeutica, cel mai potrivit este sa discuti cu medicul alergolog.
La ce riscuri de supui daca nu diagnostichezi si tratezi corespunzator alergiile
Pe langa faptul ca provoaca disconfort si scaderea calitatii vietii, daca nu sunt diagnosticate la timp si tratate corespunzator alergiile sezoniere pot provoca unele complicatii. Printre acestea se regasesc:
Astm
Probleme ale sinusurilor
Probleme ale urechilor
Problemele de somn.
In cazul unui astm deja existent, alergiile pot duce uneori la o agravarea acestei afectiuni.
Varicele apar atunci cand venele devin marite, dilatate si supraumplute cu sange (vene varicoase). De obicei, varicele par umflate si pronuntate, cu o culoare albastruie-violet sau rosie si pot fi dureroase.
Afectiunea este foarte frecventa, in special in randul femeilor. Cifrele arata ca aproximativ 25% dintre adulti au vene varicoase. In cele mai multe cazuri, varicele  aparla nivelul gambelor. .
Orice vena care este aproape de suprafata pielii poate deveni varicoasa. Venele varicoase afecteaza cel mai frecvent venele de la picioare. Aceasta pentru ca statul in picioare,imobilizarea mult timp in scaun si mersul pe jos cresc presiunea in venele din partilor inferioare ale corpului.
Pentru multi oameni, venele varicoase si venele paianjen – o variatie comuna, usoara a venelor varicoase – sunt doar o preocupare estetica. Pentru alti oameni, venele varicoase pot provoca durere si disconfort. Uneori, venele varicoase duc la probleme mai grave.
Tratamentul poate implica masuri de autoingrijire sau proceduri chirurgicale, pentru a inchide sau indeparta venele.
Simptome ale varicelor
Este posibil ca venele varicoase sa nu provoace durere. Semnele venelor varicoase includ:
vene care sunt violet inchis sau albastru;
venele care apar rasucite si bombate, aratand adesea ca niste snururi pe picioare.
Cand apar semne si simptome dureroase ale venelor varicoase, acestea pot include:
senzatie dureroasa sau grea la picioare;
arsuri, pulsatii, crampe musculare si umflaturi la nivelul picioarelor inferioare;
durere agravata dupa ce ai stat mult timp in picioare;
mancarime in jurul uneia sau mai multor vene;
modificari ale culorii pielii in jurul unei vene varicoase;
Venele paianjen sunt asemanatoare venelor varicoase, dar sunt mai mici. Venele de paianjen se gasesc mai aproape de suprafata pielii si sunt adesea rosii sau albastre. Ele apar pe picioare, dar pot fi intalnite si pe fata. Variaza in dimensiune si adesea arata ca o panza de paianjen.
Cand sa mergi la medic
Daca esti ingrijorat de modul in care arata si se simt venele tale, iar masurile de autoingrijire nu au ajutat, programeaza-te la medic.
Cauze ale varicelor
Varicele sunt cauzate de cresterea presiunii sangelui in vene. Ele apar in venele de langa suprafata pielii.Sangele se deplaseaza catre inima prin venele din jumatatea infeoriara a corpului, fiind ajutat de niste valve unidirectionale, care impiedica stagnarea sau refluarea sangelui  in vas. Cand valvele devin slabite sau deteriorate, sangele se poate acumula in vene. Acest lucru face ca diametrul acestora sa creasca, venele sa se dilate iar peretele venos sa se subtieze. Statul in picioare pentru perioade lungi de timp poate face ca sangele sa se acumuleze in venele picioarelor, crescand presiunea din interiorul venelor. Acest lucru poate slabi peretii venelor si poate deteriora valvele.
Factori de risc
Varicele pot fi o afectiune mostenita. Cresterea presiunii in vene poate provoca vene varicoase, iar factorii care favorizeaza aceasta afectiuneinclud:
excesul de greutate sau obezitate;
varsta mai inaintata;
genul feminin;
lipsa miscarii;
leziune la picior;
sarcina;
fumat;
luarea de pilule contraceptive orale sau de substitutie hormonala.
Tromboza venoasa profunda
Tromboza venoasa profunda (TVP) este o afectiune grava, care consta in formarea de cheaguri de sange in venele profunde.  Se pot forma cheaguri de sange in vene daca vena este lezata, o tulburare determina coagularea sangelui sau ceva incetineste intoarcerea sangelui la inima.Cheaguri de sange (trombi) pot aparea in venele profunde, numite tromboza venoasa profunda, sau in venele superficiale numite tromboza venoasa superficiala . Venele superficiale sunt de obicei inflamate, dar fără coagulare (tromboza), combinația de coagulare si inflamatie este denumita tromboflebita superficiala .Cheagurile de sange, in special la nivelul vaselor venoase profunde,  au nevoie de ingrijiri medicale imediate.
Simptomele trombozei venoase profunde includ durere, umflare si roseata a piciorului. Cheagurile de sange pot aparea si in brate sau in alte parti ale corpului. Daca prezinti simptome care ar putea indica existenta unui cheag de sange, programeaza-te cat mai repede la medic.
Un aspect important al formarii trombilor la nivelul venelor profunde este probabilitatea crescuta ca un fragment de cheag de sange sa se poate rupe si sa ajunga la plamani (embolie pulmonara). Aceasta complicatieeste foarte grava si poate provoca decesul. Simptomele includ durere in piept, dificultati de respiratie, tuse sau sputa cu sange, batai rapide ale inimii, transpiratie si lesin.
Complicatii
Complicatiile venelor varicoase, desi rare, pot include:
Ulcere. Pe piele se pot forma ulcere dureroase in apropierea venelor varicoase, in special in apropierea gleznelor. O pata decolorata pe piele incepe de obicei inainte de formarea unui ulcer. Consulta cat mai repede un medic daca crezi ca ai dezvoltat un ulcer la picior.
Cheaguri de sange. Ocazional, venele adanci din picioare devin marite si pot provoca dureri si umflaturi ale picioarelor. Solicita asistenta medicala pentru durerea persistenta sau umflarea picioarelor, deoarece poate fi un semn al unui cheag de sange.
Sangerare. Ocazional, venele din apropierea pielii se sparg. Desi, de obicei, aceasta provoaca doar sangerare minora, necesita asistenta medicala.
Prevenirea
Imbunatatirea fluxului sanguin si a tonusului muscular ar putea reduce riscul de aparitie a venelor varicoase. Aceleasi masuri care trateaza disconfortul din vene varicoase pot ajuta la prevenirea acestora. Ai putea incerca sa:
eviti tocurile inalte si ciorapii stramti;
schimbi regulat pozitia sezut sau in picioare;
consumi o dieta bogata in fibre si saraca in sare;
ridici picioarele atunci cand stai asezat sau intins;
tii greutatea sub control;
faci exercitii pentru a iti imbunatati circulatia;
utilizezi sosete sau ciorapi compresivi.
Diagnosticarea venelor varicoase
Medicul iti va examina picioarele si venele vizibile in timp ce stai asezat sau in picioare, pentru a diagnostica venele varicoase. El te poate intreba despre orice durere sau simptome pe care le ai.
De asemenea, medicul ar putea sa faca o ecografie Doppler pentru a verifica fluxul sanguin. Acesta este un test neinvaziv care utilizeaza unde sonore de inalta frecventa si permite medicului sa vada cum curge sangele in vene.
In functie de localizarea varicelor, se poate face o venograma pentru a iti evalua  venele. In timpul acestui test, medicul injecteaza un colorant special in picioare si face radiografii ale zonei. Colorantul apare pe razele X, oferindu-i medicului o imagine mai buna asupra modului in care curge sangele.
Ecografiile sau venogramele ajuta ca medicul sa se asigure ca o alta tulburare, cum ar fi un cheag de sange sau un blocaj, nu cauzeaza durerea si umflarea picioarelor.
Tratarea si prevenirea venelor varicoase
Medicii te vor sfatui sa faci schimbari in stilul tau de viata, in loc sa incerci tratamente agresive.
Daca ai deja vene varicoase, ar trebui sa iei masuri pentru a preveni aparitia de noi varice. De asemenea, ar trebui sa ridici picioarele ori de cate ori te odihnesti sau dormi.
Medicul iti va recomanda sa porti sosete sau ciorapi compresivi speciali. Acestea pun suficienta presiune pe picioarele tale, astfel incat sangele sa poata curge mai usor catre inima. De asemenea, reduc umflarea.
Nivelul de compresie variaza, dar majoritatea tipurilor de ciorapi compresivi sunt disponibile in farmacii sau magazine de produse medicale.
Interventie chirurgicala
Daca modificarile stilului de viata nu functioneaza sau daca varicele provoaca multa durere, ori iti afecteaza sanatatea generala, medicul ar putea incerca o procedura invaziva.
Ligatura venelor este un tratament chirurgical care necesita anestezie. In timpul procedurii, chirurgul face taieturi in piele, taie vena varicoasa si o indeparteaza prin incizii. Desi au fost dezvoltate variatii actualizate ale interventiilor chirurgicale de ligatura a venelor, acestea sunt mai putin frecvente, deoarece sunt disponibile optiuni mai noi, mai putin invazive.
Alte variante de tratament
In prezent, este disponibila o mare varietate de optiuni de tratament minim invaziv pentru vene varicoase. Acestea includ:
scleroterapia: foloseste o injectie chimica lichida sau spuma pentru a bloca o vena mai mare;
microscleroterapie: foloseste o injectie chimica lichida pentru a bloca venele mai mici;
chirurgie cu laser: foloseste energia luminoasa pentru a bloca o vena;
terapie de ablatie endovenoasa: foloseste undele de caldura si radiofrecventa pentru a bloca o vena;
chirurgie endoscopica a venelor: foloseste o luneta mica luminoasa introdusa printr-o mica incizie pentru a bloca o vena;
Discuta cu medicul tau curant despre riscuri si optiunile de tratament. Metoda recomandata poate depinde de simptomele, dimensiunea si localizarea venei varicoase.
Venele varicoase se agraveaza in mod normal in timp. Acest lucru se intampla chiar daca faci schimbari necesare in stilul de viata pentru a le controla si a gestiona durerea. Desi pot fi inestetice, de obicei, varicele nu provoaca probleme medicale pe termen lung.
In unele cazuri, venele varicoase pot duce la ulcere sau rani pe picioare, cheaguri de sange sau inflamatie cronica. Daca starea lor este severa, venele s-ar putea rupe.
Ar trebui sa te adresezi medicului daca dezvoltati oricare dintre aceste simptome.
Numita si hipertermie sau pirexie, febra se manifesta printr-o temperatura ridicata a corpului si este un semn ca organismul tau lupta pentru a te tine sanatos atunci cand ai o infectie.
Fiecare persoana poate avea o temperatura diferita a corpului, ce poate varia intre 36,4 si 37,2 °C si care tinde sa fie mai scazuta dimineata si mai mare seara. Se considera ca febra apare atunci cand corpul ajunge la o temperatura egala sau mai mare de 38° C.
La copii, febra mare poate determina convulsii, in special atunci cand temperatura creste rapid.
O parte a creierului, numita hipotalamus, controleaza temperatura corpului. Ca raspuns la o infectie, o boala sau o alta cauza, hipotalamusul poate seta corpul la o temperatura mai ridicata. Concret, cand apare febra, este un semn ca ceva se intampla in corpul tau.
Astfel, febra nu este o boala in sine, ci este mai degraba un simptom ca ceva nu este in regula in organismul tau. Poate fi vorba despre existenta unei infectii bacteriene sau virale, sau o reactie de alergie la alimente sau medicamente. Pe de alta parte, temperatura corpului poate creste atunci cand se produce o supraincalzire la efort sau cand stai la soare.
Simptomele febrei
Temperatura corpului variaza usor, de la persoana la persoana, si in diferite momente ale zilei. Temperatura medie este in mod obisnuit de 37 grade Celsius. Cand temperatura luata cu ajutorul unui termometru bucal, deci temperatura orala, este de 37,8 grade
Celsius sau mai mare, este considerata a fi febra. In functie de cauza ce duce la aparitia febrei, printre simptomele ei se pot regasi:
transpiratie
frisoane
durere de cap
dureri musculare
pierderea poftei de mancare
iritabilitate
deshidratare
stare generala de slabiciune
Cum se masoara temperatura
Pentru a lua sau masura temperatura, poti alege unul dintre mai multe tipuri de termometre, respectiv unul oral, rectal, de urechi (auricular) sau pentru frunte.
Termometrele orale si rectale ofera in general o masurare precisa a temperaturii corpului. Termometrele pentru ureche sau frunte, desi mai confortabile, ofera masuratori mai putin precise ale temperaturii.
La sugari, se recomanda masurarea rectala a temperaturii, care este precisa.
Cand sa mergi la medic
Febra in sine nu este un motiv de alarma sau un motiv pentru a apela la un medic. Cu toate acestea, exista anumite situatii in care ar trebui sa soliciti sfatul medicului, in special daca este vorba despre copii.
Febra la sugari si copii mici
Febra este un motiv de ingrijorare atunci cand se manifesta la sugari si copii mici. Anunta medicul daca copilul tau este:
mai mic de 3 luni si are o temperatura rectala egala sau mai mare de 38 C.
Intre 3 si 6 luni si are o temperatura rectala mai mare de 38,9 C sau are o temperatura mai scazuta, dar pare neobisnuit de iritabil sau letargic.
Intre 7 si 24 de luni si are o temperatura rectala mai mare de 38,9 C, care dureaza mai mult de o zi, dar nu prezinta alte simptome. Daca copilul are si alte semne si simptome, cum ar fi curgerea nasului, tuse sau diaree, anunta medicul mai devreme.
Febra la copii
Probabil ca nu exista niciun motiv de alarma daca copilul are febra, dar este receptiv, respectiv are contact vizual si raspunde la expresiile fetei tale si la vocea ta. In schimb, trebuie sa anunti medicul daca copilul se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:
este apatic, confuz sau are un contact vizual slab cu tine.
este iritabil, varsa in mod repetat, are o durere severa de cap, dureri in gat, dureri de stomac sau alte simptome care provoaca mult disconfort.
are febra care dureaza mai mult de trei zile.
Febra la adulti
Daca temperatura ta ajunge la 39,4 grade Celsius sau mai mult, adreseaza-te unui medic. De asemenea, solicita imediat asistenta medicala daca apar oricare dintre aceste semne sau simptome care insotesc febra, respectiv:
dureri de cap severe
eczema
sensibilitate neobisnuita la lumina puternica
durere de gat cand apleci capul inainte
confuzie mentala, comportament ciudat sau vorbire incoerenta
varsaturi persistente
dificultati de respiratie sau durere in piept
durere abdominala
durere la urinare
convulsii.
Cauze ale febrei
Temperatura normala a corpului este un echilibru intre productia si pierderea de caldura. O zona din creier numita hipotalamus, cunoscuta si sub numele de „termostat†al corpului, monitorizeaza acest echilibru. Chiar si atunci cand esti sanatos, temperatura corpului tau variaza usor pe parcursul zilei.
Cand sistemul tau imunitar raspunde la boala, hipotalamusul poate creste temperatura corpului. Acest lucru determina procese complexe care produc mai multa caldura si limiteaza pierderile.
Tremurul pe care l-ai putea experimenta este o modalitate prin care corpul produce caldura. Cand te invelesti intr-o patura pentru ca iti este frig, iti ajuti corpul sa retina caldura.
De obicei, febra sub 40 de grade Celsius este asociata cu infectii virale comune, cum ar fi gripa. Ea poate ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva bolilor si, in general, nu este daunatoare.
Febra sau temperatura corporala crescuta poate fi cauzata de:
infectie virala
infectie bacteriana
extenuare de la caldura
anumite afectiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoida – inflamatie a mucoasei articulatiilor (sinoviale)
tumoare canceroasa (maligna)
unele medicamente, cum ar fi antibioticele si medicamentele utilizate pentru a trata hipertensiunea arteriala sau convulsii
unele imunizari, cum ar fi vaccinul impotriva difteriei, tetanosului si pertusis acelular, pneumococic sau COVID.
Complicatii
Copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 5 ani prezinta un risc crescut de aparitie a convulsiilor care apar in timpul febrei, numite si crize febrile. Aproximativ o treime dintre copiii care au o criza febrila vor avea si altele, cel mai frecvent in urmatoarele 12 luni.
O criza febrila poate implica pierderea constientei, tremurul membrelor de ambele parti ale corpului sau rigiditatea corpului.
Desi alarmant pentru parinti, marea majoritate a crizelor febrile nu provoaca efecte de durata.
In cazul in care apare o astfel de criza la copii, iata ce trebuie sa faci:
Aseaza copilul pe o parte sau cu burta pe podea
Indeparteaza orice obiect ascutit care se afla in apropierea copilului
Desfa hainele stramte
Tine copilul, pentru a preveni ranirea
Nu pune nimic in gura copilului si nu incerca sa opresti criza
Suna la 112 daca o convulsie dureaza mai mult de cinci minute sau copilul nu pare sa-si revina bine dupa convulsie.
Prevenirea febrei
Febra poate fi prevenita doar prin reducerea expunerii la boli infectioase. Iata cateva sfaturi care te pot ajuta:
Vaccineaza-te conform recomandarilor pentru boli infectioase, cum ar fi gripa.
Urmeaza regulile de sanatate publica precum purtarea mastilor si distantarea sociala.
Spala-te des pe maini si invata-i pe copii sa faca acelasi lucru, mai ales inainte de a manca, dupa folosirea toaletei, dupa ce au petrecut timp in multime sau in preajma unei persoane bolnave, dupa ce au mangaiat animalele si in timpul calatoriilor cu transportul public.
Arata-le copiilor cum sa se spele bine pe maini, acoperind mainile cu sapun si clatind complet sub jet de apa.
Poarta cu tine dezinfectant pentru maini pentru momentele in care nu ai acces la apa si sapun.
Incearca sa eviti sa iti atingi nasul, gura sau ochii, deoarece acestea sunt principalele cai prin care virusii si bacteriile pot patrunde in organism si pot provoca infectii.
Acopera-ti gura cand tusesti si nasul cand stranuti si invata-i pe copii sa faca acelasi lucru. Ori de cate ori este posibil, intoarceti-va de la ceilalti si tusiti sau stranutati in cot pentru a evita transmiterea germenilor.
Evita sa folosesti in comun cu copilul tau, recipientele de baut si tacamurile.
Daca te simti rau, ai nasul infundat, care curge, durere de gat si stranuti te-ai putea confrunta cu raceala, gripa sau alergie. Cu multe simptome in comun, cele trei afectiuni sunt greu de deosebit. Intelegerea diferentelor si stabilirea diagnosticului te vor ajuta sa urmezi tratamentul potrivit. Concret, daca stii de ce suferi, nu vei lua medicamente de care nu ai nevoie, care nu sunt eficiente sau care ar putea chiar sa iti agraveze simptomele.
Raceala, gripa si alergia afecteaza sistemul respirator, ceea ce poate ingreuna respiratia. Fiecare dintre cele trei are insa simptome specifice, care le deosebesc.
Raceala si gripa sunt cauzate de diferiti virusi, iar ca regula generala, simptomele asociate cu gripa sunt mai severe. Ambele boli provoaca un nas care curge, infundat, congestionare, tuse si dureri in gat. Spre deosebire de raceala, gripa poate provoca si febra mare, care dureaza trei-patru zile, impreuna cu dureri de cap, oboseala si dureri generale. Aceste simptome sunt mai putin frecvente atunci cand esti racit.
In schimb, alergiile sunt putin diferite. Si asta deoarece nu sunt cauzate de un virus. In schimb, sistemul imunitar al corpului tau reactioneaza la un declansator sau alergen, care este ceva la care esti alergic.
Daca esti alergic si respiri particule precum polenul sau parul de animale de companie, celulele imune din nas si caile respiratorii pot reactiona exagerat la aceste substante inofensive. Tesuturile tale respiratorii delicate se pot umfla, iar nasul poate deveni infundat sau poate incepe sa curga.
De asemenea, alergiile pot provoca mancarimi si lacrimare a ochilor, care, in mod normal, nu se manifesta atunci cand ai gripa sau raceala.
De obicei, simptomele alergiei dureaza atat timp cat esti expus la alergen, care poate fi de aproximativ 6 saptamani in timpul anotimpurilor polenului, respectiv primavara, vara sau toamna.
Rareori, raceala si gripa pot dura peste 2 saptamani. Majoritatea persoanelor racite sau cu gripa se recupereaza singure, fara a avea nevoie de ingrijiri medicale. Totusi, daca simptomele dureaza mai mult de zece zile, se recomanda sa consulti medicul.
Pentru a trata raceala sau gripa, ai nevoie de odihna si multe lichide. Analgezicele precum aspirina sau ibuprofenul pot reduce febra sau durerile. Pe de alta parte, alergiile pot fi tratate cu antihistaminice, decongestionante si spray-uri nazale cu steroizi. Raceala, gripa si alergiile sunt afectiuni comune, ce afecteaza atat copiii, cat si adultii.
Ce sunt alergiile
O alergie este o supraactivare a sistemului imunitar la expunerile mediului, cum ar fi acarienii din praf, animalele de companie cu blana, mucegaiul, ciupercile si polenul.
Organismul elibereaza compusi pentru a combate ceea ce percepe ca fiind o substanta nociva. Unul dintre acesti compusi este histamina. Acest compus ajuta la protejarea organismului si la combaterea invadatorului, dar histamina provoaca multe simptome comune de alergie.
In esenta, sistemul imunitar elibereaza anticorpi pentru a lupta cu ceva care nu este de fapt daunator. Alergiile sunt foarte frecvente in randul populatiei.
Simptomele unei alergii
Alergiile nu sunt contagioase, dar simptomele difera doar putin fata de o raceala comuna, care este contagioasa. Simptomele includ:
nas care curge sau infundat
stranut
respiratie suieratoare
tuse
lacrimare sau mancarimi
picurare postnazala.
Ce este o raceala
Raceala comuna este o boala contagioasa, virala, care afecteaza sistemul respirator.
Peste 200 de virusi pot provoca o raceala, iar adultii se pot astepta sa aiba doua pana la trei raceli pe an. Este posibil ca si copiii sa aiba mai multe raceli in fiecare an.
O persoana poate raci din cauza atingerii suprafetelor sau a inhalarii picaturilor din aer ramase in suspensie de la o tuse sau un stranut, de la o persoana infectata.
Raceala obisnuita poate provoca, de asemenea, simptome cum ar fi curgerea nasului, tusea sau stranutul. Dar de obicei provoaca si alte simptome.
Simptomele unei raceli comun
O raceala poate provoca adesea:
febra mica
dureri de oase
laringita sau durere in gat
curgerea nasului
tuse.
Nu orice persoana racita va avea neaparat toate aceste simptome.
Complicatii de la o raceala comuna
Pe langa simptomele de baza ale racelii, o persoana poate dezvolta complicatii de la un virus al racelii. Acestea includ:
flegma si tuse post-infectioasa prelungita
bronsita sau inflamatie a tuburilor bronsice
infectii ale urechii
sinuzita
astm bronsic agravat sau tulburare pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
Ce este gripa
La fel ca si raceala, gripa este cauzata de un virus. Ea este o infectie a nasului, gatului si plamanilor. Uneori, complicatiile gripei pot duce la deces. Persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicatii sunt:
copii mici, sub 2 ani
adulti peste 65 de ani
femeile insarcinate
persoanele cu sistemul imunitar slabit
persoanele care sufera de boli cronice, cum ar fi astmul, bolile de inima, bolile de rinichi, bolile hepatice si diabetul
persoanele supraponderale sau obeze.
Spre deosebire de raceli si alergii, gripa poate fi prevenita prin vaccinare. Desi vaccinul anual antigripal nu este 100% eficient, reduce riscul de a dezvolta complicatii severe de la infectie.
Simptome
La debutul simptomelor, gripa poate parea o raceala obisnuita, cu nas care curge, stranut si durere in gat. Raceala se dezvolta de obicei lent, dar gripa tinde sa apara brusc.
Simptomele comune ale gripei includ:
febra
dureri musculare
frisoane si transpiratii
durere de cap
tuse uscata, persistenta
dificultati de respiratie
oboseala si slabiciune
nas care curge sau infundat
durere de gat
durere oculara
varsaturi si diaree, mai frecvent la copii decat la adulti.
Alergii vs raceli si gripa
Astfel, simptomele de debut ale gripei sunt asemanatoare cu cele ale racelii si alergiei. Totodata, principala diferenta dintre cele trei este durata de timp a simptomelor.
Daca o raceala sau o gripa dispare in mod normal dupa aproximativ sapte-zece zile, alergiile pot dura mult mai mult, respectiv unul sau mai multe anotimpuri, daca este o alergie provocata de ambrozie sau polen. De regula, simptomele alergiei continua atata timp cat exista expunere la alergen. De exemplu, daca simptomele apar brusc atunci cand esti in preajma animalelor sau a ierbii, este un semn puternic ca acestea se datoreaza unei alergii si nu unei raceli sau gripe.
Totodata, unele persoane cu alergii dezvolta si eczeme, care nu sunt un simptom al unei raceli.
Cum sa faci diferenta
Daca manifesti simptome de gripa, raceala sau alergie, te-ar putea ajuta sa iti pui anumite intrebari, pentru a vedea care este cauza simptomelor tale. Raspunde-ti clar la urmatoarele:
Cat de repede au aparut simptomele? Simptomele tind sa apara treptat pe parcursul unei zile sau doua, atunci cand este vorba despre o raceala sau gripa. Cand simptomele apar insa brusc, este mai probabil ca acestea sa fie cauzate de o alergie.
De cat timp sunt prezente simptomele? Simptomele unei raceli sau gripe tind sa se diminueze dupa o saptamana sau doua. Simptomele alergiei dureaza atat timp cat este prezent in aer alergenul ce o cauzeaza.
Simptomele apar regulat, in aceleasi perioade ale anului? Daca simptomele tind sa apara in aceeasi perioada, in fiecare an, ele sunt cauzate de alergii sezoniere.
Persoanele care au alergii ar trebui sa consulte un alergolog/imunolog daca:
au nevoie sa li se confirme diagnosticul de alergii sau astm
necesita educatie si indrumare in tehnicile de autogestionare a alergiilor sau astmului
iau in considerare urmarea imunoterapiei – injectii pentru alergii
au polipi nazali
au afectiuni coexistente, cum ar fi astmul sau sinuzita recurenta
medicamentele sunt ineficiente
simptomele interfereaza cu calitatea vietii sau capacitatea de a functiona.
Daca o persoana are simptome severe, cum ar fi imposibilitatea de a respira, ar trebui sa solicite imediat asistenta medicala in cazul in care se confrunta cu un atac de astm sau anafilaxie. Anafilaxia este o reactie alergica severa care poate pune viata in pericol. Simptomele se dezvolta brusc si includ:
urticarie
umflarea fetei sau a gurii
respiratie suieratoare
respiratie rapida si superficiala
un ritm cardiac rapid
anxietate sau confuzie
ameteala
varsaturi
buze albastre sau albe
lesin sau pierderea cunostintei
Tratamente
Desi unele medicamente eliberate fara prescriptie medicala vizeaza atat raceala, cat si alergiile, exista mai multe diferente in tratarea fiecarei afectiuni.
Tratamente pentru raceala
Tratamentul pentru raceala implica, de obicei, odihna, hidratarea, decongestionarea nazala. Unele medicamente eliberate fara prescriptie medicala ajuta la ameliorarea simptomelor unei raceli.
Tratamente pentru o alergie
Medicii pot identifica factorii declansatori ai alergiilor prin teste cutanate si analize de laborator. Ei pot prescrie apoi un tratament adecvat.
O persoana alergica poate folosi remedii naturiste, cum ar fi un spray nazal salin pentru a incerca sa amelioreze simptomele alergice, inclusiv curgerea nazala sau congestia. Alte tratamente naturiste care pot ajuta in combaterea alergiei includ:
dieta sanatoasa echilibrata pentru a intari sistemul imunitar
probiotice
ulei de peste.
Atentie! Consulta intotdeauna medicul inainte de a incerca astfel de metode de tratament.
Prevenirea este, de asemenea, parte a unui plan de tratare a alergiilor. Odata ce alergenul a fost identificat, persoanele ar trebui sa-l evite cat mai mult posibil. Atunci cand evitarea unui alergen nu este posibila, o persoana poate trata simptomele diferit, conform indicatiilor si prescriptiei medicale, respectiv:
decongestionante fara prescriptie medicala
antihistaminice
corticosteroizi sub forma de pastile sau spray-uri nazale cu steroizi
O persoana poate lua in considerare, de asemenea, imunoterapia (injectii pentru alergii) pentru controlul pe termen lung al alergiilor. Injectiile impotriva alergiilor implica primirea de doze mici de alergen la intervale regulate timp de cateva luni. Scopul este de a obisnui organismul cu alergenul care provoaca simptomele. In timp, pe masura ce organismul dezvolta o toleranta la alergen, simptomele scad adesea.
Tratament pentru gripa
Ca si in cazul racelii, in cazul gripei, de obicei, nu ai nevoie de nimic, in afara de mai multa odihna si lichide in cantitati mai mari.
Decongestionantele nazale, antiinflamatoarele ( aspirina, paracetamol, nurofen, etc) si antitermicele pot ajuta in cazul unei simptomatologii care provoaca disconfort. In cazul in care simptomele gripei sunt unele severe, cu risc de complicatii, medicul poate prescrie un tratament antiviral. Medicamentele antivirale pot scurta boala cu aproximativ o zi si pot ajuta la prevenirea complicatiilor grave.
Atentie insa ca efectele secundare ale medicamentelor antivirale pot include greata si varsaturi.
Tusea este modul in care corpul tau reactioneaza atunci cand ceva iti irita gatul sau caile respiratorii. Un iritant stimuleaza nervii care trimit un mesaj catre creierul tau. Creierul transmite apoi muschilor din piept si abdomen sa impinga aerul din plamani pentru a forta eliminarea iritantului.
O tuse ocazionala este normala si sanatoasa. O tuse care persista cateva saptamani sau una care provoaca mucus decolorat sau cu sange poate indica o afectiune care necesita ingrijiri medicale.
Uneori, tusea poate fi foarte puternica. Tusea prelungita si viguroasa poate irita plamanii si poate provoca si mai multa tuse.
De asemenea, este obositoare si poate provoca insomnie, ameteli sau lesin, dureri de cap, incontinenta urinara sau varsaturi. De obicei, tusea dispare de la sine in decurs de trei pana la patru saptamani. In cazul in care dureaza mai mult, adreseaza-te medicului. De asemenea, mergi la medic daca:
tusea ta este foarte grava sau se inrautateste rapid – de exemplu, ai o tuse rapida sau nu te poti opri din tusit;
te simti foarte rau;
ai dureri in piept;
slabesti fara motiv;
partea laterala a gatului se simte umflata si dureroasa (ganglioni umflati);
iti este greu sa respiri;
ai un sistem imunitar slabit – de exemplu, din cauza chimioterapiei sau a diabetului.
consulta urgent medicul de familie daca tusesti cu sange.
Pentru a afla ce cauzeaza tusea, medicul de familie ar putea sa recomande:
analiza unei probe de mucus, in cadrul unui laborator;
efectuarea unei radiografii, un test de alergie sau un test pentru a vedea cat de bine functioneaza plamanii;
trimiterea catre un specialist;
Cele mai multe cazuri de tuse sunt cauzate de o raceala sau gripa, dar printre motivele ei mai pot fi:
fumatul;
arsuri la stomac (reflux acid);
alergie;
infectii, precum laringo-faringite, bronsita, pneumonia;
mucus ajuns pe gat din spatele nasului;
aspiratia accidentala a unui corp strain, lichid sau fragment alimentar
rareori, semn al unei afectiuni grave, cum ar fi cancerul pulmonar.
O tuse cronica este o tuse care dureaza opt saptamani sau mai mult, la adulti, sau patru saptamani la copii.
O tuse cronica este mai mult decat ceva deranjant. Ea iti poate intrerupe somnul si te poate face sa te simti epuizat. Cazurile severe de tuse cronica pot provoca varsaturi, ameteli si chiar fracturi ale coastelor.
Din fericire, tusea cronica dispare de obicei odata ce problema de baza este tratata.
Simptomele unei tuse cronice
O tuse cronica poate fi insotita si de alte semne si simptome, care pot include:
Un nas care curge sau este infundat
Senzatie de lichid care curge pe partea din spate a gatului (picurare postnazala)
Durere in gat
Raguseala
Respiratie suieratoare si dificultati de respiratie
Arsuri la stomac sau un gust acru in gura
Cauzele tusei
O tuse ocazionala este normala. Ea ajuta la curatarea iritantilor si a secretiilor din plamani si previne infectia.
Cu toate acestea, o tuse care persista saptamani intregi este de obicei rezultatul unei probleme medicale. In multe cazuri, sunt implicati mai multi factori.
Urmatoarele cauze, singure sau in combinatie, sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de tuse cronica:
Picurare postnazala
Cand nasul sau sinusurile tale produc mucus suplimentar, acesta poate picura pe partea din spate a gatului si poate declansa reflexul de tuse. Aceasta afectiune se mai numeste si sindromul tusei cailor respiratorii superioare.
Astm
O tuse legata de astmul bronsic poate sa apara si sa dispara odata cu anotimpurile, sa apara dupa o infectie a tractului respirator superior sau sa se agraveze atunci cand esti expus la aer rece, la anumite substante chimice sau parfumuri. Intr-un tip de astm, tusea este simptomul principal.
Boala de reflux gastroesofagian
In aceasta afectiune comuna, acidul din stomac curge inapoi in tubul care iti conecteaza stomacul si gatul (esofag), din cauza ineficientei sfincterului care ar trebui sa blocheze complet refluarea acidului clorhidric. Iritatia constantapoate duce la tuse cronica. Tusea, la randul sau, agraveaza refluxul si se creeaza un cerc vicios.
Infectii
Tusea poate persista mult timp dupa ce alte simptome de pneumonie, gripa, raceala sau alte infectii ale tractului respirator superior au disparut. O cauza posibila a tusei cronice la adulti este tusea convulsiva. Tusea cronica poate aparea si ininfectiile fungice ale plamanilor, tuberculoza (TB) sau infectie pulmonara cu organisme micobacteriene netuberculoase.
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
BPOC este o boala pulmonara inflamatorie cronica care provoaca obstructia fluxului de aer din plamani, include bronsita cronica si emfizemul. Bronsita cronica poate provoca o tuse insotita de sputa colorata. Emfizemul provoaca dificultati de respiratie si deterioreaza sacii de aer din plamani (alveole). Majoritatea persoanelor cu BPOC sunt actuali sau fosti fumatori.
Medicamente pentru tensiunea arteriala
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care sunt prescrisi in mod obisnuit pentru hipertensiune arteriala si insuficienta cardiaca, sunt cunoscuti ca provoaca tuse cronica la unele persoane.
Mai rar, tusea cronica poate fi cauzata de:
Procedura medicala de aspiratie prin care sunt indepartate din sistemul respirator bucati de alimente ajunse acolo accidental, la adulti, sau corpi straini, la copii.
Bronsiectazie: este afectiunea ce reprezinta dilatarea si deteriorarea semnificativa si permanenta a bronsiilor. Este cauzata de infectia si inflamatia cronica.
Bronsiolita: este o infectie pulmonara care produce inflamatia si congestia bronhiolelor, cele mai mici cai respiratorii ale plamanilor.
Fibroza chistica: este o boala genetica, prezenta inca de la nastere cu afectare multisistemica si care se manifesta in special la nivelul plamanilor.
Bronsita eozinofila neastmatica: afectiunea reprezinta inflamatia cailor respiratorii, care nu este cauzata de astm.
Sarcoidoza: este o reactie autoimuna manifestata prin colectii de celule inflamatorii in diferite parti ale corpului, denumite granuloame, cel mai frecvent afectati fiind plamanii.
Fibroza pulmonara idiopatica: afectiunea este o cicatrice cronica a plamanilor de cauza necunoscuta;
Cancer de plamani.
Simptom precoce al cancerului pulmonar
O tuse cronica care se agraveaza poate fi un simptom precoce al cancerului pulmonar. Daca tusea ta este deranjanta si persista saptamani la rand, ar fi bine sa mergi la medic.
In timp ce majoritatea cazurilor de tuse sunt benigne, o tuse severa, care persista, poate semnala o afectiune mai grava.
Daca un cancer pulmonar este cauza tusei, cu cat este detectat mai devreme, cu atat rezultatul este mai bun. Adesea, cancerul pulmonar precoce nu are simptome vizibile, asa ca este de obicei diagnosticat intr-un stadiu avansat cand este mai greu de tratat.
Caracteristici specifice ale unei tuse cauzate de cancerul pulmonar
O tuse legata de cancerul pulmonar are trasaturi specifice, care o diferentiaza de tusea provocata de alte afectiuni. A avea o tuse cu aceste caracteristici nu inseamna ca ai cancer pulmonar, dar poate indica afectiuni pe care un medic ar trebui sa le trateze.
Celulele canceroase obstructioneaza caile respiratorii din plamani. Carcinomul cu celule scuamoase si cancerul pulmonar nediferentiat cu celule mici sunt mai susceptibile de a fi asociate cu tusea. Astfel, atunci cand se manifesta, tusea cauzata de cancer poate fi astfel:
tuse cronica (dureaza de obicei mai mult de 8 saptamani consecutive);
tuse care este fie uscata, fie productiva, cu mucus;
tuse care interfereaza cu somnul;
tuse cu sange (hemoptizie);
durere in piept insotita de tuse;
dificultati de respiratie;
afectiuni pulmonare, cum ar fi bronsita sau pneumonia, care reapar sau persista.
Desi mai multi oameni racesc in lunile de iarna, temperatura de afara nu este cauza directa a bolii. Virusii care provoaca racelile se raspandesc mult mai usor in timpul sezonului rece, atunci cand temperatura este scazuta, iar umiditatea ridicata. Cu toate acestea, acest lucru nu inseamna ca vremea rece in sine ne face rau. Pe de alta parte, expunerea prelungita la temperaturi scazute poate provoca boli foarte grave, cum ar fi hipotermia, dar nu exista dovezi care sa arate ca temperaturile scazute pot provoca raceli.
Doar expunerea la un virus care provoaca raceala obisnuita poate face acest lucru. Majoritatea adultilor trec prin doua pana la trei raceli pe an, dar pot exista perioade in care sa raceasca mult mai des. Si asta din cauza sistemului imunitar care poate deveni slabit din motive precum un nivel ridicat de stres mental sau fizic sau somn insuficient in mod constant. Cu toate acestea, virozele sunt mai frecvente in sezonul rece din mai multe motive, respectiv:
Oamenii petrec mai mult timp in interior si mai aproape unul de celalalt in timpul iernii.
Copiii iau virusi de la scoala sau de la gradinita.
Virusii care provoaca virozele obisnuite se raspandesc mai usor dupa scaderile de umiditate si temperatura, care sunt constante in lunile de iarna.
Caile nazale sunt mai uscate in timpul iernii decat in restul lunilor, permitand virusurilor sa patrunda si sa te imbolnaveasca mai usor.
Vremea rece nu te imbolnaveste, dar face corpul tau un mediu mai potrivit pentru rinovirus si alti virusi care provoaca racelile comune.
Prevenire
Exista mai multe posibilitati pentru a iti reduce riscul sa contractezi o viroza sau sa raspandesti o raceala, chiar si in lunile sezonului rece, astfel:
Spala-ti des mainile
Simpla spalare pe maini este un gest foarte important pentru a te mentine sanatos pe tine si pe cei din jurul tau. Zilnic, iti atingi fata de sute de ori, dar si lucrurile din jurul tau. Spalarea acelor germeni de pe maini este esentiala pentru a-i tine departe de corpul tau.
Acopera-ti gura atunci cand tusesti
Daca esti bolnav si tusesti, foloseste-ti cotul pentru a-ti acoperi gura atunci cand tusesti. Daca iti acoperi gura cu mana, ulterior, vei raspandi germenii pe tot ceea ce atingi ulterior. Schimbarea modului in care tusesti chiar face o mare diferenta in raspandirea germenilor.
Masuri de precautie
E greu sa stai departe de oamenii bolnavi. Multi parinti sunt reticenti in a-si tine copiii acasa atunci cand sunt bolnavi, ceea ce inseamna ca raspandesc virusii in salile de clasa. La fel se intampla si la locul de munca. De asemenea, in timpul calatoriilor cu mijloacele de transport in comun sau chiar cu avionul, esti expus virusilor peste tot din cauza aerului uscat si reciclat.
Rinovirusurile si raceala comuna
Multi virusi pot provoca raceala comuna. Rinovirusurile sunt insa cea mai frecventa cauza si sunt responsabile pentru aproximativ jumatate din toate racelile si bolile asemanatoare racelii. Rinovirusurile se raspandesc de obicei prin contact direct de la persoana la persoana sau prin inhalarea de picaturi mici din aer. Aceste picaturi sunt adesea cunoscute ca aerosoli. Odata inhalat, rinovirusul se ataseaza de celulele din interiorul cailor nazale. Apoi se replica, raspandind mai multe particule de virus in tractul respirator superior.
Simptomele racelii comune
Simptomele racelii comune includ:
durere in gat
nas curgator
tuse
stranut
temperatura ridicata
dureri musculare
dureri de cap
pierderea gustului sau a mirosului
Cu toate acestea, rinovirusurile pot provoca, de asemenea, boli mai severe, cum ar fi bronsita si pneumonia, la persoanele cu sistemul imunitar slabit.
Efectul vremii reci asupra virusilor
Expunerea la vreme rece nu face oamenii mai susceptibili la raceli obisnuite. Unele cercetari sugereaza ca rinovirusurile se pot replica mai eficient la temperaturi mai mici de 37 ° C, temperatura medie a corpului la om. Temperatura din interiorul cavitatii nazale este de aproximativ 33 °C, ceea ce o poate face un teren de reproducere ideal pentru rinovirusuri.
Cu toate acestea, nu se confirma faptul ca temperaturile exterioare scazute cresc riscul de infectie cu rinovirus. Majoritatea cercetarilor asupra rinovirusurilor s-au concentrat in primul rand pe examinarea modului in care diferentele de temperatura corporala afecteaza capacitatea virusului de a se reproduce.
Gripa
In timp ce vremea rece nu poate exacerba rinovirusurile, aerul rece si uscat, asa cum este obisnuit in timpul iernii, poate ajuta la transmiterea virusurilor gripale. In timpul lunilor mai reci, oamenii pot petrece mai mult timp in interior. Daca aceste spatii nu au o ventilatie adecvata, oamenii pot avea un risc mai mare de a respira aerosoli de la altii care sunt bolnavi.
Efectul vremii reci asupra sistemului imunitar
Multi cercetatori cred ca expunerea la vremea rece poate afecta negativ raspunsul imunitar al unei persoane, ingreunand organismul sa lupte impotriva infectiilor.
Motivele pentru care se intampla acest lucru pot fi:
Niveluri reduse de vitamina D: in timpul iernii, multi oameni primesc mai putina vitamina D din cauza expunerii reduse la soare. Vitamina D joaca un rol esential in mentinerea sistemului imunitar. Temperaturile mai scazute pot afecta raspunsul imun: un studiu realizat in 2015 arata ca expunerea celulelor cailor respiratorii prelevate de la soareci la temperaturi mai scazute a scazut raspunsul imun al celulelor impotriva unui rinovirus adaptat la soareci. Ingustarea vaselor de sange: Respirarea aerului rece si uscat face ca vasele de sange din tractul respirator superior sa se ingusteze pentru a conserva caldura. Acest lucru poate impiedica celulele albe din sange sa ajunga la membrana mucoasei, ingreunand lupta organismului impotriva germenilor.
Pregatirea pentru sezonul rece
Dincolo de masuri precum spalatul cat mai des al mainilor sau evitarea aglomeratiilor, exista unele modalitati pentru a evita imbolnavirea in timpul iernii. Printre ele se numara:
asigurarea unei alimentatii adecvate pentru a include vitamine si minerale din fructe si legume
mai mult somn
hidratare
stranut si tusit in servetele curate sau in cot.
Virusii, cum ar fi rinovirusurile si gripa, provoaca raceli si gripa, nu vremea. Cu toate acestea, expunerea la vreme rece poate creste riscul unei persoane de a contracta un virus.
Cercetarile sugereaza ca acesti virusi pot supravietui si se pot reproduce mai eficient la temperaturi mai scazute, facandu-i mai usor sa se raspandeasca si sa infecteze mai multi oameni. Vremea rece poate reduce, de asemenea, raspunsul imunitar.
Raceala comuna vs gripa
In primul rand, trebuie sa facem distinctia intre raceala comuna si gripa, deoarece virusii care le provoaca se comporta diferit. De cele mai multe ori, raceala obisnuita se manifesta prin urmatoarele simptome: o durere in gat, un nas infundat, tuse si stranut. Exista mai mult de 200 de virusi care pot provoca raceala comuna, dar coronavirusurile si rinovirusurile sunt de departe cele mai frecvente cauze.
Exista patru coronavirusuri umane care provoaca intre 10% si 30% dintre racelile la adulti. Ele fac parte din aceeasi familie de virusi ca SARS-CoV-2, care provoaca COVID-19. Cu toate acestea, cel mai adesea provoaca numai forme usoare de boala. Pe de alta parte, statisticile arata ca aproximativ un sfert dintre persoanele care au o infectie cu un virus al racelii nu prezinta deloc simptome.
In acelasi timp, gripa se dezvolta din cauza virusului gripal, existand trei tipuri diferite: gripa de tip A, gripa de tip B si gripa de tip C.
Racelile comune si gripa au multe simptome, dar o infectie cu gripa tinde sa se manifeste si prin temperatura ridicata, dureri corporale si transpiratii reci sau frisoane.
Ca si in cazul racelii comune, un numar semnificativ de persoane care au o infectie gripala nu prezinta niciun simptom.
Aerul rece afecteaza prima noastra linie de aparare. Virusii obisnuiti ai racelii si gripei incearca sa patrunda in corpul nostru prin nas. Cu toate acestea, mucoasa noastra nazala are mecanisme de aparare impotriva acestor intrusi microbieni.
Nasul secreta in mod constant mucus. Virusii sunt prinsi in lichidul lipicios, care este miscat perpetuu de firele de par minuscule numite cili si care ne captusesc caile nazale. Inghitim tot, iar acizii din stomac neutralizeaza microbii.
Cu toate acestea, aerul rece raceste pasajul nazal si incetineste eliminarea mucusului. Odata ce un virus a patruns in acest mecanism de aparare, sistemul imunitar preia controlul asupra luptei impotriva intrusului. Fagocitele, care sunt celule imunitare specializate, inghit si digera virusii.
Rinovirusurile prefera, de fapt, temperaturi mai scazute, ceea ce face dificil de evitat o raceala obisnuita odata ce temperatura din termometre scade.
0319108 
