Categorie: Articol medical

Litiaza biliara sau calculii biliari sunt depozite intarite de lichid biliar care se pot forma in colecist. Afectiunea, numita si colelitiaza, apare atunci cand exista un dezechilibru intre diversele substante componente ale bilei stocate in vezica biliara.

In forma de para, vezica biliara este un organ mic, situat in partea dreapta a abdomenului, chiar sub ficat. Aceasta contine un lichid digestiv numit bila care este eliberat in intestinul subtire, participand la digestia alimentelor, in special a celor grase. Calculii biliari pot varia ca marime, de la dimensiunea unui fir de nisip, pana la cea a unei mingi de golf. Exista pacienti care dezvolta un singur calcul biliar, in timp ce altii dezvolta mai multi, in acelasi timp.

Numiti popular si pietre la fiere, calculii biliari sunt de doua feluri, respectiv de colesterol si pigmentari.

• Calculii biliari de colesterol sunt pietrele ce rezulta din bila formata din prea mult colesterol si din putine saruri biliare. De asemenea, pot aparea atunci cand vezica biliara nu se goleste in timpul procesului digestiv. Acesti calculi biliari au de obicei o culoare galben-verzuie si sunt cel mai frecvent intalniti.
• Calculi pigmentari: persoanele care dezvolta calculi pigmentari sunt de obicei persoane care au ciroza hepatica, infectii ale tractului biliar si tulburari ereditare ale sangelui, inclusiv anemia cu celule in secera (siclemia). Toate aceste afectiuni provoaca prea multa bilirubina, care formeaza pietrele. Calculii pigmentari tind sa aiba o culoare maro inchis sau negru.

Cauze

Cauza exacta a litiazei biliare nu este una clara. Specialistii sustin insa ca formatiunile pot aparea atunci cand:

• bila contine prea mult colesterol: in mod normal, bila contine suficiente substante necesare pentru a dizolva colesterolul excretat de ficat. Daca ficatul excreta mai mult colesterol decat poate dizolva bila, excesul de colesterol se poate transforma in cristale si in cele din urma in calculi biliari;
• bila contine prea multa bilirubina: bilirubina este o substanta chimica ce se produce atunci cand corpul descompune celulele rosii din sange. Anumite afectiuni, precum ciroza hepatica, infectiile tractului biliar si anumite tulburari ale sangelui, determina ficatul sa produca prea multa bilirubina. Excesul de bilirubina contribuie la formarea calculilor biliari;
• vezica biliara nu se goleste corect: daca vezica biliara nu se goleste complet sau suficient de des, bila poate deveni foarte concentrata, contribuind la formarea calculilor biliari.

Factori de risc

Probabilitatea de a dezvolta litiaza biliara creste odata cu varsta. In plus, femeile sunt mai predispuse in a dezvolta calculi biliari decat barbatii din cauza factorilor hormonali. Astfel, factorii de risc ai litiazei biliare sunt:

• genul feminin
• varsta de peste 40 de ani
• greutatea supraponderala sau obezitatea
• sedentarismul
• sarcina
• o dieta bogata in grasimi
• o dieta saraca in fibre
• o dieta bogata in colesterol
• un istoric familial de calculi biliari
• diabetul
• anumite afectiuni ale sangelui, precum anemia cu celule falciforme sau leucemia
• scaderea in greutate intr-o perioada scurta de timp
• administrarea unor medicamente care contin estrogen, cum ar fi contraceptivele orale sau medicamentele de terapie hormonala
• boala hepatica

Simptome

Litiaza biliare nu prezinta intotdeauna simptome. Oricine poate avea calculi biliari si sa nu stie. Potrivit specialistilor, majoritatea persoanelor cu calculi biliari nu au simptome.

Cu toate acestea, atunci cand calculii biliari calatoresc si blocheaza canalele tractului biliar, se simte brusc o durere intensa in partea dreapta sus sau in centrul abdomenului. Durerea care poate aparea cu acest blocaj este colica biliara sau o criza de vezica biliara. Acea durere, care este de obicei severa, poate dura de la cateva minute la cateva ore.

Durerea de la o criza de fiere sau colica biliara este de obicei localizata in partea superioara a abdomenului, pe partea dreapta, chiar sub coaste. Uneori, durerea se poate manifesta sau iradia  in alte zone, in special la umarul drept sau partea superioara a spatelui. Calculii biliari se pot manifesta si sub forma altor probleme digestive, cum ar fi indigestiile, arsurile la stomac sau gazele.

Complicatii

Complicatiile litiazei biliare se pot manifesta ca:

• inflamatia vezicii biliare: un calcul biliar care se blocheaza in gatul vezicii biliare poate provoca inflamatia vezicii biliare, numita si colecistita. Afectiunea poate provoca dureri severe si febra;
• blocarea caii biliare comune si a canalului coledoc: calculii biliari pot obstructiona caile prin care bila curge spre vezica biliara sau din ficat si colecist catre intestinul subtire. Pot aparea astfel dureri severe, icter si infectie a cailor biliare;
• blocarea ductului pancreatic: canalul pancreatic este un tub care merge de la pancreas si se conecteaza la canalul coledoc chiar inainte de a intra in duoden. Sucurile pancreatice, care ajuta la digestie, curg prin canalul pancreatic.Un calcul biliar poate provoca o blocare a canalului pancreatic, care poate duce la inflamarea pancreasului, afectiune ce poarta numele de pancreatita. Pancreatita provoaca dureri abdominale intense, constante si necesita de obicei spitalizare;
• cancerul vezicii biliare: persoanele cu antecedente de calculi biliari au un risc crescut de cancer la vezica biliara. Cancerul vezicii biliare este foarte rar, asa ca, desi riscul este crescut, probabilitatea de cancer de vezica biliara este foarte mica.

Cand trebuie sa mergi la doctor

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome ale unui atac de litiaza biliara, mergi cat mai repede la medic:

• dureri abdominale timp de cateva ore
• febra sau frisoane
• icter sau o nuanta galbena pe piele si pe albul ochilor
• greata sau varsaturi
• urina de culoarea ceaiului si scaune deschise la culoare

Diagnostic

Calculii biliari pot fi descoperiti in timpul testelor pentru o alta afectiune, deoarece adesea nu provoaca niciun simptom.

Exista o serie de teste pe care medicul le poate efectua pentru a diagnostica litiaza biliara. Se pot face analize de sange pentru a verifica infectia sau inflamatia, deci nu calculii biliari in sine.

De asemenea, efectuarea testelor imagistice, a ecografiilor, sunt considerate testul de electie.

De asemenea, pot fi efectuate scanari prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografie computerizata (CT).

Daca ai simptome de calculi biliari, programeaza-te la medic, astfel incat acesta sa poata incerca sa identifice problema. El te va intreba in detaliu despre simptome si poate efectua testul semnului Murphy pentru a determina daca vezica biliara este inflamata. In timpul acestui test, medicul isi plaseaza mana sau degetele in zona din dreapta sus a abdomenului si iti va cere sa inspiri. Daca prezinti durere, inseamna ca vezica biliara este inflamata si este posibil sa ai urgent nevoie de tratament.

Ulterior, medicul va recomanda analize de sange pentru a cauta semne de infectie sau pentru a verifica daca ficatul functioneaza normal.

In cazul in care calculii biliari s-au deplasat in canalul coledoc, este posibil ca ficatul sa nu poata functiona corect.

Daca simptomele si rezultatele testelor sugereaza ca este posibil sa ai calculi biliari, vei fi trimis la investigatii suplimentare, respectiv ecografie.

Cand litiaza biliara este diagnosticata, poate exista o anumita incertitudine cu privire la trecerea pietrelor in canalul coledoc. Calculii biliari din canalul coledoc sunt uneori observati in timpul unei ecografii. Daca nu sunt vizibili, dar testele sugereaza ca ductul biliar poate fi afectat, este posibil sa ai nevoie de o scanare RMN sau de o colangiografie. Concret, o scanare RMN poate fi efectuata pentru a cauta calculi biliari in caile biliare.

In ceea ce priveste colangiografia, aceasta este o procedura efectuata pentru a oferi informatii suplimentare despre starea vezicii biliare si cailor biliare. In cadrul investigatiei se foloseste un colorant (o substanta de contrast) care apare pe imaginile obtinute cu raze X. Colorantul poate fi injectat in fluxul sanguin sau direct in caile biliare in timpul interventiei chirurgicale sau prin utilizarea unui endoscop. Dupa ce a fost introdus colorantul, sunt inregistrate imagini cu raze X. Ele vor arata orice anomalie in sistemul biliar sau pancreatic. Daca vezica biliara si ductele biliare functioneaza normal, colorantul va fi absorbit in locurile in care trebuie sa ajunga, respectiv ficat, cai biliare, intestine si vezica biliara. Daca se detecteaza un blocaj in timpul acestui test, medicul poate incerca sa il elimine in acest moment folosind un endoscop.

Pentru a cauta orice posibila complicatie a litiazei biliare, este posibil ca medicul sa recomande o scanare CT. Investigatia este efectuata adesea in caz de urgenta pentru a diagnostica durerea abdominala severa.

Preventie

Riscul aparitiei litiazei biliare poate fi redus daca:

• este respectat un program fix al meselor zilnice: pentru a reduce riscul aparitiei litiazei biliare, nu sari peste mese si incearca sa respecti orele de masa in fiecare zi. Saritul peste mese sau postul poate creste riscul de litiaza biliara.
• slabeste incet: daca vrei sa slabesti, fa-o pe o perioada mai lunga de timp. Pierderea rapida in greutate poate creste riscul de calculi biliari. Se recomanda pierderea a 1-2 kilograme pe saptamana.
• mananca mai multe alimente bogate in fibre, cum ar fi fructele, legumele si cerealele integrale.
• mentine o greutate sanatoasa: obezitatea si supraponderalitatea cresc riscul de litiaza biliara. Redu numarul de calorii pe care le consumi si creste activitate fizica.

Tratament

Tratamentul pentru litiaza biliara depinde de simptomele pe care le prezinti, dar si de modul in care iti afecteaza viata de zi cu zi.

Astfel, daca nu ai niciun simptom, este adesea recomandata monitorizarea activa. Aceasta inseamna ca nu vei primi tratament imediat, dar ar trebui sa anunti medicul daca apare vreun simptom.

Este posibil sa ai nevoie de tratament daca suferi de o afectiune ce creste riscul de a dezvolta complicatii, cum ar fi:

• ciroza
• hipertensiune arteriala in interiorul ficatului
• diabet

Tratamentul poate fi recomandat si daca o scanare arata niveluri ridicate de calciu in interiorul vezicii biliare, deoarece acest lucru poate duce, mai tarziu, la dezvoltarea cancerului vezicii biliare.

Daca ai episoade de durere abdominala, respectiv colici biliare, tratamentul depinde de modul in care durerea iti afecteaza activitatile zilnice.

Daca durerea este usoara si rara, ti se pot prescrie analgezice pentru a controla episoadele ulterioare si ti se va recomanda o dieta sanatoasa pentru a ajuta la controlul durerii.

Daca simptomele sunt mai severe si mai frecvente, se recomanda de obicei interventia chirurgicala pentru indepartarea vezicii biliare. Unii oameni pot prezenta simptome de balonare si diaree dupa ce au consumat alimente grase sau picante. Daca anumite alimente declanseaza simptome, trebuie sa le eviti in viitor.

Stiati ca…

• vezica biliara nu este un organ esential si poti duce o viata normala fara ea?
• dieta sanatoasa nu va vindeca calculii biliari sau nu va elimina complet simptomele, dar poate imbunatati starea generala de sanatate si te poate ajuta sa controlezi durerea cauzata de litiaza biliara?
• persoanele care prezinta simptome de la calculii biliari necesita, de obicei, o interventie chirurgicala de indepartare a vezicii biliare.
• litiaza biliara nu se intampla des. Dupa un episod de durere, pot trece cateva saptamani sau luni inainte de a avea un alt episod.

Surse de informare

www.mayoclinic.org

www.nhs.uk

www.verywellhealth.com

Oamenii pot avea probleme cu stomacul din mai multe motive. Ele pot proveni din obiceiurile alimentare nesanatoase si pot merge pana la tulburari digestive serioase.

Tractul gastrointestinal este alcatuit din gura, esofag, stomac si intestine. Impreuna cu ficatul, vezica biliara si pancreasul realizeaza digestia si elimina reziduurile din corp. Digestia este importanta pentru descompunerea alimentelor in nutrienti, pe care corpul ii foloseste pentru energie, crestere si repararea celulelor.

Unele boli si afectiuni digestive sunt acute, dureaza doar o perioada scurta de timp, in timp ce altele sunt cronice sau de lunga durata.

Tulburarile aparute in procesul de digestie pot provoca o serie de simptome. Simptomele variaza de la crampe la varsaturi. Multe dintre aceste probleme pot trece cu timpul si prezinta un risc mic de complicatii. Pe de alta parte, problemele digestive aparent comune pot fi rezultatul mai multor tulburari digestive.

Recunoasterea semnelor si simptomelor tulburarilor digestive comune ajuta la identificarea si cautarea unui tratament relevant.

Multe boli digestive au simptome similare. Vorbim in continuare despre cele mai frecvente boli ale sistemului digestiv, cum sa le recunosti si cand trebuie sa te adresezi unui medic. Astfel, daca ai dureri in abdomen sau intestine este posibil sa te confrunti cu una dintre aceste afectiuni:

Boala de reflux gastroesofagian

Cand acidul din stomac revine in esofag – afectiune numita reflux gastric – este posibil sa simti o durere arzatoare in mijlocul pieptului. Ea se manifesta adesea dupa mese sau noaptea.  Oamenii se pot confrunta adesea cu reflux gastroesofagian si arsuri la stomac. Daca simptomele iti afecteaza viata de zi cu zi sau apar de cel putin doua ori pe saptamana ar putea fi un semn al bolii de reflux gastroesofagian (BRGE).

In cazul in care ai arsuri la stomac persistente, respiratie urat mirositoare, eroziune dentara, greata, durere in piept sau in partea superioara a abdomenului sau ai probleme la inghitire sau la respiratie, programeaza-te la medic.

Cei care sufera de BRGE isi pot reduce manifestarile prin evitarea alimentelor si a bauturilor care le declanseaza simptomele. De asemenea, ei apeleaza la medicamente antiacide fara prescriptie medicala sau alte pastile care reduc acidul din stomac si inflamatia esofagului. In plus, schimbarile stilului de viata, cum ar fi ridicarea capului patului, evitarea imbracamintei stramte si renuntarea la fumat pot, de asemenea, ajuta. Cu toate acestea, unele cazuri de BRGE necesita un tratament mai puternic, cum ar fi medicamente sau interventii chirurgicale.

Este important sa te adresezi medicului gastroenterolog pentru ca BRGE severa iti poate afecta calitatea vietii.

Ulcerul gastric

Ulcerul de stomac, cunoscut si sub denumirea de ulcer gastrice, se prezinta sub forma de rani care se dezvolta pe mucoasa stomacului.

De asemenea, ulcerele pot aparea intr-o parte a intestinului, dincolo de stomac si sunt numite ulcere duodenale. Ulcerele de stomac si ulcerele duodenale provoaca aceleasi simptome si tratamentul pentru ambele este acelasi.

Cel mai frecvent simptom al unui ulcer de stomac este o durere de arsura in centrul abdomenului. Ulcerele de stomac nu sunt intotdeauna dureroase si unii oameni pot prezenta alte simptome, cum ar fi indigestie, arsuri la stomac si reflux acid si senzatie de rau.

Programeaza-te la medic daca pe langa toate aceste simptome mai ai si urmatoarele manifestari:

• ai scaune intunecate, lipicioase, ca gudronul;
• ai o durere brusca si ascutita in abdomen, care se agraveaza constant.

Intr-o forma agravata, ulcerul poate da varsaturi cu sange.

De obicei, cauzele ulcerelor gastrice sunt:

• prezenta infectiei cu bacterii Helicobacter pylori (H. pylori);
• luarea de medicamente antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul sau aspirina, mai ales daca sunt luate pentru o perioada lunga de timp sau in doze mari.

Se credea ca stresul sau anumite alimente ar putea provoca ulcere gastrice, dar exista putine dovezi care sa sugereze ca acesta este cazul.

Ulcerele de stomac pot afecta pe oricine, dar sunt mai frecvente la persoanele cu varsta de peste 60 de ani. Barbatii sunt mai afectati decat femeile.

Principalele complicatii ale ulcerului includ sangerarea la locul ulceratiei, perforarea peretelui gastric, obstructia gastrica sau posibila malignizare.

Litiaza biliara

Litiaza biliara sau calculii biliari sunt depozite dure care se formeaza in vezica biliara – un mic sac in forma de para care stocheaza si secreta bila pentru digestie. Calculii biliari se pot forma atunci cand exista prea mult colesterol sau deseuri in bila sau daca vezica biliara nu se goleste corespunzator.

Cand calculii biliari blocheaza canalele care duc de la vezica biliara la intestine, pot provoca dureri in partea dreapta, de sus, a abdomenului. Exista medicamente care dizolva uneori calculii biliari. Daca acest lucru nu functioneaza, litiaza biliara se poate rezolva doar pe cale chirurgicala, prin indepartarea vezicii biliare.

Persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune trebuie sa mearga la medic daca prezinta oricare dintre urmatoarele simptome:

• dureri abdominale care dureaza mai mult de 8 ore
• icter
• temperatura ridicata sau frisoane

Boala celiaca

Boala celiaca este o sensibilitate grava la gluten, care este o proteina ce se gaseste in grau, secara si orz. La persoanele cu intoleranta la aceasta proteina, consumul de gluten duce la activarea sistemului imunitar si afectarea vilozitatilor intestinului subtire, care te ajuta sa absorbi nutrientii din alimentele ingerate.

La copii, simptomele pot include dureri abdominale si balonare, diaree, constipatie, varsaturi si scadere in greutate. Simptomele la adulti pot include, de asemenea, anemie, oboseala, pierderi osoase, depresie si convulsii.

Cu toate acestea, unii oameni pot sa nu aiba niciun simptom. Singurul tratament pentru boala celiaca este evitarea completa a consumului de gluten. Alternativele obisnuite la gluten includ orezul brun, quinoa, lintea, faina de soia, faina de porumb si amarantul. Specialistii estimeaza ca mai mult de 80% dintre persoanele cu boala celiaca nu stiu ca o au sau au fost diagnosticati gresit cu o alta afectiune.

Cu cat medicii stabilesc mai repede diagnosticul de boala celiaca, cu atat mai repede pot recomanda optiuni de tratament dietetic si medical.

Persoanele care se confrunta cu simptome recurente ale bolii celiace ar trebui sa contacteze un medic pentru evaluare.

O persoana cu acest diagnostic ar trebui sa caute ajutor medical daca simptomele anterioare revin brusc sau se agraveaza sau daca sufera de oboseala inexplicabila.

Boala Crohn

Boala Crohn face parte dintr-un grup de afectiuni digestive numite boli inflamatorii intestinale. Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, dar cel mai frecvent afecteaza ileonul terminal. El leaga capatul intestinului subtire si inceputul colonului.

Medicii nu au stabilit care este cauza bolii. Se crede ca genetica si antecedentele familiale pot juca un rol important. Cele mai frecvente simptome ale bolii Crohn sunt durerea abdominala, diareea, sangerarea rectala, pierderea in greutate si febra.

Potrivit medicilor gastroenterologi, tratamentul depinde de simptome si poate include analgezice topice, imunosupresoare si interventii chirurgicale.

Persoanele care sufera de boala Crohn trebuie sa evite alimentele declansatoare de simptome. Printre aceste alimente se numara produsele lactate, bauturile carbogazoase, alcoolul, cafeaua, fructele si legumele crude, carnea rosie si alimentele care sunt grase, prajite, picante sau produc gaze. Evitarea consumului acestora poate ajuta la prevenirea episoadelor inflamatorii.

Boala Crohn este o afectiune grava care necesita tratament medicamentos sau chirurgical.

Oamenii ar trebui sa contacteze un medic pentru a se testa pentru boala Crohn daca prezinta oricare dintre simptomele enumerate de mai sus. Cu cat o persoana isi poate trata si controla mai repede crizele, cu atat are mai multe sanse de a evita complicatiile in viitor.

De asemenea, persoanele cu aceasta afectiune ar trebui sa solicite ajutor medical de urgenta daca tratamentele lor par sa fi incetat sa functioneze sau daca simptomele devin mai frecvente sau severe.

Colita ulcerativa

Colita ulcerativa este o alta boala inflamatorie a intestinului. Simptomele colitei ulcerative sunt foarte asemanatoare cu cele ale bolii Crohn, dar partea afectata a tractului digestiv este doar intestinul gros, cunoscut si sub numele de colon.

Daca sistemul tau imunitar confunda alimentele cu “invadatori”, se dezvolta rani sau ulcere in mucoasa colonului. Daca ai miscari intestinale frecvente si urgente, diaree pe termen lung cu dureri abdominale, sange in scaun sau crampe abdominale, trebuie sa mergi la medic.

Medicamentele pot suprima inflamatia, iar eliminarea alimentelor care provoaca disconfort poate ajuta, de asemenea. In cazurile severe, tratamentul pentru colita ulcerativa poate implica o interventie chirurgicala pentru indepartarea colonului.

Sindromul intestinului iritabil

Daca ai dureri de stomac sau disconfort de cel putin trei ori pe luna timp de cateva luni, ai putea suferi de sindromul colonului iritabil. Aceasta este o alta afectiune digestiva comuna.

Datele arata ca aproximativ 10 pana la 15%  dintre oamenii din intreaga lume sufera de sindromul intestinului iritabil.

Semnele sindromului intestinului iritabil pot varia foarte mult, de la a avea scaune dure si uscate intr-o zi, la scaune moi si apoase in alta. Balonarea este, de asemenea, un simptom.

Cauza sindromului intestinului iritabil nu este inca cunoscuta. Tratarea simptomelor se concentreaza in mare parte pe dieta, cum ar fi consumul de mese cu continut scazut de grasimi, bogat in fibre si evitarea alimentelor declansatoare comune, precum produse lactate, alcool, cofeina, indulcitori artificiali si alimente care produc gaze. Dieta cu continut scazut de oligozaharide, dizaharide, monozaharide si polioli fermentabile, s-a dovedit, de asemenea, ca reduce simptomele IBS.

In plus, bacteriile prietenoase, cum ar fi probioticele gasite in iaurt, te pot ajuta sa te simti mai bine. Stresul poate declansa simptomele acestui sindrom, asa ca unii oameni considera ca terapia cognitiv comportamentala sau antidepresivele in doze mici sunt tratamente utile.

Hemoroizi

Sangele rosu aprins in vasul de toaleta atunci cand mergeti la toaleta poate fi un semn al hemoroizilor, care este o afectiune foarte frecventa. Hemoroizii sunt o inflamatie a vaselor de sange de la capatul tractului digestiv, care poate fi dureroasa si sa provoace mancarimi. Cauzele includ constipatia cronica, diareea, incordarea in timpul miscarilor intestinale si lipsa de fibre in dieta dumneavoastra.

Tratati hemoroizii mancand mai multe fibre, band mai multa apa si facand exercitii fizice. Cremele si supozitoarele fara prescriptie medicala pot oferi o ameliorare temporara a simptomelor hemoroizilor. Consulta-ti medicul daca tratamentele la domiciliu nu ajuta. Uneori este necesara o hemoroidectomie pentru a indeparta chirurgical hemoroizii.

Diverticulita

Pungute mici numite diverticuli se pot forma oriunde exista puncte slabe in captuseala sistemului digestiv. Ele se gasesc cel mai frecvent in colon. Daca aveti diverticuli, dar nu prezentati simptome, afectiunea se numeste diverticuloza, care este destul de comuna in randul adultilor in varsta si cauzeaza rareori probleme. Pana la varsta de 50 de ani, aproximativ jumatate dintre oameni au diverticulita. La aproximativ 5% dintre cei afectati, pungutele devin inflamate sau infectate, afectiunea numita diverticulita.

Simptomele includ febra, frisoane, greata si dureri abdominale. Obezitatea este un factor de risc major pentru diverticulita.

Diverticulita usoara este tratata cu antibiotice si o dieta lichida, astfel incat colonul sa se poata vindeca. O dieta saraca in fibre ar putea fi cauza diverticulitei, asa ca medicul dumneavoastra va poate indruma sa consumati o dieta bogata in fibre, cu cereale integrale, leguminoase, ca parte a tratamentului.

Daca prezinti atacuri severe care reapar frecvent, este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala pentru a indeparta partea afectata a colonului. Programeaza-te cat mai repede la medic.

Fisura anala

Fisurile anale sunt rupturi mici, de forma ovala, aflate in mucoasa de la capatul tractului digestiv numit anus. Simptomele sunt similare cu cele ale hemoroizilor, cum ar fi sangerarea si durerea la evacuarea colonului. Incordarea si miscarile dure ale intestinului pot provoca fisuri, dar la fel si scaunele moi si diareea.

O dieta bogata in fibre va face scaunul bine format si este adesea cel mai bun tratament pentru aceasta afectiune digestiva comuna. Medicamentele pentru relaxarea muschilor sfincterului anal, precum si anestezicele topice si baile de sezut, pot ameliora durerea. Cu

Surse de informare:

https://www.niddk.nih.gov/

https://www.everydayhealth.com/

https://www.medicalnewstoday.com/

https://www.nhs.uk/

Stresul a devenit, din pacate, un element aproape de nelipsit in viata de zi cu zi. Iar atunci cand te expui la un stres intens, pe perioade lungi de timp, aceasta stare incepe sa se cronicizeze.

Specialistii atrag atentia ca stresul cronic poate avea un impact puternic asupra starii de sanatate, pe termen lung. Stii oare cat de intens este cu adevarat stresul la care te supui si ce efecte are asupra sanatatii tale? O simpla analiza de cortizol, principalul hormon de stres, iti poate da acest raspuns. Iata mai jos tot ce trebuie sa stii despre cortizol.

Ce se intampla in organismul tau atunci cand esti stresat

Organismul tau poate reactiona la factorii de stres in moduri diferite. Aceste reactii nu sunt decat raspunsuri de aparare la anumite “amenintari”, asa cum sunt percepute de catre organism diferitele stari de stres. Modul de a gestiona si de a face fata stresului depinde foarte mult de genetica, de experienta de viata, de varsta pe care o ai, dupa cum sustin multi dintre specialisti.

Atunci cand te simti stresat, hipotalamusul (o regiune minuscula de la baza creierului) declanseaza un sistem de alarma in corpul tau. Ca urmare a unei combinatii de semnale nervoase si hormonale, glandele suprarenale elibereaza un val de hormoni, inclusiv adrenalina si cortizol.

Adrenalina este raspunzatoare de cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si de cresterea cantitatii de energie. La randul sau, cortizolul creste nivelul de zaharuri (glucoza) in sange, imbunatateste utilizarea glucozei de catre creier și creste disponibilitatea substantelor care repara tesuturile. Totodata insa, cortizolul reduce functiile neesentiale intr-o situatie speciala, cand sistemul de aparare este declansat la cotele cele mai inalte. De asemenea, altereaza raspunsurile sistemului imunitar si afecteaza sistemul digestiv, sistemul reproducator si procesele de crestere.

Ce este cortizolul si care este rolul sau in organism?

Cortizolul este un hormon glucocorticoid produs si eliberat de glandele suprarenale. Glucocorticoizii sunt un tip de hormoni steroizi care reduc inflamatia in toate tesuturile organismului si controleaza metabolismul.

Cortizolul are multe functii in corpul uman, cum ar fi:

• Medierea raspunsului la stres
• Reglarea metabolismului
• Raspunsul inflamator
• Functia imunitara

Corpul tau monitorizeaza continuu cortizolul, pentru a mentine niveluri constante, printr-un proces numit homeostazie. Nivelurile de cortizol mai mari sau mai scazute decat in ​​mod normal pot fi daunatoare sanatatii tale.

Cand devine periculos un anumit nivel de cortizol?

Raspunsul la stres al organismului tau este, de obicei, autolimitat. Imediat ce factorul de stres a disparut, nivelurile hormonale revin la normal. Insa, daca stresul persista in mod constant, atunci sistemul de raspuns la stres ramane activat iar supraexpunerea la cortizol si alti hormoni de stres poate perturba aproape toate procesele organismului.

Cortizolul poate afecta:

• Sistemul nervos
• Sistemul imun
• Sistemul cardiovascular
• Sistemul respirator
• Sistemul reproductiv
• Sistemul musculo-scheletic
• Sistemul tegumentar

Ce probleme de sanatate pot aparea ca urmare a unei afectari a nivelului de cortizol

Nivelurile ridicate, persistente, constante de cortizol pot genera probleme de sanatate, precum:

• Anxietate
• Depresie
• Probleme digestive (ulcer)
• Osteoporoza
• Dureri de cap
• Tensiune musculara si durere
• Afectiuni cardiovasculare (boli de inima, atac de cord, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral)
• Tulburari ale somnului
• Crestere in greutate
• Tulburari de memorie si de concentrare

De asemenea, nivelurile de cortizol anormal de ridicate, pentru o perioada lunga de timp (hipercorticism), pot indica sindromul Cushing. Este o boala rara cauzata de administrarea unor cantitati mari de corticosteroizi, de tumori care produc hormon adrenocorticotrop (ACTH). Niveluri ridicate de cortizol pot fi cauzate si de tumorile neuroendocrine din alte parti ale corpului, cum ar fi plamanii, insa astfel de cazuri sunt mai rare. De asemenea, productia in exces de cortizol poate fi generata si de tumorile glandelor suprarenale sau cresterea excesiva a tesutului suprarenal (hiperplazie).

Pot exista, totodata, si niveluri mai mici de cortizol decat cele normale (hipocorticism). In acest caz, specialistii vorbesc de insuficienta suprarenala (primara si secundara). Niveluri scazute de cortizol poti avea si dupa oprirea tratamentului cu corticosteroizi.

Semnele si simptomele unui nivel crescut de cortizol

Cele mai frecvente semne si simptome ale nivelurilor mai mari de cortizol decat cele normale includ:

• Cresterea in greutate
• Depuneri de grasime intre omoplati
• Vergeturi largi, violete, pe abdomen (burta)
• Slabiciune musculara in partea superioara a bratelor si a coapselor
• Nivel ridicat de zahar din sange, care se transforma adesea in diabet de tip 2
• Hipertensiune arteriala
• Cresterea excesiva a parului (hirsutism) la sexul feminine
• Osteoporoza si fracturi

Semnele si simptomele unui nivel scazut de cortizol

Semnele si simptomele comune ale unui nivel scazut de cortizol includ:

• Oboseala
• Pierdere in greutate neintentionata
• Pofta de mancare scazuta
• Greata, varsaturi
• Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala)

Teste necesare pentru aflarea nivelului de cortizol din organism

Pentru a vedea care este nivelul de cortizol din organism, medicul iti poate recomanda sa faci o analiza din sange numita cortizol. Ti se va recolta o proba de sange dintr-o vena a bratului si va fi analizata in laborator.

De asemenea, nivelul de cortizol poate fi determinat si cu ajutorul unei probe de urina.

Uneori, poate fi necesara si o proba de saliva. Aceasta se coreleaza cu proba de sange. Masurarea cortizolului salivar in timpul noptii este folosita ca test de diagnostic initial pentru sindromul Cushing, un sindrom al excesului de glucocorticoizi. Deoarece nivelurile de cortizol ar trebui sa fie ridicate dimineata, unul dintre testele initiale de diagnosticare pentru boala Addison este verificarea nivelurilor de cortizol seric dimineata devreme.

Intervale de referinta pentru cortizol

Nivelul de cortizol din sange, urina si saliva atinge varful in mod normal dimineata devreme si scade pe parcursul zilei, atingand cel mai scazut nivel in jurul miezului noptii. Insa, acest model nu va fi la fel daca lucrezi de noapte si dormi in diferite momente ale zilei.

Pentru cortizolul din sange, intervalele de referinta normale sunt:

• Intervalul orar 6.00-8.00: 10 – 20 mcg/dL
• In jurul orei 16:00: 3 – 10 mcg/dL

Intervalele normale pot varia de la laborator la laborator, iar uneori si de la persoana la persoana. In acest context, medicul iti poate interpreta cel mai bine rezultatele si, eventual, iti poate recomanda teste suplimentare (daca sunt necesare).

Evitarea pe cat posibil a stresului, metoda prin care poti mentine un nivel de cortizol in limite normale

Pentru a mentine un nivel al principalului hormon de stres in limite care sa nu iti afecteze sanatatea, de preferat este sa eviti pe cat posibil expunerea la factorii de stres. In cazul in care acest lucru nu este foarte usor de realizat, atunci specialistii recomanda sa incerci sa reactionezi la stres intr-un mod sanatos. Mai exact:

• Sa adopti o dieta si un stil de viata sanatos
• Sa ii oferi organismului odihna de care are nevoie
• Sa practici tehnici de relaxare, precum: yoga, respiratie profunda, masaj sau meditatie
• Sa iti faci timp pentru activitatile care iti fac placere si te relaxeaza
• Sa iti organizezi si prioritizezi activitatile de acasa si de la serviciu si sa elimini sarcinile care nu sunt necesare
• Sa nu eziti sa ceri un sfat specializat daca simti ca este nevoie
• Nu te refugia in alcool, tutun, droguri, mancat excesiv

Surse de informati:

https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/stress/art-20046037

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538239/

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22187-cortisol

https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=cortisol_serum

Articol de Elena Rascanu, Medical Editor

Zaharul este unul dintre ingredientele cel mai des intalnite in alimente, in special in cele din comert. Il gasesti in aproape toate produsele, uneori chiar si in cele la care te-ai fi asteptat mai putin. De obicei, producatorii adauga zaharul in alimente pentru a potenta aroma sau pentru a prelungi perioada de valabilitate.

Oamenii se nasc cu aceasta preferinta pentru gustul dulce. Prezenta lactozei (un tip de zahar natural in lapte) in laptele matern ajuta la acceptarea acestei surse primare de nutritie de catre sugari. Iar preferinta pentru acest gust ramane pentru tot restul vietii.

Daca esti una dintre persoanele care iubeste tot ce inseamna dulce, atunci ar trebui sa stii ca zaharul ajuta la buna functionare a organismului daca este consumat in cantitati mici. Un consum ridicat de zahar, mai ales de zahar adaugat, se poate transforma intr-un adevarat dusman pentru sanatatea ta.

Ce este zaharul?

Zaharul este, prin definitie, zaharoza sau sucroza- o dizaharida formata din doua zaharuri (glucoza si fructoza) legate intre ele. Apartine familiei glucidelor, denumite si zaharuri sau carbohidrati, importante in furnizarea aportului de energie al celulelor. Zaharul se gaseste in mod natural intr-o serie de alimente diferite. Este important de stiut ca exista doua tipuri de zaharuri sau glucide, unele naturale, cum ar fi lactoza din lapte, fructoza si sucroza din fructe si legume (sfecla, trestia de zahar, etc) si zaharurile adaugate sau “libere”. Acestea din urma includ zaharul de masa rafinat (zaharoza), precum si sursele concentrate precum sucul de fructe, mierea si siropurile.

Zaharul natural, spre deosebire de zaharul adaugat, vine la pachet cu un aport de vitamine, minerale si nutrienti care ajuta la compensarea unora dintre aspectele negative ale continutului de zahar. Zaharul adaugat, in schimb, vine cu un bagaj de calorii care iti pot face rau in timp.

Zaharul utilizat in mod uzual in alimente este extras din sfecla de zahar si trestia de zahar.

Rolul zaharului si beneficiile pentru organismului

Zaharul este considerat un carbohidrat care asigura organismului energia de care are nevoie pentru a functiona. Organismul descompune alimentele care contin carbohidrati in glucoza. Ulterior, aceasta intra in sange. O parte din glucoza este esentiala pentru functionarea normala a creierului, a sistemului nervos central si a celulelor rosii din sange.

Pe de alta parte, trebuie sa stii ca un nivel ridicat de glucoza duce la cresterea productiei de insulina. Un nivel scazut, insa, contribuie la scaderea nivelului acestui hormon. Pentru a functiona optim, organismul are nevoie de niveluri sanatoase, echilibrate de insulina. In caz contrar, riscul de a dezvolta diabet este mare.

Organismul are un anumit ritm de digerare a alimentelor, iar glucidele din fructe, legume, cereale integrale, lactate neindulcite ofera un aport constant de energie celulelor. De altfel, cercetarile au demonstrat ca un aport adecvat de fructe, legume si cereale integrale reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inima si unele tipuri de cancer.

Pe de alta parte, daca esti o persoana foarte activa si faci miscare sustinuta in mod regulat, zaharul din dieta te poate ajuta sa furnizezi energia necesara muschilor dar si sa mentii creierul activ. Atentie, insa, nu trebuie sa faci abuz! Multe dintre alimentele procesate pe care le consumi au zahar adaugat care furnizeaza energie sub forma de calorii si mai putine ingrediente care sa vina in sprijinul sanatatii tale, care sa iti asigure necesarul de nutrienti de care organismul are nevoie. Astfel ajungi sa consumi acest tip de produse mai mult decat ai avea nevoie, ceea ce dauneaza sanatatii.

Pericolele din spatele consumului de zahar

Un consum de zahar peste cantitatea recomandata iti poate pune sanatatea in pericol. Zahar mult inseamna calorii multe si crestere in greutate, chiar obezitate. Iar de aici apare riscul unor probleme de sanatate, precum:

Boli de inima

Cercetarile au aratat ca dietele bogate in zahar afecteaza inima in mai multe moduri:

• Trigliceride: Mancatul in exces face ca organismul sa stocheze calorii suplimentare sub forma unor grasimi numite trigliceride. Dietele bogate in zahar pot creste trigliceridele din organism, fapt ce determina si cresterea riscului de boli de inima.
• Colesterolul LDL: Cresterea in greutate asociata cu dietele bogate in zahar poate genera niveluri mai mari de colesterol LDL (“colesterol rau”). Acest proces poate duce la infundarea placii arterelor care poate deteriora vasele de sange si inima.
• Tensiune arteriala: Obezitatea legata de dietele bogate in zahar poate contribui la cresterea tensiunii arteriale, fapt care duce la un risc mai mare de boli de inima
• Inflamatie: O dieta bogata in zahar poate duce la inflamatie cronica, care poate stresa inima si vasele de sange. Astfel creste si riscul de a dezvolta boli de inima

Unele tipuri de cancer

Tot mai multe cercetari arata ca un consum in exces de zahar afecteaza greutatea corporala si poate duce la obezitate care, la randul sau, poate creste riscul de aparitie a cancerului. Potrivit World Cancer Research Fund si American Institute for Cancer Research (AICR), excesul de greutate sau obezitatea la adulti este asociata cu un risc crescut de aparitie a 12 tipuri de cancer (de san – post-menopauza, colorectal, endometrial, esofagian, de vezica biliara, de rinichi, de ficat, gura/ faringe/ laringe, ovarian, pancreatic, de prostata, de stomac). Cercetatorii spun ca exista multi factori care ar putea avea un rol semnificativ in modul in care obezitatea influenteaza riscul de aparitie a cancerului, inclusiv hormonii, inflamatia sau modul in care greutatea influenteaza asistenta medicala.

Diabet zaharat de tip 2

Cercetarile arata ca zaharul in sine nu cauzează in mod direct diabetul de tip 2. Insa riscul creste daca ai o dieta bogata in zahar si ai un stil de viata sedentar. Acest fapt duce la acumularea de kilograme, la supraponderalitate si chiar obezitate. De aici si riscul de diabet zaharat de tip 2.

De altfel, zaharul este una dintre principalele cauze de aparitie a cariilor dentare. Pentru a preveni cariile dentare, consuma cat mai putine alimente si bauturi care contin zaharuri libere.

Care sunt categoriile de alimente care contin zahar adaugat

Printre produsele cu un continut ridicat de zahar adaugat se regasesc:

• Bauturile racoritoare
• Bauturile cu fructe
• Cafea si ceai indulcite
• Iaurturile aromate
• Cerealele rafinate
• Prajiturile
• Bomboanele
• Majoritatea alimentelor procesate

Specialistii atrag atentia si spun ca zaharul se poate regasi si in produse la care nu te-ai fi gandit ca ar putea contine zahar, precum supele, painea, mezelurile, ketchup etc.

Ce ne spun etichetele produselor despre continutul de zaharuri

Pentru a evita consumul unei cantitati mari de produse bogate in zaharuri, recomandat este sa citesti etichetele produselor inainte de a le cumpara. In acest mod vei vedea cu exactitate ce contin aceste produse si care este cantitatea de zahar adaugat. Ia in calcul si specificatia “carbohidrati dintre care zaharuri”. Mai putin de 5 g de zahar la 100 g de produs reprezinta un nivel scazut, spun specialistii. Dar, mai mult de 22,5 g la 100 g de produs reprezinta un nivel ridicat si cu potential risc pentru sanatate.

Atunci cand citesti eticheta unui produs ia in calcul si denumirile cu terminatie “oza” (glucoza, zaharoza, fructoza, lactoza, maltoza). Si acestea sunt forme de zahar, la fel ca mierea, agave, melasa si siropurile precum cele de porumb si orez.

Exista si etichete care includ coduri de culori. Acestea iti permit sa vezi, de asemenea, cantitatea de zaharuri din respectivul produs. Astfel:

• Rosu – cantitate mare de zahar (mai mult de 22,5 g de zahar la 100 g sau mai mult de 27 g per portie)
• Chihlimbar – cantitate medie de zahar (mai mult de 5 g, dar mai mic sau egal cu 22,5 g de zahar la 100 g)
• Verde – nivel scazut de zahar (mai putin sau egal cu 5 g de zahar la 100 g)

Care este cantitatea de zahar pe care o poti consuma pe zi, fara consecinte asupra sanatatii

Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica ca doar 5% din aportul zilnic de calorii ar trebui sa fie compus din zaharuri adaugate. Mai exact:

• Adulti: nu mai mult de 30 g pe zi (aproximativ sapte cuburi de zahar)
• Copiii cu varsta cuprinsa intre 4-6 ani: nu mai mult de 19 g pe zi (cinci cuburi de zahar)
• Copiii cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani: nu mai mult de 24 g pe zi (sase cuburi de zahar)

Surse de informatie:

www.health.harvard.edu

www.sugar.org

www.nhs.uk

www.cdc.gov

www.diabetes.org.uk

Text: Elena Rascanu, Medical Editor

Alergiile apar atunci cand sistemul imunitar al unei persoane reactioneaza la o substanta straina (polen, veninul unor insecte, matreata provenita de la animalul de companie, un aliment), care este inofensiva pentru majoritatea oamenilor.

Sistemul imunitar sintetizeaza proteine denumite anticorpi. In cazul persoanelor care sufera de alergii, organismul produce anticorpi impotriva unor substante care nu reprezinta, in sine, un pericol. Gravitatea alergiilor variaza de la o persoana la alta: poate fi vorba despre o iritatie minora sau despre anafilaxie.

• Care sunt cauzele aparitiei alergiilor?
• Exista factori de risc pentru declansarea alergiilor?
• Care sunt simptomele alergiilor?
• Care sunt posibilele complicatii ale alergiilor?
• Diagnosticul alergiilor
• Cum se trateaza alergiile?
• Alergie versus raceala
• Alergie, sensibilizare, intoleranta
• Cum pot fi prevenite alergiile?

Care sunt cauzele aparitiei alergiilor?

Prima etapa in declansarea alergiilor este reprezentata de momentul in care sistemul imunitar confunda o substanta inofensiva cu un potential agresor. In acest caz, sunt sintetizati anticorpi care raman activi impotriva alergenului respectiv. La urmatoarea expunere la acelasi alergen, acesti anticorpi secreta in organism histamina, responsabila pentru simptomele alergiei.

Cei mai frecventi alergeni includ:

• Alergeni respiratori: polenul, matreata de la animale, acarienii si mucegaiul;
• Alergeni alimentari: arahidele, alte nuci, graul, soia, pestele, fructele de mare, ouale si laptele;
• Intepaturi de insecte: albine si viespi;
• Medicamente: cel mai frecvent peniciline sau derivati ai penicilinelor;

Exista factori de risc pentru declansarea alergiilor?

Se considera ca au un risc mai mare sa dezvolte alergii persoanele care:

• Au un istoric familial de astm sau alergii;
• Sufera deja de astm sau de alte boli cu substrat alergic;

Care sunt simptomele alergiilor?

Simptomele alergiilor pot varia mult, in functie de substantele care sunt implicate in declansarea lor, de poarta de intrare in organism si de intensitatea cu care reactioneaza sistemul imunitar.

Febra fanului este o alergie respiratorie cunoscuta si ca rinita alergica si poate determina:

• Stranut;
• Mancarimi ale nasului, ochilor si in cerul gurii;
• Nas infundat sau rinoree;

Alergiile alimentare pot determina:

• Gadilaturi in cavitatea bucala;
• Umflarea buzelor, limbii, fetei sau gatului;
• Urticarie;
• Soc anafilactic.

Alergiile la intepaturile de insecte pot determina:

• O zona mare de edem in jurul intepaturii;
• Mancarimi sau urticarie pe corp;
• Tuse, presiune in piept, wheezing, dificultati de respiratie;

Alergiile la medicamente pot declansa:

• Urticarie;
• Prurit;
• Iritatii;
• Umflarea fetei;
• Wheezing;

Dermatita atopica este tot o forma de alergie si evolueaza cu:

• Mancarimi;
• Roseata;
• Descuamarea pielii.

Anafilaxia si socul anafilactic

Unele tipuri de alergie, inclusiv alergiile alimentare si cele la intepaturile de insecte, pot declansa o reactie severa, denumita anafilaxie. Anafilaxia este considerata o urgenta medicala imediata, care poate conduce foarte rapid la socul anafilactic. Printre simptomele anafilaxiei si socului anafilactic se numara:

• Pierderea cunostintei;
• O scadere a tensiunii arteriale;
• Dificultati severe de respiratie;
• Iritatii si eruptii cutanate;
• Ameteala;
• Puls rapid si slab;
• Greata si varsaturi.

Care sunt posibilele complicatii ale alergiilor?

Persoanele alergice sau cu teren alergic au un risc crescut de a dezvolta anumite probleme de sanatate sau complicatii ale bolii:

• Sinuzite, otite, pneumonii, mai ales la persoanele cu astm sau cu rinita alergica;
• Astm, care este adesea indus de un alergen din mediu;

Diagnosticul alergiilor

In cazul in care esti suspect de alergii, medicul de familie te va indruma catre o consultatie in cabinetul medicului alergolog. Anamneza este o etapa extrem de importanta a consultatiei, in urma careia medicul poate afla ce simptome te supara, ce anume pare sa le declanseze, daca ai deja alte alergii sau daca suferi de afectiuni frecvent asociate alergiilor.

In completarea anamnezei si a examenului clinic, medicul poate recomanda si investigatii suplimentare pentru a afla mai multe informatii despre alergiile pacientului:

• Testele cutanate se fac prin expunerea unor mici zone de piele de pe antebrat la diversi alergeni, la ser fiziologic si la histamina (folosita ca martor) si evaluarea reactiei cutanate la fiecare dintre acestia. Disconfortul la care este expus pacientul este minor, iar testul este foarte sigur. E importanta intreruperea tratamentului cu antihistaminice inainte de efectuarea testului;
• Testele de sange urmaresc titrul de IgE si prezenta anticorpilor fata de cei mai frecventi alergeni. Exista teste extrem de complexe, care permit evaluarea unui numar foarte mare de alergeni, potrivite persoanelor cu reactii alergice frecvente si in cazul carora nu a putut fi indentificat factorul declansator;
• Dieta de eliminare este recomandata in cazul persoanelor cu alergii alimentare neindentificate. Se incearca, intr-o prima faza, eliminarea din dieta a alimentului suspectat de declansarea alergiei, timp de cateva saptamani, in care simptomele ar trebui sa se diminueze pana la disparitie. Apoi, alimentul se reintroduce si se urmareste daca reapar simptomele. In cazul in care exista mai multi alergeni sau alergeni neidentificati, medicul poate recomanda o dieta extrem de restrictiva timp de cateva saptamani, urmata de reintroducerea, pe rand, a cate unui aliment, exact pe tiparul diversificarii clasice a bebelusilor, pana la identificarea alimentului vinovat;
• Testele de provocare se efectueaza doar sub supraveghere medicala stricta, intr-o unitate care poate acorda primul ajutor. Practic, pacientului i se administreaza cantitati din ce in ce mai mari din alergenul suspectat, pentru a se evalua modul de reactie. Este un test ceva mai riscant decat altele, dar este considerat a fi cel mai precis mod de a identifica alergiile alimentare.

Cum se trateaza alergiile?

Tratarea alergiilor este un proces complex, care include atat medicatie, cat si schimbari importante ale stilului de viata.

Evitarea alergenilor

Acolo unde este posibil, medicul va recomanda pacientului sa evite substantele despre care stie ca ii declanseaza alergii. Pacientul va exclude din alimentatie ingredientele pe care nu le tolereaza si va evita expunerea la factorii de mediu incriminati.

Sistemele de filtrare si purificare a aerului sunt foarte utile in perioadele in care concentratia de alergeni respiratori este mare. De asemenea, lenjeria de pat speciala impotriva acarienilor si-a dovedit eficienta in ameliorarea simptomelor la persoanele alergice.

Medicatia

In functie de tipul de alergie identificat si de simptomele acesteia, medicul poate recomanda asocierea unui tratament medicamentos care sa reduca inflamatia locala si sa moduleze raspunsul sistemului imunitar. Acesta poate fi prescris sub forma de pastile, siropuri, picaturi pentru nas si ochi, spray-uri nazale etc.

Exista mai multe tipuri de medicamente utilizate in tratarea alergiilor, si ele includ:

• Antihistaminice;
• Decongestionante;
• Corticosteroizi;
• Modificatori ai leucotrienelor;
• Stabilizatori ai membranei mastocitare;
• Anticolinergice

Imunoterapia

In cazul alergiilor grave sau al alergiilor care nu pot fi tinute sub control cu ajutorul medicatiei obisnuite, medicul poate recomanda imunoterapia. Tratamentul presupune injectarea repetata a unor extracte purificate din alergenul respectiv, administrate pe o perioada de cativa ani. Imunoterapia este disponibila, in cazul unor anumiti alergeni, si sub forma unor medicamente sublinguale; ele sunt frecvent folosite in cazul alergiei la polen.

Epinefrina (adrenalina) de urgenta

In cazul persoanelor cu alergii severe, cu alergii multiple sau care au un istoric de anafilaxie, medicul poate prescrie achizitia unei seringi speciale cu epinefrina, de folosit in situatii de urgenta. Una dintre cele mai cunoscute este EpiPenul, utilizat pentru a reduce simptomele pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat.

Alergie versus raceala

La adulti, dar mai ales la copii, se pune adeseori problema diferentierii intre o alergie cu simptome respiratorii si o raceala. Ambele evolueaza cu rinoree, stranut si tuse, asadar, uneori poate fi dificil sa le deosebesti. Exista simptome mai putin evidente care te pot ajuta sa faci diferenta. De pilda, alergiile pot determina eruptii cutanate si mancarime in zona ochilor, in timp ce raceala evolueaza cu dureri musculare sau febra.

Tusea este un simptom frecvent in alergii, raceli, astm (care are si el o importanta componenta alergica) si bronsita. Alergiile sezoniere permit o diferentiere mai usoara fata de tusea infectioasa, dar in cazul alergenilor permanenti (fum de tigara, praf, acarieni, poluare), care intretin o tuse cronica, medicul poate avea nevoie de investigatii mai amanuntite pentru a elucida etiologia tusei.

Alergie, sensibilizare, intoleranta

De multe ori pacientii confunda cele 3 procese patologice si folosesc termeni improprii pentru a descrie problema de sanatate cu care se confrunta. Alergia, sensibilizarea si intoleranta sunt diferite prin mecanismul care le declanseaza, chiar daca o parte dintre simptome pot fi comune.

• Alergia este o reactie a sistemului imunitar al organismului, in momentul in care este expus la un element nou si inofensiv, dar fata de care se activeaza asa cum ar face-o in momentul expunerii la un agresor;
• Sensibilizarea reprezinta accentuarea efectelor normale ale unei subtante. De pilda, cofeina dintr-o cescuta de cafea, tolerata foarte bine de majoritatea persoanelor, poate declansa palpitatii si tremor la unii indivizi;
• Intoleranta este diagnosticata atunci cand o anumita substanta declanseaza simptome neplacute, fara ca sistemul imunitar sa fie implicat. De pilda, unele persoane fac diaree cand consuma un anumit aliment sau cand il consuma in cantitate mare.

Cum pot fi prevenite alergiile?

Cea mai buna metoda de prevenire a alergiilor este evitarea alergenului, dar acest lucru nu este posibil intotdeauna. In continuare, cateva sfaturi practice utile in cazul unor anumite tipuri de alergii.

Alergia la acarieni

• Evita covoarele, perdelele, tapiteriile, pernele, jucariile din plus si asa mai departe;
• Curata frecvent pernele, perdelele sau mobilierul tapitat prin aspirare si spalare la temperaturi ridicate;
• Foloseste huse de saltea, pilota si perne antiacarieni;
• Foloseste un aspirator cu filtru HEPA;
• Sterge regulat suprafetele de praf.

Alergia la animalele de companie

• Limiteaza accesul animalului in casa la o zona fara covoare;
• Nu permite accesul animalelor in dormitor;
• Spala animalul de companie cat de des iti permite medicul veterinar;
• Tunde si piaptana patrupedul afara;
• Spala frecvent textilele pe care sta patrupedul;
• Foloseste filtre de aer;
• Imbunatateste ventilatia in locuinta.

Alergia la mucegai

• Pastreaza locuinta uscata si bine ventilata;
• Renunta la plantele de interior;
• Nu usca rufe in casa;
• Foloseste un dezumidificator performant;
• Evita cladirile in care e umezeala, zonele cu iarba proaspat taiata, frunze uscate, lemn ud.

Alergiile alimentare

• Verifica atent eticheta fiecarui produs;
• Comunica foarte clar alergia pe care o ai atunci cand mananci la restaurant;
• Evita locurile in care exista riscul ca alimentele sa intre in contact unul cu celalalt;
• Verifica mereu fiecare fel de mancare, pentru ca ingredientele se pot schimba in timp, iar ele nu sunt mereu listate in meniu.

Rinita alergica

• Verifica aplicatiile meteo pentru indicele de polen si evita sa iesi in zilele in care acesta e crescut;
• Evita sa usuci rufele afara in perioadele cu indice de polen ridicat;
• Tine usile si geamurile inchise in zilele cu mult polen;
• Fa dus si schimba hainele imediat ce ai venit de afara;
• Evita zonele verzi in perioada de inflorire a plantelor la care esti alergic;
• Roaga pe altcineva sa tunda gazonul.

Alergia la intepaturile de insecte

• Poarta imbracaminte care acopera cat mai bine pielea;
• Mergi incaltat, preferabil cu incaltaminte inchisa cand umbli prin iarba;
• Foloseste repelente impotriva insectelor;
• Evita parfumurile puternice, care atrag insectele.

Alergiile sunt un grup de afectiuni care pot scadea calitatea vietii pacientilor, dar care afecteaza peste jumatate din populatia tarilor dezvoltate. Prin urmare, este important sa beneficiezi de un diagnostic precis si de sfaturi eficiente pentru a le gestiona. Nu ezita sa contactezi specialistul atunci cand este nevoie.

Bibliografie:

https://www.healthline.com/health/allergies#babies

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/allergies/diagnosis-treatment/drc-20351503

https://allergyasthmanetwork.org/allergies/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8610-allergy-overview

https://www.nhs.uk/conditions/allergies/prevention/