Categories
Articol medical

Testele COVID-19

Coronavirusurile sunt virusuri anvelopate, de tip ARN monocatenar cu polaritate pozitiva, cu dimensiuni mari, de cca 125 nm. 

SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2), identificat prima oara in China, la sfarsitul anului 2019, apartine grupului beta-coronavirusuri.  Virusul se transmite de la persoana la persoana prin intermediul picaturilor respiratorii raspandite, mai ales, un urma tusei sau stranutului si, in mod indirect, prin intermediul suprafetelor contaminate.

SARS-CoV-2 determina o infectie respiratorie denumita COVID-19 (Coronavirus infectious disease – 2019), cu perioada de incubatie medie de cca 5 zile (limite 2-14 zile).  Boala este caracterizata prin simptomatologie predominant respiratorie (febra, tuse, dificultati de respiratie) de intensitate moderata in cca 81% din cazuri, dar poate avea manifestari severe (pneumonie bilaterala interstitiala), cu evolutie catre insuficienta respiratorie. 

Infectia COVID-19 se prezinta cu o mare variabilitate a semnelor si simptomelor.  Pot fi persoane asimptomatice, dar care sa aiba infectia, altele vor avea febra si vor tusi, o parte pot dezvolta pneumonie sau chiar insuficienta respiratorie si exista si cazuri cu manifestari gastrointenstinale (mai ales diaree), iar la unii pacienti (in special la cei tineri) au fost semnalate, ca simptome precoce, pierderea gustului si mirosului.  Pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, simptomele cel mai frecvent intalnite sunt foarte asemanatoare cu simptomele altor afectiuni respiratorii precum raceala comuna (viroze respiratorii obisnuite), gripa sau alergiile. 

Acest lucru face ca infectia COVID-19 sa nu poata fi diagnostica doar pe baza simptomelor.  Pentru a putea spune cu certitudine ca este infectie data de coronavirusul SARS-CoV-2 este nevoie de utilizarea unor teste de laborator. 

Metodele de diagnostic recomandate pentru COVID 19

Metoda recomandata in prezent pentru diagnosticarea infectiei cu SARS-CoV-2 este detectia ARN viral prin Real-Time RT-PCR (Reverse-Transcription Polymerase Chain Reaction). 

RT-PCR este o tehnica utilizata pentru detectarea prezentei materialului genetic specific al oricarui agent patogen, inclusiv al unui virus.  In prezent, RT-PCR este cea mai utilizata metoda pentru detectarea coronavirusurilor

Cum este detectat virusul COVID-19 folosind tehnica RT-PCR?

Tehnica PCR a fost descrisa initial in 1985.  De atunci, secventierea si clonarea genelor a devenit mult mai simpla, iar PCR a devenit un “standard de aur†al diagnosticului infectiilor virale.  Sensibilitatea crescuta a metodei permite identificarea copiilor virale chiar si in etapele initiale ale infectiei.  Tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction) are la baza o tehnologie in vitro care imita capacitatea naturala de replicare a ADN si care consta in generarea rapida a unor copii multiple ale unei secvente tinta (ADN sau ARN) dintr-un patogen specific; produsul amplificat PCR, fiind apoi detectat.  Numarul de copii ale secventei-tinta creste exponential cu fiecare ciclu de amplificare.  Aceasta metoda permite detectarea cu specificitate foarte mare a unor concentratii foarte scazute ale materialului genetic de analizat.

PCR functioneaza doar prin analiza ADN-ului, dar SARS CoV-2 este un virus ARN, de aceea sunt necesare enzime care transforma materialul genetic al virusului, ARN-ul, in ADN, care va fi analizat.  Aceasta tehnica, dezvoltata pentru identificarea tintelor ARN este RT-PCR (reverse-transcriptase PCR).

Din proba prelevata de la pacient (cel mai frecvent, exsudatul nasofaringian) cu ajutorul unor reactivi speciali este extras ARN-ul viral.  O enzima numita revers transcriptaza transforma ARN-ul intr-o molecula de ADN care poate fi multiplicata astfel incat sa poata fi usor de detectat.

Prima etapa este denaturarea.  In aparatul de PCR are loc cresterea temperaturii, ceea ce determina separarea celor doua catene ADN prin ruperea legaturilor de hidrogen dintre perechile de baze.  Ulterior, temperatura scade si primerii se leaga de secventele corespunzatoare de pe lanturile separate.  Extinderea secventei delimitate de primeri se realizeaza printr-o alta reactie enzimatica.  Temperatura creste iar, ceea ce determina polimeraza sa se lege de lantul in formare si sa adauge nucleotide.  Ciclul continua.  Din doua lanturi tinta se obtin 4, apoi 8 si asa mai departe.  Dupa 40 cicluri sunt 100 miliarde de secvente ADN tinta si se poate obtine un semnal fluorescent. 

Test de diagnostic sau RT-PCR

In comparatie cu alte metode de izolare a virusului disponibile, RT-PCR in timp real este semnificativ mai rapida si are un potential mai mic de contaminare sau erori, ceea ce o pozitioneaza ca fiind cea mai precisa metoda disponibila pentru diagnosticarea infectiei COVID-19.

Ce face: Medicii folosesc acest test pentru a diagnostica persoanele infectate cu COVID-19.  Acesta este testul despre care am auzit atat de multe in ultima perioada. 

Cum functioneaza: Acest test foloseste proba de mucus preluat din nasul si/sau gatul unei persoane.  Testul foloseste o tehnologie numita PCR (polymerase chain reaction) care amplifica foarte mult materialul genetic viral daca este prezent.  Acest material genetic este detectabil atunci cand o persoana este infectata. 

Aceste teste au avantajul ca pun in evidenta virusul, chiar daca titrul viral e scazut (in cantitati foarte mici), astfel incat persoanele infectate vor fi detectate in marea lor majoritate, inca din primele zile de infectie.  Este nevoie ca probele recoltate sa contina ARN viral intact, care sa poata fi recunoscut si amplificat, altfel pot sa apara probe cu rezultat negativ, desi persoana este infectata.

Cat de exact este: In general, acestea sunt cele mai fiabile teste.  De retinut ca pot trece cateva zile inainte ca virusul sa inceapa sa se reproduca in gat si nas, astfel incat testul nu va identifica pe cineva care a fost infectat recent. 

Pentru a detecta infectiile anterioare, important pentru intelegerea dezvoltarii si raspandirii virusului, RT-PCR nu poate fi utilizat deoarece virusii sunt prezenti in organism doar pentru o anumita perioada de timp.  Alte metode sunt necesare pentru a detecta, urmari si studia infectiile din trecut, in special cele care s-au putut dezvolta si s-au raspandit fara simptome. 

Afla aici detaliile testului RT-PCR care iti spune daca esti infectat cu noul coronavirus!

Test de anticorpi

Sistemul imunitar al unei persoane raspunde la infectia virala prin productia de anticorpi specifici.  Testele serologice sunt cele care contribuie la identificarea persoanelor care au fost expuse la virus.

In functie de metodele folosite, seroconversia apare, in medie intre 10 si 13 zile de la debutul simptomelor pentru anticorpii de tip IgM si 12 la 14 zile pentru IgG.  Se pare ca titrurile de anticorpi ating un maximum la 2-3 saptamani pentru IgM , la 3-6 saptamani pentru IgG si la 2 saptamani pentru anticorpii totali.

Exista posibilitatea ca o parte dintre persoanele care sunt infectate sa nu prezinte semne si simptome, ceea ce face imposibil de stiut cate persoane au fost de fapt infectate cu noul coronavirus atata timp cat testarile de tip RT-PCR se fac la persoane simptomatice.  Este important sa se cunoasca daca o persoana care nu a avut semne de boala, a fost anterior infectata.  Se poate urmari astfel raspandirea bolii, dar se poate afla si daca persoana si-a dezvoltat un raspuns imun si este este protejata de infectie. 

Ce face: Testele serologice pentru determinarea nivelului de anticorpi IgM si IgG existenti in organism identifica persoanele care au fost anterior infectate cu coronavirus.  Aceste teste nu arata daca o persoana este in prezent infectata. 

Cum functioneaza: Acesta este un test de sange.  Prin acest test se cauta existenta anticorpilor impotriva coronavirusului.  Ca raspuns la un agent infectios, cum ar fi un virus, organismul produce anticorpi. 

Imunoglobulina M (IgM) este tipul de anticorp produs de sistemul imun imediat dupa infectie, altfel spus, este prezenta in prima linie de aparare in timpul infectiilor virale, inainte ca sistemul imun sa produca anticorpii de tip IgG.    

Imunoglobulinele G (IgG) sunt anticorpi extrem de specifici care sunt importanti pentru imunitatea pe termen lung si memoria imunologica.  Anticorpii de tip IgG devin detectabili in ser incepand cu zilele 10-14 dupa debutul simptomelor si persista, conferind organismului imunitate pe termen lung. 

Un rezultat pozitiv pentru anticorpii de tip IgG si negativ pentru anticorpii IgM, este sugestiv pentru o infectie anterioara cu SARS-CoV-2. 

Un rezultatul pozitiv pentru anticorpii de tip IgM si negativ pentru anticorpii IgG este sugestiv pentru o infectie acuta sau un contact recent cu SARS-CoV-2. 

Cat de exact este: Utilizarea testelor serologice este limitata de faptul ca in primele zile ale infectiei organismul de-abia incepe sa produca anticorpii, acestia nefiind detectabili.  In plus, cercetatorii spun ca, chiar daca sunteti siguri ca aveti anticorpi impotriva coronavirusului, inca nu se stie daca asta va protejeaza sa va imbolnaviti din nou.  Totusi, aceste teste pot oferi informatii bune despre ratele de infectie intr-o comunitate. 

Cat de repede este: aceste teste produc, in general, rezultate in cateva minute, pe baza unei picaturi de sange prelevate de pe deget.  Unele laboratoare de cercetare folosesc un test de anticorpi mai sofisticat, numit Elisa (imunotestul legat de enzime) care sunt mai precise, dar nu sunt la fel de disponibile. 

Afla aici detaliile testului care iti spune daca ai fost infectat cu noul coronavirus si care este raspunsul organismului tau!

Surse:

iaea.org/newscenter/news/how-is-the-covid-19-virus-detected-using-real-time-rt-pcr

npr.org/sections/health-shots/2020/05/01/847368012/how-reliable-are-covid-19-tests-depends-which-one-you-mean?t=1589476384011&t=1589525984026

reginamaria.ro

Categories
Articol medical

Infectia cu noul coronavirus poate afecta orice persoana, indiferent de varsta si de prezenta sau absenta anumitor afectiuni medicale. Anumite persoane au un risc mai mare de a face o forma severa de boala, si anume adultii in varsta si persoanele cu sisteme imunitare imunocompromise sau care au afectiuni medicale cronice grave, precum bolile de inima, diabetul zaharat si bolile pulmonare.

Noul coronavirus (SARS-COV2) este un virus nou si nu exista informatii despre modul in care acest virus afecteaza persoanele cu boala tiroidiana. Deocamdata, nu exista dovezi care sa sustina ca boala tiroidiana este asociata cu un risc crescut de infectii virale in general si nici nu exista o asociere intre boala tiroidiana si severitatea infectiei virale, sustin reprezentantii Asociatiei Britanice de Tiroida (British Tyroid Association) si cei ai Fundatiei Britanice de Tiroida (British Tyroid Foundation).

De asemenea, nu exista dovezi care sa arate ca persoanele cu boli tiroidiene care au urmat recent terapie cu iod radioactiv sau care au fost supuse unei interventii chirurgicale pentru boala tiroida benigna (necanceroasa) prezinta un risc crescut de infectii virale si, prin urmare, de COVID-19.

COVID-19 si bolile tiroidiene autoimune

Persoanele cu boala tiroidiana autoimuna si tiroidita Hashimoto nu au neaparat sisteme imunitare imunocompromise, deci nu prezinta un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19. Partea sistemului imunitar care este responsabila pentru afectiunile tiroidiene autoimune este separata de sistemul imunitar care lupta impotriva infectiilor virale, cum este si COVID-19. Persoanele incadrate in categoria celor cu un sistem imunitar slabit (imunocompromis) sunt de obicei persoanele cu leucemie, HIV si SIDA sau persoanele care primesc medicatie pe baza de steroizi in doza mare, medicamente imunomodulatoare pentru artrita reumatoida sau scleroza multipla, chimioterapie pentru cancer sau terapie imunosupresoare dupa realizarea unui transplant de organe.

COVID-19 si oftalmopatia tiroidiana

Exista, totusi, anumite persoane cu boli tiroidiene care fac parte din categoria persoanelor cu risc crescut de a face o forma severa de COVID-19, si anume persoanele diagnosticate cu oftalmopatie tiroidiana (Boala Basedow Graves) care urmeaza un tratament cu steroizi, in doze care le suprima sistemul imunitar, persoanele care iau zilnic medicamente imunosupresoare (precum micofenolat) sau care au primit rituximab in ultimele 9-12 luni. Prin urmare, persoanele cu boli tiroidiene care urmeaza aceste tratamente ar trebui sa fie deosebit de riguroase in respectarea recomandarilor anuntate de autoritati. Discutati cu medicul endocrinolog despre posibilitatea intreruperii temporare a tratamentului cu doze mari de steroizi sau micofenolat pana la terminarea pandemiei.

Pacientii cu boli tiroidiene trebuie sa-si tina boala sub control!

Majoritatea bolilor tiroidiene sunt, in general, bine-gestionate, adica nivelul hormonilor tiroidieni ramane stabil, iar pacientii se simt bine. Persoanele cu o functie tiroidiana „slab controlata†au niveluri fluctuante ale functiei tiroidiene, ceea ce inseamna ca nu exista un echilibru corect de inlocuire a hormonilor tiroidieni si manifesta simptome asociate bolii. Este important sa discutati cu medicul endocrinolog pentru a ajusta planul de tratament, astfel incat sa obtineti controlul functiei tiroide.

In prezent, nu exista dovezi conform carora persoanele cu boala tiroidiana „slab controlata†au mai multe riscuri de a contracta infectii virale. Cu toate acestea, este posibil ca pacientii cu boala tiroidiana „necontrolata†(persoane care au inceput recent tratamentul sau care nu isi iau corect medicatia) pot avea un risc mai mare de complicatii din cauza oricarei infectii. Acesta situatie se intalneste in special in cazul persoanelor o tiroida hiperactiva (hipertiroidism sau tirotoxicoza). Expertii britanici recomanda cu tarie persoanelor cu boala tiroidiana sa continue administrarea medicamentelor tiroidiene pentru a reduce acest risc.

Pentru ca stim ca unii pacienti cu boli tiroidiene pot avea nevoie de realizarea in urgenta a anumitor analize medicale, laboratoarele Poliana au implementat masurile necesare pentru recoltarea probelor de sange in siguranta, reducand riscul de imbolnavire atat in randul pacientilor, cat si in randul personalului medical.

COVID-19 si agranulocitoza

Agranulocitoza sau scaderea severa a globulelor albe din organism (granulocite: neutrofile, eozinofile si bazofile) este o reactie adversa rara a terapiei cu medicamentele antitiroidiene, care creste riscul de infectie. Simptomele asociate agranulocitozei sunt asemanatoare cu cele ale unei infectii respiratorii: febra, durere de gat, dar si ulceratii la nivelul cavitatii bucale, fapt care poate crea dificultati in stabilirea diagnosticului corect difeentiat intre cele doua afectiuni. Prin urmare, reprezentantii Asociatiei Britanice de Tiroida recomanda pacientilor aflati sub tratament cu medicamente antitiroidiene care dezvolta simptome care pot sugera agranulocitoza sa intrerupa tratamentul si sa isi verifice cat mai repede numarul de globule albe din sange prin realizarea unei hemoleucograme complete, urmand cu atentie recomandarile medicului endocrinolog.

Sfaturi practice de preventie impotriva infectiei cu noul coronavirus

Persoanele cu boli tiroidiene sunt rugate sa urmeze aceleasi masuri de protectie ca si restul populatiei, pentru a reduce riscul de imbolnavire cu noul coronavirus:

  • Respectati masurile de distantare sociala si stati cat mai mult acasa
  • Evitati contactul cu persoane bolnave
  • Limitati, pe cat posibil, contactul strans cu alte persoane – mentineti o distanta de minimum 1-2 m
  • Spalati-va des pe maini cu apa si sapun, timp de 20 de secunde sau dezinfectati-va mainile cu o solutie pe baza de alcool (o concentratie de 70% alcool)
  • Urmati indicatiile referitoare la igiena respiratorie: acoperiti-va nasul si gura cu un servetel de unica folosinta cand tusiti sau stranutati sau folositi pliul cotului
  • Aveti grija de sistemul imunitar: dormiti minimum 7 ore pe noapte, evitati consumul de zahar in exces deoarece suprima functia sistemului imunitar, asigurati-va ca faceti zilnic minimum 30 de minute de miscare moderata, consumati alimente bogate in nutrienti, pentru a va proteja impotriva bolilor si pentru a mentine un microbiom intestinal sanatos, beti minimum 2 litri de apa pe zi, pentru a va hidrata suficient.

Sursa:

reginamaria.ro

Categories
Articol medical

Pandemii precum cea actuala, cu coronavirus (Covid-19), pot fi infricosatoare si ne pot afecta emotional. De aceea, este important sa ramanem informati, dar exista si alte lucruri pe care le putem face pentru a ne mentine starea de bine in astfel de perioade.

Iata cateva sfaturi care sa te ajute pe tine, familia si prietenii tai, sa aveti grija de sanatatea mintala intr-un moment in care se discuta mult despre potentialele riscuri la adresa sanatatii fizice.

Incearca sa eviti stirile false si teoriile conspiratiei si informeaza-te din surse de incredere

Zvonurile si speculatiile pot sa iti alimenteze nelinistile si anxietatea. Informandu-te din surse de incredere, vei putea sa controlezi aceste stari.

Pentru a te informa din surse autorizate, poti accesa:

https://www.cnscbt.ro/

https://www.who.int/

https://www.ecdc.europa.eu/en

https://www.cdc.gov/

Urmeaza sfaturile de igiena – spala-te pe maini cu apa si sapun cel putin 20 de secunde – acasa sau la serviciu, dupa ce iti sufli nasul, inainte de a manca sau de a gati. Daca nu ai la dispozitie apa si sapunul, dezinfecteaza-ti mainile si spala-te imediat ce ai ocazia.

Foloseste batiste de unica folosinta daca tusesti si arunca-le imediat; stai acasa daca nu te simti bine.

Ramai conectat

In perioadele de stres, ne descurcam mai bine daca avem companie si sprijin. Mentine legatura cu familia si prietenii. Este bine sa iti urmezi rutina zilnica. Este indicat sa te concentrezi pe ceea ce poti face pentru a:

  • Controla stresul prin tehnici de relaxare
  • A te mentine activ
  • A manca echilibrat.

Stai conectat cu prietenii tai si cu retelele sociale, dar incearca sa nu acorzi atentie senzationalului. Bazeaza-te pe surse de incredere si nu uita ca si prietenii tai pot fi ingrijorati.

Vorbeste cu copiii

Este important sa implici familia si copiii in aspectele care ajuta la mentinerea sanatatii. Trebuie sa fii atent la ceea ce le spui copiilor, sa ii intrebi ce au auzit despre pandemie si sa ii sprijini, fara a-i panica.

Trebuie sa reducem la minimum impactul negativ asupra copiilor si le explicam lucrurile. Discuta cu ei despre stiri, dar incearca sa eviti sa ii expui la prea multe informatii despre pandemie. Fii cat se poate de deschis.

Incearca sa nu eviti aspectele sensibile, dar vorbeste-le intr-un mod cat mai potrivit pentru ei.

Incearca sa nu anticipezi stresul

Este normal sa te simti vulnerabil si coplesit in momentul in care citesti stiri despre pandemie, mai ales daca ai avut traume sau probleme de sanatate mintala in trecut sau ai o boala cronica din cauza careia esti mai vulnerabil la efectele infectiei cu coronavirus.

Daca te ingrijoreaza situatia data de raspandirea noului coronavirus, ai putea experimenta simptome precum:

  • Dificultatea de a adormi
  • Lipsa puterii de concetrare
  • Furie, ingrijorare, anxietatea sau panica
  • Sentimente de neajutorare
  • Frica de persoane care tusesc sau care par bolnave
  • Indepartarea de persoanele apropiate

Este important sa recunosti aceste sentimente si sa iti reamintesti sa ai grija de sanatatea fizica si psihica. De asemenea, ar trebui sa eviti obiceiurile nesanatoase precum fumatul si consumul excesiv de alcool.

Incearca sa ii linistesti pe oamenii ingrijorati si pe cei care traiesc singuri pe care ii cunosti.

Evita sa faci presupozitii

Nu judeca oamenii si evita sa tragi concluzii despre cine este responsabil pentru raspandirea bolii. Infectia cu coronavirus poate sa afecteze pe oricine, indiferent de etnie, statut social sau gen.

Alege cum sa selectezi informatiile din mass-media legate de pandemie

Exista multa expunere in mass-media despre pandemia de coronavirus. Daca observi ca aceasta expunere iti provoaca stres, incearca sa gasesti un echilibru.

Este bine sa urmaresti stirile, cu conditia ca excesul de informatie sa nu te deranjeze.

Exista un nivel mare de nesiguranta, pentru ca nu se cunosc inca multe lucruri despre aceasta noua infectie. Totusi, trebuie sa realizam, fiecare dintre noi, ca este o afectiune data de un virus cu actiune principala pe sistemul respirator, iar medicii stiu cum sa trateze virozele respiratorii si cum sa controleze simptomele afectiunilor respiratorii determinate de virusuri.

Ce ar trebui sa faca persoanele aflate in carantina sau izolare?

In cazul infectarii cu coronavirus, se impune carantina sau autoizolarea.

Pentru astfel de persoane, situatia poate parea descurajatoare. Este o perioada diferita din viata ta, dar nu trebuie sa fie neaparat rea, chiar daca nu ai ales sa te afli in aceasta situatie.

Este o etapa cu un ritm diferit, in care vei relationa cu ceilalti in alt mod decat pana acum. Mentine contactul cu ceilalti prin telefon, e-mail sau pe retelele sociale, acestea fiind totusi modalitati bune pentru a fi in legatura cu persoanele care conteaza pentru tine.

Stabileste o rutina zilnica. Ai putea sa citesti mai mult, sa vizionezi filme, sa faci exercitii fizice, sa incerci tehnici de relaxare sau sa afli informatii interesante de pe internet. Odihneste-te mai mult si priveste aceasta etapa ca pe o experienta noua, neobisnuita, care are si cateva beneficii.

Asigura-te ca ai la dispozitie tot ce iti trebuie pentru a avea grija de sanatate, cum sunt medicamentele.

Articol actualizat la data de 18. 03.2020

Sursa:

reginamaria.ro

Categories
Articol medical

Raspandirea globala a cazurilor de infectie cu noul coronavirus COVID-19 continua, in prezent existand cazuri raportate in cel putin 204 de state ale lumii, conform wordometers.info. Autoritatile din Romania si din alte tari au luat masuri extraordinare pentru a limita raspandirea virusului, printre care amintim inchiderea scolilor, a restaurantelor si a localurilor publice, interzicerea adunarilor mari, cu peste 100 de persoane in aer liber, incurajand astfel distantarea sociala.

Noul coronavirus (SARS COV2) schimba rapid vietile oamenilor, economiile si sistemele de sanatate din intreaga lume.

Calatoriile in strainatate non-esentiale trebuie amanate

In ceea ce priveste deplasarile si calatoriile, lucrurile se schimba rapid, de pe o zi pe alta. Organizatiile care elibereaza alerte de calatorie, precum Ministerul Afacerilor Externe si Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) recomanda romanilor sa-si reevalueze si sa-si amane pe cat posibil calatoriile in strainatate, indiferent de destinatie. Multe tari se confrunta cu focare de COVID-19, iar autoritatile locale respective iau masuri care pot limita mobilitatea calatorilor, inclusiv carantinarea si instaurarea de restrictii in zonele de frontiera. Asemenea Romaniei, multe tari au decretat stare de urgenta si au inchis complet granitele, ceea ce inseamna ca nu pot fi tranzitate. Printre acestea amintim Italia, Ungaria, Spania. Marti, 17.03.2020, statele membre ale Uniunii Europene au decis interzicerea, pentru o perioada de 30 de zile, intrarii pe teriotoriul UE a tuturor cetatenilor non-UE.

Nu este exclus ca inclusiv tarile in care nu au fost raportate cazuri de COVID-19 sa isi restrictioneze calatoriile, fara o notificare in prealabil. Prin urmare, persoanele care calatoresc in strainatate trebuie sa se astepte oricand ca vor ajunge in carantina sau vor intampina dificultati in a se intoarce acasa. Aceste recomandari sunt deosebit de importante pentru persoanele cu risc mare de imbolnavire, cum sunt adultii in varsta si pentru persoanele de orice varsta cu afectiuni medicale cronice grave (boli de inima, diabet zaharat, boli pulmonare si boli autoimune). Restul populatiei este rugata sa respecte aceste masuri de distantare sociala in primul rand pentru a proteja persoanele vulnerabile.

De asemenea, avand in vedere ca pandemia COVID-19 este o situatie in evolutie rapida, tineti cont de faptul ca recomandarile si alertele de calatorie emise de autoritati sunt revizuite zilnic si actualizate frecvent.

Masuri de protectie pentru calatori

Daca totusi sunteti nevoiti sa calatoriti, este deosebit de important sa urmati pasii de mai jos pentru a va reduce sansele de imbolnavire cu infectia COVID-19:

  • Evitati contactul cu persoanele bolnave.
  • Incercati sa pastrati distanta de cel putin 1 m fata de alte persoane.
  • Evitati sa va atingeti ochii, nasul sau gura cu mainile murdare.
  • Spalati-va des pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde sau utilizati un produs de dezinfectare pe baza de alcool care contine cel putin 70% alcool. Sapunul si apa trebuie utilizate daca mainile sunt vizibil murdare.
  • Este deosebit de important sa va spalati pe maini inainte si dupa ce mergeti la toaleta, inainte de masa si dupa ce tusiti, stranutati sau va suflati nasul.

Cat de mare este riscul de a fi infectat cu noul coronavirus in avion?

Majoritatea virusurilor si a altor germeni nu se raspandesc usor in avion, din cauza modului in care aerul circula si este filtrat in avioane. Desi riscul de infectie intr-un avion este scazut, incercati sa evitati contactul cu pasagerii bolnavi si este deosebit de important sa va spalati de multe ori pe maini cu apa si sapun, timp de cel putin 20 de secunde sau sa folositi un dezinfectant pentru maini care contine cel putin 70% alcool.

Riscul de imbolnavire in avion sau in orice alt mijloc de transport rutier (autocar, microbuz) este mare pentru:

  • persoanele care a avut contact in avion cu un caz de COVID-19 si care au stat pe unul din cele 2 randuri in orice directie fata de caz
  • persoanele care au calatorit impreuna cu un pacient sau care i-au acordat ingrijire in avion sau in alt mijloc de transport
  • membrii echipajului din avion care au servit in zona in care s-a aflat pacientul.

Daca severitatea simptomelor sau deplasarea cazului in avion indica o expunere mai extinsa, vor fi considerati contacti apropiati toti pasagerii din zona respectiva din avion sau chiar toti pasagerii din avion.

Calatorii trebuie sa poarte masti medicale?

Reprezentantii OMS si expertii CDC nu recomanda calatorilor sanatosi sa poarte masti medicale pentru a se proteja de COVID-19. Mastile trebuie purtate numai de persoanele bolnave, care tusesc sau stranuta pentru a ajuta la prevenirea raspandirii virusurilor respiratorii. Daca sunteti sănătoși și nu aveți simptome de boli respiratorii acute, este mai important sa adoptați măsurile de mai jos pentru a reduce riscul de imbolnavire:

  • Evitati contactul strans cu persoanele bolnave.
  • Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura cu mainile nespuse.
  • Evitati, pe cât posibil, sa atingeti suprafetele utilizate frecvent in locuri publice – butoanele liftului, manerele usilor, balustrade. EvitaÈ›i inclusiv să vă salutaÈ›i cu alte persoane printr-o strangere de mana.
  • Folositi un servetel sau maneca atunci cand trebuie sa atingeti orice suprafata din locurile publice.
  • Spalati-va mainile si dezinfectati-le cu o soluÈ›ie pe baza de alcool dupa ce atingeÈ›i suprafetele din locuri publice.
  • Curatati si dezinfectati zilnic suprafetele atinse frecvent: intrerupatoare de lumina, blaturi, manere, birouri, telefoane, tastaturi, mouse-ul, toalete, robinete si chiuvete.
  • Spalati-va des pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde

La ce pot sa ma astept la plecarea din alte tari?

Fiti constienti ca anumite tari au pus in aplicare masuri de triaj si verificare a starii de sanatate pentru toti pasagerii care parasesc tara. Inainte de a fi permis accesul in avion, este posibil sa vi se ia temperatura si sa vi se solicite intrebari despre istoricul calatoriei si starea de sanatate.

La ce sa ma astept cand revin acasa?

Persoanele care sosesc in Romania, atat pe cale aeriana, cat si rutiera trebuie sa respecte o serie de masuri. Concret, conform reprezentantilor Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) in functie de tarile din care sosesc, romanii vor fi trimisi in timp de 14 zile fie in carantina institutionalizata (masura valabila pentru toate persoanele care au calatorit inAustria, Belgia, Elvetia, Franta, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, SUA, Turcia), fie in autoizolare la domiciliu (masura valabila pentru toate persoanele care sosesc dintr-o calatorie internationala).

Cum ma pot proteja in mijloacele de transport public?

Autoritatile recomanda, pe cat posibil, evitarea folosirii mijloacelor de transport. Daca, insa, sunteti nevoiti sa le folositi, asigurati-va ca urmati sfaturile de mai jos pentru a va proteja si a reduce riscul de mbolnavire cu infectia COVID-19:

  • Evita pe cat posibil orele de varf
  • Incearca sa pastrezi distanta de cel putin 1 metru fata de ceilalti pasageri
  • Incearca sa apelezi la metode alterative de transport: bicicleta sau trotineta
  • Asigura-te ca ai la tine o solutie de dezinfectat mainile si spala-te pe maini de indata ce este posibil

Sursa:
reginamaria.ro

Informatii actualizate la 03.04.2020

Categories
Articol medical

Tot ce trebuie sa stii despre HDL (colesterolul bun)

Colesterolul este substanta grasa (lipidica) insolubila in apa care se gaseste in toate celulele corpului si care circula in sange legandu-se de anumite proteine. HDL reprezinta o clasa de lipoproteine (denumirea HDL provine de la High Density Lipoproteine – lipoproteine cu densitate inalta) care transporta colesterolul in sange. Rolul HDL este de a transporta colesterolul de la tesuturi la ficat, pentru a fi metabolizat si eliminat din organism. Tocmai pentru ca intervine in procesul de eliminare a colesterolului i s-a dat generic denumirea de colesterol bun. Alaturi de colesterolul LDL, participa la mentinerea nivelului colesterolului celular. Cunoasterea nivelului de HDL este utila pentru a se determina riscul de a dezvolta o boala cardiovasculara. Daca nivelul colesterolului este mare, trebuie sa se determine daca acest lucru se datoreaza unui nivel  mare al HDL (colesterol bun) sau al LDL (colesterol rau).

Cand este indicata analiza?

Medicul recomanda testarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului de ateroscleroza, boala coronariana si pentru diagnosticul hiperlipoproteinemiilor. Frecventa cu care este indicat sa iti testezi nivelul colesterolului HDL depinde de varsta, de factorii de risc si de istoricul medical. In general, se recomanda urmatoarele:

  • Adultii tineri (20-45 de ani) ar trebui sa faca analiza colesterolului HDL la fiecare 5 ani,
  • Barbatii cu varsta intre 45 si 65 de ani si femeile cu varsta intre 55 si 65 de ani ar trebui sa faca testul la fiecare 1-2 ani.

Cum se face

Testul colesterolului HDL este o analiza de sange obisnuita. Sangele se recolteaza, de obicei, dintr-o vena de la nivelul bratului.

Cum te pregatesti

Se recomanda ca testarea colesterolului HDL sa se faca pe nemancate (à jeun).

Care sunt valorile normale?

La persoanele adulte se considera normala o valoare a HDL colesterol mai mare de 40 mg/dL.

Interpretare analiza: cand creste nivelul?

Nivelul colesterolului bun (HDL) poate creste in cazul in care exista:

  • Hiperalfalipoproteinemie familiala
  • Activitate fizica regulata
  • Boli hepatice cronice
  • Pierdere in greutate

Interpretare analiza: cand scade nivelul?

Un nivel scazut al colesterolului bun (HDL) poate fi asociat cu:

  • Hipoalfaproteinemie familiala
  • Hipertrigliceridemie familiala
  • Sindrom metabolic
  • Obezitatea
  • Sedentarism
  • Diabetul zaharat necontrolat
  • Colestaza
  • Insuficienta renala cronica
  • Fumat
  • Terapie cu beta-blocante
Poliana va propune pachetul Profil Lipidic care contine cinci analize medicale pentru evaluarea metabolismului grasimilor. 
Programeaza-te aici.

In cat timp se da rezultatul?

In functie de laborator, rezultatul este disponibil in cateva zile lucratoare.

Tot ce trebuie sa stii despre LDL (colesterolul rau)

Colesterolul este o molecula de natura lipidica, insolubila in apa, care circula in sange sub forma de agregate de proteine numite lipoproteine, cum ar fi LDL (Low Density Lipoprotein) – asa numitul colesterol „rau†sau HDL-C (High Density Lipoprotein) – numit si colesterol „bunâ€. Aproximativ 60-70% din colesterolul din organism este transportat in sange sub forma de colesterol lipoproteic cu densitate mica (LDL-C). LDL Colesterolul are rol in transportul colesterolului catre tesuturi. Persoanele cu un nivel crescut al colesterolului LDL prezinta o incidenta crescuta a aterosclerozei si a bolii coronariene.

Determinarea profilului lipidic consta in masurarea: colesterolului total, HDL colesterolului, trigliceridelor si LDL colesterolului.

Cand este indicata analiza?

Cunoasterea nivelului LDL colesterolului este indispensabila in estimarea riscului cardiovascular (riscul de boala coronariana, infarct miocardic sau accident vascular cerebral).

Testarea LDL colesterolului este recomandata pentru:

  • Monitorizarea bolilor coronariene
  • Estimarea riscului cardiovascular
  • Stabilirea deciziei terapeutice

Cand si cat de des ar trebui sa iti testezi nivelul colesterolului LDL depinde de mai multe aspecte: varsta, istoricul familial, factorii de risc.

In mod uzual, medicii recomanda Masurarea LDL colesterolului impreuna cu celelalte analize care completeaza profilul lipdic, dupa varsta de 40 de ani ca parte a unei examinari de rutina. Frecventa cu care se face testarea depinde de varsta, de gen si de factorii de risc prezenti: barbatii cu varsta intre 45 si 65 de ani si femeile cu varsta intre 55 si 65 de ani ar trebui sa faca testul la fiecare 1-2 ani.

Cum se face

LDL colesterol este un test de sange pe care medicul il recomanda alaturi de alte analize sau de sine statator.

Cum te pregatesti

Testul LDL colesterol se face pe nemancate. Este nevoie de un repaus alimentar de 12 ore inainte.

Care sunt valorile normale?

Valorile LDL colesterolului pot sa varieze in functie de varsta, gen si metoda de determinare utilizata de laborator. La adulti se considera ca un nivel de sub 100mg/dl drept o valoare de dorit, un nivel de peste 160 mg/dl ca fiind crescut si o valoare de 190 si peste drept foarte crescut.

Interpretare analiza: cand creste nivelul?

Cresterile nivelului LDL colesterol pot fi cauzate de:

  • Hipercolesterolemie familiala
  • Dieta bogata in colesterol si grasimi saturate
  • Hipotiroidism
  • Sindrom nefrotic
  • Diabet zaharat
  • Insuficienta renala cronica
  • Colestaza
  • Sedentarism
  • Inaintarea in varsta (barbati peste 45 ani si femei peste 55 ani)
  • Administrarea unor medicamente (unele tratamente pentru hipertensiune sau pentru infectia cu HIV)
  • Unele afectiuni (boala renala cronica, diabetul, infectia cu HIV).

Interpretare analiza: cand scade nivelul?

Nivelul scazut al LDL colesterol poate fi asociat cu:

  • Hipertiroidie
  • Anemii cronice
  • Boala Tangier
  • Afectiuni hepatocelulare severe
  • Sindrom Reye
  • Boli inflamatorii articulare
  • Afectiuni pulmonare cronice
Poliana va propune pachetul Profil Lipidic care contine cinci analize medicale pentru evaluarea metabolismului grasimilor. 
Programeaza-te aici.

In cat timp se da rezultatul?

In functie de laborator, rezultatul analizei LDL colesterol este disponibil in cateva zile lucratoare.

Surse de informatie:

https://labtestsonline.org.uk/tests/hdl-cholesterol-test

https://medlineplus.gov/hdlthegoodcholesterol.html

https://labtestsonline.org.uk/tests/ldl-cholesterol-test

https://medlineplus.gov/ldlthebadcholesterol.html

Categories
Articol medical

Doar cine nu a suferit niciodata de o migrena poate spune ca aceasta este doar o „mica neplacereâ€. Pana la 1 din 5 femei si 1 din 15 barbati se lupta cu durerile de cap declansate in timpul migrenelor care debuteaza, cel mai adesea, in tinerete.

  • Ce este migrena?
  • Migrena – Cauze
  • Care sunt simptomele unei migrene?
  • Cum se diagnosticheaza o migrena?
  • Cand e cazul sa merg la spital?
  • Cum se trateaza migrena?
  • Complicatii ale migrenei

Ce este migrena?

Migrena este o durere de cap recurenta, de intensitate medie sau mare, care este usor recunoscuta datorita caracterului sau pulsatil.

E usor sa recunosti o migrena si pentru faptul ca durerea este localizata de obicei doar pe o jumatate de cap.

Migrena – Cauze

Dupa diverse studii facute in acest domeniu, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca atunci cand e vorba despre migrena, cauzele genetice sunt cele mai probabile.

Migrenele apar mai frecvent in familiile in care exista deja un membru care sufera in urma acestei probleme, lucru care pledeaza in favoarea ipotezei de predispozitie genetica.

Factori declansatori ai unei migrene

Factorii declansatori ai migrenelor variaza de la o persoana la alta si includ:

  • Stresul
  • Anxietatea
  • Unele schimbari hormonale la femei (migrena menstruala)
  • Luminile puternice sau intermitente
  • Zgomotele intense
  • Mirosurile puternice
  • Unele medicamente
  • Prea multe sau prea putine ore de somn
  • Schimbari bruste de vreme
  • Extenuarea
  • Tutunul
  • Cofeina sau sevrajul dupa cofeina
  • Sarirea unor mese
  • Folosirea frecventa de medicamente pentru migrena.

Migrena si alimentatia

Unele persoane si-au monitorizat foarte atent stilul de viata si alimentatia si au descoperit ca declansarea fiecarui episod de migrena este corelata cu anumite alimente. Cele mai frecvent incriminate sunt:

  • Alcoolul
  • Ciocolata
  • Branzeturile maturate
  • Monoglutamatul de sodiu
  • Unele fructe si nuci
  • Muraturile
  • Drojdia
  • Carnurile maturate sau procesate.

Care sunt simptomele unei migrene?

Dupa decenii de studiu asupra migrenelor, lumea medicala a ajuns la concluzia ca simptomele unui sindrom migrenos pot fi grupate in 4 faze distincte:

  • Etapa prodromala: poate debuta cu pana la 24 ore inainte de declansarea restului de simptome de migrena. Apar modificari subtile ale starii de spirit, pofte alimentare, cascat incontrolabil, retentie de fluide sau frecventa crescuta a urinarii.
  • Etapa aurei: daca ai migrena cu aura, in aceasta etapa se poate sa vezi flash-uri de lumina sau linii in zigzag. Poate aparea slabiciune musculara sau o sensibilitate exacerbata, care te face sa nu iti placa sa fii atins.
  • Etapa durerii de cap: cand vorbim despre migrene, de obicei durerea de cap apare si se intensifica treptat. Durerea e pulsatila sau se simte de parca ai avea cutite infipte in cap, iar disconfortul e localizat doar pe o parte a capului. Uneori, poti avea o migrena in absenta durerii de cap, ea fiind manifestata doar prin sensibilitate crescuta la lumina, zgomote si mirosuri, greata si varsaturi.
  • Faza post-dromala: e caracterizata de o senzatie de epuizare si slabiciune. Uneori, apare si o senzatie de confuzie, care poate dura pana la o zi.

O alta caracteristica ce permite diferentierea unei migrene de o durere de cap obisnuita este ca prima apare, in general, dimineata. Adeseori, pur si simplu te trezesti dimineata cu o migrena.

Oamenii care sufera frecvent de migrena stiu ca ea poate aparea in momente prestabilite, de pilda, imediat inainte de inceperea menstruatiei sau in weekend, dupa o saptamana dificila.

Cum se diagnosticheaza o migrena?

Avand in vedere ca atunci cand vorbim despre migrena, simptomele nu sunt deloc de neglijat, multa lume decide sa apeleze la ajutorul unui medic, in ideea de a elimina alte suspiciuni de diagnostic. Chiar si asa, statisticile arata ca doar aproximativ 47% dintre persoanelecu migrena ajung la medic.

Daca te intrebi ce specializare sa alegi, cea mai buna alegere este sa mergi la un neurolog pentru migrena ta.

Pentru a stabili care este cauza pentru durerile de cap insuportabile, medicul iti va pune intrebari legate de istoricul tau medical, de simptomele pe care le experimentezi, si va face o examinare fizica generala si una neurologica.

Daca pe lista de simptome apar durerile de cap si stari de greata, sau dureri de cap si ameteli, este foarte probabil ca medicul sa iti recomande si cateva investigatii suplimentare: analize de sange, un examen RMN sau CT, plus alte analize.

Cand e cazul sa merg la spital?

Durerea puternica de cap poate aparea si in alte situatii, nu doar in migrene. Trebuie sa suni la 112 daca:

  • Ai paralizie sau slabiciune la unul sau la ambele brate;
  • Fata ta devine asimetrica;
  • Incepi sa vorbesti neinteligibil;
  • Durerea de cap e insotita de febra, gat intepenit, confuzie, vedere dubla;
  • Durerea de cap cronica se agraveaza la tuse, efort sau miscare brusca.

migrene2Cum se trateaza migrena?

Realitatea este ca nu exista un tratament pentru migrena. Nu se poate vorbi despre vindecarea migrenei, ci despre ameliorarea simptomelor, pana intr-un punct in care sa ramai functional chiar si in timpul unui atac.

Medicamente pentru migrena

Exista 4 directii de tratament medicamentos pentru persoanele care se confrunta cu o migrena: analgezice obisnuite, antiinflamatorii, medicamente pentru starea de rau si triptani.

Analgezice obisnuite

Pe aceasta lista regasesti paracetamol si aspirina. Ele trebuie administrate cat mai devreme, la debutul migrenei, caz in care e posibil ca durerea sa nu se agraveze sau chiar sa dispara complet.

E important sa nu exagerezi cu administrarea dozelor, pentru ca altfel te vei confrunta cu un alt tip de durere de cap, din cauza supramedicatiei.

Antiinflamatoare

Daca medicul ti-a prescris un tratament cu anumite antiinflamatoare, e bine de stiut ca pentru a combate un puseu de migrena, e mai eficient sa iei, la intervale prestabilite, doza maxima recomandata, decat sa o imparti in mai multe doze mici.

In cazul in care migrena iti declanseaza si stari de voma si greata, medicul iti poate recomanda un antiinflamator de tip supozitor.

Medicamente pentru starea de rau

Adeseori, migrena este insotita si de o stare generala de rau. Greata si varsaturile pot ingreuna absorbtia antiinflamatoarelor care sa combata durerea de cap, asadar, e foarte posibil ca medicul sa iti prescrie si antivomitive (antiemetice).

Triptani in migrena

S-a constatat ca triptanii pentru migrena pot fi o alternativa buna de tratament. Aceste substante imita actiunea serotoninei si au efect, in general, in mai putin de o ora.

Prima doza trebuie luata abia cand incepe durerea de cap, nu in etapa aurei – daca suferi de migrena cu aura. Daca durerea revine dupa prima doza, poti repeta administrarea la fiecare 2 – 4 ore, fara sa depasesti doza zilnica recomandata.

Daca prima doza nu a avut niciun efect, e putin probabil sa te ajute urmatoarea, asadar, e mai bine sa contactezi medicul si sa testati un alt medicament din clasa triptanilor.

Ditanii sunt o noua clasa de medicamente care pot atenua durerile de cap. Acestia functionează ca triptanii, dar au mai putine efecte secundare cardiovasculare (cum ar fi modificări ale tensiunii arteriale sau ale ritmului cardiac). Lasmiditanul, luat pe cale orala, este in prezent singurul ditan utilizat. Nu trebuie luata mai mult de o doza de lasmiditan in 24 de ore.

Gepantii sunt o alta clasa de medicamente care pot anihila durerile de cap. Blocheaza o proteină din sange care declansează migrena. Aceste medicamente (rimegepant si ubrogepant ) sunt luate pe cale orala.

Dihidroergotamina se administreaza intravenos, subcutanat si prin spray nazal pentru a opri migrenele severe si persistente. De obicei, se administrează impreuna cu un medicament utilizat pentru ameliorarea senzatiei de greata (medicament antiemetic), cum ar fi proclorperazina, administrată intravenos.

Atunci cand alte tratamente sunt ineficiente la persoanele cu migrene severe, analgezicele opioide pot fi utilizate ca ultima solutie.

Alte medicamente utilizate pentru prevenirea migrenei care pot scadea frecventa si severitatea simptomelor,  includ următoarele:

  • Medicamente anticonvulsivante;
  • Beta-blocante;
  • Blocante ale canalelor de calciu;
  • Anticorpi monoclonali (erenumab, fremanezumab È™i galcanezumab);
  • Antidepresive triciclice;
  • Suplimentare DAO (diaminoxidaza).

Remedii casnice pentru combaterea unei migrene

Inainte de a te intreba „Ce pastile sa iau pentru durerea de cap?†e bine sa incerci sa gasesti si un remediu la indemana si fara posibile efecte secundare.

De cele mai multe ori, este foarte de ajutor:

  • Sa te odihnesti, cu ochii inchisi, intr-o camera linistita si intunecata;
  • Sa tii o compresa rece pe frunte;
  • Sa bei o cantitate mare de lichide.

Migrena si stilul de viata

Exista schimbari simple ale stilului de viata, care te pot ajuta sa scapi de migrene:

  • Gestionarea stresului prin exercitiu fizic, tehnici de relaxare sau orice alte metode functioneaza in cazul tau ar putea reduce numarul si gravitatea migrenelor.
  • Un jurnal completat la zi te poate ajuta sa identifici factorii care contribuie la declansarea unei migrene, astfel incat sa stii sa ii eviti.
  • Odihna suficienta si un program de mese regulat par sa fie de ajutor in cazul persoanelor care se confrunta cu migrena.
  • Terapia hormonala poate functiona in cazul femeilor cu migrena menstruala.
  • Ameliorarea si tratarea problemelor legate de colecist pot duce la ameliorarea pana la disparitie a situatiilor de migrena biliara.
  • In cazul persoanelor obeze, scaderea in greutate s-a dovedit a fi de ajutor pentru tratarea multor migrene.

Remedii naturiste pentru migrena

In loc sa apeleze la pastile pentru migrene, oamenii prefera adesea variante mai naturale si, spera ei, lipsite de efecte secundare.

  • Extractul de brusture pare sa fie eficient, conform unui studiu publicat in Psychology Today. Se administreaza in doza de 100 mg, cel mult 300 mg in 24 de ore.
  • Inainte de a lua alte pastile pentru durerea de cap, ia un supliment de magneziu. Suplimentele zilnice de magneziu reduc cu pana la 42% frecventa migrenelor.
  • Riboflavina (vitamina B2) se regaseste in lapte, carne, nuci, seminte si legume verzi, care par sa fie eficiente in prevenirea migrenelor. Poti lua, in fiecare dimineata, un supliment care sa te umple de energie.
  • Omega 3 este un grup de grasimi sanatoase, eficiente in prevenirea inflamatiei. Semintele de in, somonul si suplimentele cu ulei de peste sunt de ajutor.
  • Ghimbirul este foarte util in combaterea greturilor asociate migrenei.
  • Ceai pentru migrene: ceaiul verde poate avea efecte benefice in cazul unei migrene, la unele persoane.
  • Evita alimentele declansatoare sau incearca un supliment cu diaminoxidaza (DAO), enzima care creste degradarea histaminei alimentare la nivel intestinal.

Operatie pentru migrena

Tratamentul chirurgical al migrenei este o idee relativ noua, care se poate dovedi de folos in cazul unora dintre tipurile de migrena existente.

Tratamentul vizeaza indepartarea unora dintre terminatiile nervoase ale nervului trigemen, prin tehnici speciale care nu lasa cicatrice vizibile. Exista, insa, dezbateri despre cat de eficient pe termen lung este acest tip de operatie pentru migrena.

Migrena in sarcina

Echilibrul hormonal din sarcina este diferit de echilibrul hormonal obisnuit, iar asta poate accentua migrenele sau poate duce la disparitia lor. Principala problema a gravidelor este ca, in cazul lor, multe dintre medicamentele mentionate mai sus sunt interzise, asadar, ele trebuie sa se multumeasca doar cu banalul paracetamol pentru combaterea migrenelor.

Mai ales in cazul unei gravide, schimbarea stilului de viata este un mod foarte eficient de a tine sub control episoadele de migrena.

Migrena vestibulara si migrena oftalmica

Desi denumirile includ cuvantul migrena, aceste doua diagnostice nu au neaparat legatura cu durerea de cap.

Migrena oculara afecteaza adesea un ochi, mai rar pe ambii, si produce pierderea temporara a vederii sau alte probleme de vedere.

Migrena vestibulara asociaza, la lista simptomelor, vertijul, ameteala si chiar problemele de echilibru.

Complicatii ale migrenei

Conform cercetarilor efectuate pana in prezent, o persoana care are frecvent migrene prezinta o dublare a riscului unui accident vascular cerebral ischemic si o crestere extrem de mica a riscului pentru alte probleme de sanatate mintala. Totusi, cand te lupti cu migrena frecvent, esti mai expus la a deveni anxios sau deprimat.

 

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2771268/

https://ajmc.s3.amazonaws.com/_media/_pdf/AJMC_ACE0125_01_2019_Migraine_Article01.pdf

https://www.ingentaconnect.com/content/ben/cg/2013/00000014/00000005/art00002

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201

https://www.nhs.uk/conditions/migraine/

https://utswmed.org/conditions-treatments/migraine/migraine-surgery/#:~:text=During%20migraine%20surgery%2C%20Dr.,migraine%20or%20other%20persistent%20headaches.

Categories
Articol medical

Ateroscleroza este o boală complexă a arterelor, ce constituie baza principalelor două cauze de mortalitate pe plan mondial: boala coronariană (cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, moarte subită cardiacă) ÅŸi boala cerebro-vasculară (accident vascular cerebral).

Aproximativ jumătate din accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de ateroscleroză. Ateroscleroza este inițial un proces silențios, asimptomatic. Prevenirea și tratamentul aterosclerozei se consideră a fi obiectivul major al politicilor de sănătate publică, dată fiind amploarea fenomenului și implicațiile sale.

Reducerea factorilor de risc pentru ateroscleroza scade riscul de accident vascular cerebral. Câteva schimbări în stilul dumneavoastră de viață vă pot proteja creierul de accident vascular cerebral.

Accidentele vasculare cerebrare se clasifică în două mari categorii:

  • Accidente vasculare ischemice: se produc atunci când vasul de sânge se blochează de obicei de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce irigă creierul, sau de un cheag care poate să migreze din orice parte a corpului. Accidentele vasculare ischemice sunt cele mai des întâlnite (în aproximativ 87% din cazuri) È™i de cele mai multe ori cauzate de ateroscleroză.
  • Accidente vasculare hemoragice: se produc la ruperea unui vas de sânge la nivelul creierului. Cel mai adesea, cauzele ce determină apariÈ›ia unui accident vascular hemoragic sunt hipertensiunea arterială, anevrismul cerebral È™i malformatiile vasculare deoarece există oricând riscul ca un vas dilatat să se rupă. Sângerările care rezută întrerup fluxul de sânge sănătos către È›esutul cerebral. Acest tip de accident cerebral este întâlnit mai rar, reprezentând aproximativ 13% din totalul accidentelor vasculare.

Indiferent dacă un accident vascular cerebral este cauzat de ateroscleroză sau sângerări, simptomele sunt aceleași:

  • slăbiciune bruscă resimÈ›ită pe o parte a corpului (față, braÈ› sau picior)
  • tulburări de vorbire sau memorie
  • tulburări bruÈ™te de vedere

În căteva ore de la debutul unui accident vascular cerebral, țesutul cerebral moare din cauza lipsei de oxigen și lipsei de substanțe nutritive, lăsând sechele permanente.

Important! Dacă sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important să apelaÈ›i de urgență la ajutor medical de specialitate pentru ca timpul este esenÈ›ial pentru recuperare.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este principala cauză a stenozării È™i obstrucÈ›iei vaselor cerebrale. Ateroscleroza se poate instala în orice regiune a corpului, iar în funcÈ›ie de localizarea ei se declanÈ™ează È™i o anumită afecÈ›iune. Ateroscleroza poate avea loc aÈ™adar È™i în arterele creierului. Ea este responsabilă de provocarea a jumătate din accidentele vasculare cerebrale.

Studiile au evidențiat numeroși factori care contribuie la apariția și progresia aterosclerozei. Ateroscleroza se declanșează când hipertensiunea arterială, fumatul sau nivelul mare de colesterol din corp afectează structura endoteliului. În acest punct, începe formarea plăcilor de aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule și alte reziduri, care se îngroașă odată cu trecerea timpului și fac tot mai imposibilă trecerea libera a sângelui.

Stratul fibros ce acoperă placa aterosclerotică se poate rupe sau fisura, permițând contactul sangelui circulant cu lipidele din placă. Pot aparea astfel hemoragii sau se pot forma trombi (cheaguri de sânge) care limitează suplimentar fluxul de sânge până la ocluzia completă a vasului, generând accidentele vasculare cerebrale care pot duce fie la leziuni grave ale creierului sau chiar deces.

Factori de risc

Ateroscleroza poate cauza așadar accident vascular cerebral, infarct miocardic sau alte boli. Principalii săi factori de risc sunt:

  • Hipertensiunea arterială (este un factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare)
  • Fumatul
  • Diabetul zaharat
  • Nivelul crescut al colesterolului seric, în special fracÈ›iunea LDL
  • Dieta bogată în grăsimi cu un consum redus de legume È™i fructe
  • Sedentarismul
  • Obezitatea

Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este de a controla acești factori de risc. Dacă ați avut deja un accident vascular cerebral sau alte forme de ateroscleroză, reducerea riscului este esențială.

Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt cauzate așadar de un cheag de sânge – cauzat la rândul lui de ateroscleroză. Administrarea medicamentației specifice și schimbarile sănătoase în regimul de viață pot opri evoluția creșterii plăcilor de aterom sau chiar micșorarea lor până la un anumit nivel.

Pacientul cu factori de risc pentru ateroscleroză trebuie investigat și tratat din timp. Prin implementarea unor măsuri de prevenție corecte, cât și prin administrarea unei terapii corespunzatoare, putem preveni complicațiile secundare ale aterosclerozei.

Sursa text: WebMB
Foto: designed by Creativeart – Freepik.com

Categories
Articol medical

Mentinerea sub control a unui virus, in special unul la fel de contagios ca noul coronavirus (SARS-COV2), este un proces destul de dificil, care se bazeaza pe cunoasterea modului in care virusul se transmite. Extrem de importante sunt si masurile de limitare a raspandirii virusului, precum distantarea sociala si obiceiurile sanatoase privind igiena mainilor.

Conform expertilor CDC (Centrul american pentru controlul si prevenirea bolilor) si reprezentantilor OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), noul coronavirus se transmite de la o persoana la alta prin:

  • Contact direct cu o persoana bolnava
  • Imprastierea microparticulelor respiratorii infectate in aer atunci cand o persoana cu infectia COVID-19 stranuta sau tuseste
  • Atingerea suprafetelor contaminate si apoi atingerea gurii, nasului si a ochilor

Infectia cu noul coronavirus este probabil extrem de contagioasa atunci cand persoanele infectate manifesta simptomele asociate. Cu toate acestea, sustin expertii CDC si ECDC (Centrul european pentru controlul si prevenirea bolilor) este posibil ca infectia sa se raspandeasca si atunci cand persoana infectata este asimptomatica, adica inainte ca o persoana sa prezinte simptome de boala.

Ce inseamna distantarea sociala?

Distantarea sociala este o masura de sanatate publica pe care autoritatile sanitare o recomanda in timpul focarelor de boala, epidemiilor si pandemiilor. Scopul distantarii sociale este de a tine oamenii suficient de departe unul de celalalt pentru a preveni raspandirea agentilor infectiosi, cum este si noul coronavirus.

Distantarea sociala poate contribui la stoparea raspandirii virusurilor, poate reduce pericolul pentru persoanele cu cel mai mare risc de imbolnavire si complicatii severe si poate reduce tensiunea asupra sistemului de sanatate.

Exemple de distantare sociala:

  • Incurajarea persoanelor sa mentina intre ele o distanta de cel putin 1 metru
  • Limitarea adunarilor la un numar fix de persoane
  • Anularea sau amanarea festivalurilor publice, paradelor, evenimentelor sportive si spectacolelor
  • Anularea cursurilor universitare
  • Inchiderea scolilor
  • Evitarea salutului prin strangerea mainilor si a imbratisarilor
  • Statul cat mai mult acasa

Desi cercetarile sunt limitate, unele studii au descoperit ca distantarea sociala duce la reducerea ratei de infectare. In schimb, aplicarea intarziata si respectarea deficitara a masurilor de distantare sociala pot reduce eficacitatea acesteia.

Obiceiuri care incetinesc raspandirea virusurilor, inclusiv a noului coronavirus:

  • Spalarea frecventa a mainilor, cu apa si sapun, timp de 20 de secunde. Aceasta practica ajuta o persoana sa impiedice virusurile sa intre in organism prin caile respiratorii.
  • Dezinfectare frecventa a suprafetelor. Curatarea si dezinfectarea frecventa a suprafetelor utilizate des, cum sunt manerele usilor, contribuie la oprirea raspandirii virusurilor.
  • Distantarea sociala. Masurile de distantare sociala pot incetini raspandirea virusurilor, prin limitarea contactului direct intre indivizi.
  • Igiena respiratorie corecta (acoperirea gurii si a nasului atunci cand tusim si stranutam). Una dintre regulile de baza de sanatate publica este igiena respiratorie, care trebuie invatata inca din primii ani de viata. Fiecare persoana trebuie sa foloseasca un servetel de unica folosinta pentru a-si acoperi gura si nasul atunci cand tuseste sau stranuta. In acest fel, se opreste raspandirea microparticulelor infectate in aer si pe diferite suprafete. In cazul in care nu aveti la indemana un servetel, se recomanda sa tusiti si sa stranutati in pliul cotului.
  • Limitarea contactului cu alte persoane atunci cand sunteti bolnavi. Stati acasa atunci cand sunteti racit sau aveti simptome de boli respiratorii. In acest fel, puteti preveni raspandirea virusurilor si altor persoane.

Spalati-va pe maini. Des. Cu apa si sapun. Si voi si copiii

Raspandirea oricarui tip de virus, inclusiv noul coronavirus, incepe si se termina cu igiena mainilor (sau lipsa acesteia). Oricat ar fi de sacaitor, mesajul privind spalatul mainilor cu apa si sapun este important.

De cele mai multe ori, virusurile nu se transfera de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul, pentru ca o persoana bolnava tuseste sau stranuta in fata altei persoane.  Transferul se face in felul urmator: o persoana tuseste in palma si atinge ceva, fara sa se spele pe maini.  Apoi, o alta persoana atinge obiectul sau suprafata respectiva si isi duce apoi mainile murdare la gura, nas si ochi – caile prin care virusul patrunde in organism. Prin urmare, cea mai importanta masura de protectie in fata oricarui virus este spalatul pe maini, cu apa si sapun de mai multe ori pe zi si in special dupa ce tusiti si stranutati, dupa ce folositi toaleta, dupa ce folositi mijloacele de transport in comun, inainte de masa, etc.

Copiii trebuie invatati de mici sa se spele pe maini

O igiena buna a mainilor este incredibil de importanta atunci cand avem grija de bebelusi si copii mici, in special atunci cand vine vorba de prevenirea raspandirii infectiilor respiratorii acute. Toate persoanele care intra in contact cu bebelusii si copiii mici trebuie sa se spele pe maini inainte si dupa ce interactioneaza cu acestia. La fel cum fac si medicii ori de cate ori vad un pacient.

Copiii trebuie educati si invatati de mici sa se spele corect pe maini, inainte si dupa masa, inainte si dupa folosirea olitei/toaletei, dar si ori de cate ori intra in casa. Exemplul parintilor este deosebit de important, prin urmare, parintii sunt indemnati sa se spele des pe maini in preajma copiilor si impreuna cu acestia, nu doar pentru a se asigura ca cei mici se spala corect pe maini, ci si pentru a le arata micutilor cum sa se spele.

De asemenea, este o idee buna ca parintii sa invete copiii sa nu-si atinga nasul si sa nu-si frece ochii.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor in spitale

Spitalele se afla sub o presiune extrema pentru a controla raspandirea virusurilor. Nu numai ca ele sunt, cu precadere, frecventate de persoane bolnave, care pot aduce diferiti germeni si virusuri cu ei atunci cand au nevoie de un anumit serviciu medical, ci si pentru ca in spitale sunt internati multi pacienti care pot avea o stare de sanatate fragila. Pentru o persoana bolnava, care are deja sistemul imunitar slabit, o noua infectie ar putea fi fatala. Tocmai de aceea, o persoana care are simptome asociate infectiilor respiratorii acute (febra, tuse respiratie greoaie) nu ar trebui sa se deplaseze direct la spital sau la camerele de garda ale unitatilor medicale, ci ar trebui sa-si contacteze medicul de familie si sa urmeze indicatiile acestuia. Este atat o masura de protectie personala, cat si de protejare a celorlalte persoane.

Expertii CDC si ECDC recomanda utilizarea urmatoarelor masuri pentru a opri raspandirea virusurilor in spitale:

  • Contactarea telefonica a unitatii medicale. Spitalele solicita persoanelor care au nevoie de ingrijiri medicale sa nu se deplaseze spre spital inainte de a suna, pentru ca personalul sa le tina separat de persoanele cu alte probleme de sanatate.
  • Triajul pacientilor. Limitarea numarului de persoane care intra in spital, completarea de formulare specifice privind istoricul de calatorie si simptomele pacientilor si directionarea acestora catre departamentele avizate poate ajuta la limitarea raspandirii virusurilor.
  • Signalistica si consumabile. Amplasarea semnelor de avertizare si a afiselor de igiena in intreaga unitate medicala, impreuna cu dispozitive de igienizare a mainilor, pot ajuta la reducerea raspandirii virusurilor.
  • Masti medicale. Persoanele care vin la spital cu simptome asociate unei infectii respiratorii ar trebui sa primeasca imediat masti medicale. De fapt, aceste persoane nu ar trebui sa se adreseze direct spitalului, ci sa contacteze telefonic medicului de familie pentru indrumare.
  • Izolare. Persoanele care pot avea un virus foarte contagios ar trebui sa stea separat – fie in camere private, fie pe etaje diferite – de persoanele cu alte probleme de sanatate.
  • Echipament de protectie personala. Personalul care lucreaza cu persoane care pot avea o infectie virala extrem de contagioasa trebuie sa poarte echipament specific de protectie (manusi, halate, masti), astfel incat sa isi protejeze ochii, gura, mainile.
  • Curatare si dezinfectare. Personalul spitalului trebuie sa urmeze instructiuni stricte cu privire la curatarea echipamentelor medicale, a suprafetelor, a hainelor si halatelor si a ustensilelor alimentare.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor in interiorul casei

Pentru a opri raspandirea germenilor si virusurilor in interiorul locuintei, concentrati-va eforturile pe curatarea si dezinfectarea zonelor din casa mai predispuse, cum ar fi bucataria si baia. Curatati bine toate suprafetele si obiectele, apoi dezinfectati cu solutii pe baza de clor si alcool (se recomanda un continut de minimum 70% alcool), pentru a omori germenii si virusurile. Este important sa va asigurati ca uscati bine suprafetele, cum ar fi blaturile de bucatarie si tocatoarele, dupa curatare. Umiditatea ajuta germenii ramasi sa supravietuiasca si, daca exista suficienta apa, sa se inmulteasca.

Iata cateva sfaturi generale de curatare pentru a preveni raspandirea germenilor in casa, oferite de NHS – sistemul national de sanatate din Marea Britanie:

  • Lavete si bureti. Folositi lavete de unica folosinta sau prosoape de hartie atunci cand este posibil. Lavetele textile reutilizabile trebuie dezinfectate sau spalate la o temperatura de 90 grade Celsius dupa fiecare utilizare.
  • Perii pentru spalat vase. Spalati periile intr-o masina de spalat vase in mod regulat sau curatati-le cu detergent si apa calda dupa fiecare utilizare
  • Mopuri si galeti. Folositi doua galeti pentru curatarea podelelor – una pentru detergent si cealalta pentru clatire. Mopurile si galetile trebuie curatate si uscate dupa fiecare utilizare
  • Toaleta. Curatati vasul de toaleta zilnic, cu un produs de curatat toaleta, dupa care dezinfectati. Dezinfectati des capacul si butoanele folosite atunci cand trageti apa. Tineti minte ca este nevoie sa indepartati calcarul in mod regulat.
  • Cada si chiuveta. Curatati cazile de baie si chiuvetele frecvent si folositi un dezinfectant atunci cand acestea sunt utilizate de o persoana bolnava.
  • Dusuri. Curatati des, odata la cateva zile, setul de dus (para, suportul si furtunul). Atunci cand un dus nu a fost folosit de ceva timp, lasati sa curga prin el apa fierbinte inainte de a-l folosi
  • Faianta si perdelele de dus. Pastrati faianta si spatiile dintre placile de faianta curate si spalati des perdele de dus.
  • Bucataria. Asigurati-va ca suprafetele de preparare a alimentelor sunt curate inainte de utilizare. Folositi tocatoare separate pentru diferite tipuri de alimente – cum ar fi carnea cruda si alimentele care nu trebuie gatite, cum ar fi frunzele de salata. Spalati-va si uscati-va mainile dupa manipularea alimentelor, in special carnea cruda. Curatati suprafetele imediat dupa utilizare.
  • Podelele. Curatati podelele in mod regulat cu apa calda si detergent pentru a elimina murdaria vizibila. Dezinfectati apoi cu solutii pe baza de clor si alcool si asigurati-va ca podelele sunt uscate inainte de a permite accesul copiilor pe acestea.
  • Covoare. Curatarea cu abur este eficienta impotriva germenilor de pe covoare.
  • Animale de companie. Tineti mancarea pentru animalele de companie separat de alimentele destinate consumului uman. Spalati intotdeauna mainile dupa ce atingeti animalele, mancarea, jucariile, custile si tavile de gunoi.
  • Jucarii. Curatati si spalati des jucariile tari sau din plastic. Unele jucarii moi pot fi curatate in masina de spalat.
  • Rufe murdare. Spalati-va pe maini dupa manipularea rufelor murdare. Lenjeria, prosoapele si lenjeria de pat ar trebui sa fie spalate la o temperatura de 90 grade Celsius, cu un produs de rufe pe baza de inalbitor pentru a preveni raspandirea germenilor. Nu lasati rufele in masina de spalat – germenii ramasi se pot multiplica rapid.
  • Eliminarea deseurilor. Cosurile de gunoi al caror capac se deschide cu ajutorul piciorului sunt mai igienice, deoarece reduc riscul de contaminare atunci cand ridicati capacul. Spalati-va intotdeauna mainile dupa manipularea deseurilor.

Obiceiuri care opresc raspandirea virusurilor la locul de munca:

  • Angajatii ar trebui sa lucreze de acasa, daca este posibil
  • Persoanele bolnave trebuie incurajate sa stea acasa
  • Sedintelecu participare numeroasa trebuie fie anulate, fie mutate in mediul online
  • Trebuie promovata igiena corecta a mainilor cu apa si sapun, timp de 20 de secunde
  • Se recomanda curatarea frecventa a suprafetelor des utilizate: birouri, manerele usilor, butoanele lifturilor, etc
  • Angajatorii trebuie sa se asigurare ca exista suficient dezinfectant pentru maini.

Sursa: reginamaria.ro

Categories
Articol medical

Analizele de sange reprezinta o modalitate foarte buna de a evalua starea de sanatate a organismului pacientului sau evolutia unei stari patologice. Pentru ca analizele sa reflecte cu adevarat situaÅ£ia organismului, este foarte importanta pregatirea pacientului inaintea recoltarii.

Pentru analizele de sange, de exemplu, specialistii recomanda sa nu se consume niciun fel de alimente cu 8 pana la 12 ore in prealabil. Consumul chiar si al unei cantitati foarte mici de alimente sau cafea pot influenta drastic rezultatele analizelor dumneavoastra. Puteti bea apa fara probleme, dar consumul de orice alte lichide sau alimente este strict interzis.

De asemenea, nu trebuie sa fumati, sa mestecati guma (chiar si fara zahar) sau sa faceti efort fizic intens. Aceste lucruri va pot accelera digestia, ceea ce poate afecta rezultatele analizelor.

Puteti lua medicamentele care va sunt prescrise in mod uzual, dar nu luati medicamente fara prescriptie medicala fara sa intrebati medicul in prealabil. In unele cazuri, medicul va poate spune sa intrerupeti administrarea unor anumite medicamente inainte de recoltarea de analize de sange.

Analizele de sange care sunt puternic influentate de conduita pacientului inaintea recoltarii

Recoltarea sangelui se face dimineata inainte de a consuma alimente sau lichide pentru a nu denatura rezultatele unor analize ca:

  • Glicemia din sange â€“ masoara cantitatea de glucoza (zahar) din sange. Excesul de zahar in sange indica diabetul, iar deficitul de zahar din sange indica hipoglicemia. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu cel putin 8 ore in prealabil.
  • Profilul lipidic â€“ verifica nivelul colesterolului si al altor grasimi din sange. Un nivel ridicat de colesterol expune pacientul la dezvoltarea afectiunilor cardiace sau accident vascular cerebral. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu 9-12 ore ore in prealabil.
  • Testele metabolice (ca panoul metabolic de baza si panoul metabolic global) sunt parte a unui examen fizic de rutina. Aceste teste verifica glicemia, nivelul de electroliti, functia renala si functia hepatica. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu 10-12 ore ore in prealabil.
  • Testele renale â€“ verifica starea de sanatate si functionalitate a rinichilor. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu 8-12 ore ore in prealabil.
  • Testul pentru vitamina B12 â€“ masoara cantitatea de vitamina B12 din sange si ajuta la diagnosticarea cauzei anemiei macrocitare. Unele medicamente pot interfera cu acest test asa ca este indicat sa consultati specialistul inainte de a efectua acest test. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu 6-8 ore ore in prealabil.
  • Testul pentru sideremie â€“ se efectueaza pentru masurarea cantitatii de fier din sange in scopul de a verifica in ce masura acesta este metabolizat in organism. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide (cu exceptia apei) cu 6-8 ore ore in prealabil.
  • Testul GGT â€“ arata nivelul enzimei GGT din organism. Gama-glutamiltranspeptidaza este o enzima care se gaseste in celulele ficatului, dar si in celulele epiteliale si cele de la nivelul oaselor. Un nivel crescut al GGT poate indica afectiuni hepatice, biliare sau abuz de alcool. Unele medicamente pot interfera cu acest test asa ca este indicat sa consultati specialistul inainte de a efectua acest test. Inainte de efectuarea acestor analize este necesar sa nu se consume alimente sau lichide, mai ales alcool, cu 8 ore ore in prealabil.

Reguli generale pentru pregatirea pentru analizele de sange

Asadar, la recoltarea probelor de sange trebuie respectate atat anumite conditii generale, valabile pentru majoritatea analizelor, cat si o serie de conditii speciale, necesare la anumite analize. Ca regula generala, sangele se recolteaza dimineata (cu exceptia unor rare cazuri cand medicul recomanda recoltarea la o anumita ora) si inainte de ingestia de alimente (solide sau lichide).

Pacientul trebuie sa comunice permanent cu medicul despre existenta unor anumite situatii ce pot influenta rezultatul analizelor. Daca din greseala mancati sau beti ceva in afara de apa inainte de recoltarea probelor de sange, anuntati neaparat personalul medical astfel incat sa poata interpreta corect testele. In astfel de cazuri, pentru obtinerea unor rezultate corecte, este posibil sa vi se ceara sa reprogramati recoltarea.

Imediat dupa ce vi s-au recoltat probele de sange, puteti manca si bea din nou. Este indicat sa aveti la dumneavoastra o gustare sau o bautura pentru a putea manca cat mai curand posibil dupa analize.

Detalii suplimentare si utile, referitoare la pregatirea pentru recoltare si pentru alte tipuri de probe biologice gasiti aici.

Sursa text: WebMD
Foto: Freepik.com