Despre diaree

Diareea este afectiunea care se manifesta prin prezenta a trei sau mai multe scaune moi sau apoase, in decurs de 24 de ore, precum si prin nevoia urgenta de a merge la toaleta.

De obicei, diareea este un simptom al unei infectii la nivelul tractului intestinal, care poate fi cauzata de o varietate de organisme bacteriene, virale si parazitare. Infectia se raspandeste prin alimente contaminate, prin apa sau de la o persoana la alta, din cauza igienei deficitare. De asemenea, diareea poate fi un simptom al intolerantei alimentare.

Tipuri de diaree

Diareea poate fi acuta sau cronica.

  • Diareea acuta dureaza 1 pana la 2 zile. Poate fi provocata de o infectie virala sau bacteriana, cauzata de alimente sau bauturi.
  • Diareea cronica este atunci cand ai scaune moi si apoase timp de trei-patru saptamani sau chiar mai mult. Unele cauze comune ale diareei cronice includ:

Ø sindromul colonului iritabil;

Ø boala inflamatorie intestinala;

Ø unele afectiuni, cum ar fi boala celiaca, care impiedica absorbtia anumitor nutrienti.

Simptome

De la caz la caz, diareea poate fi insotita sau nu de simptome precum:

  • crampe;
  • dureri abdominale;
  • balonare;
  • greata;
  • nevoia urgenta de a merge la toaleta;
  • febra;
  • scaune cu sange;
  • deshidratare;
  • incontinenta.

Simptomele diareei pot fi asemanatoare cu cele ale altor probleme de sanatate. De asemenea, diareea severa poate fi un semn al unei boli grave, precum diferite tipuri de cancer.

Cauze

Multe cazuri de diaree sunt cauzate de prezenta unei infectii la nivelul tractului gastrointestinal. Microbii responsabili pentru aceasta infectie includ:

  • bacterii;
  • virusuri;
  • organisme parazite.

Printre cauzele diareei acute pot fi bacterii precum Salmonella, Campylobacter, Shigella si Escherichia coli.

Unele cazuri de diaree cronica sunt numite „functionale”, deoarece desi toate organele digestive par normale, ele nu functioneaza asa cum ar trebui in mod normal. In tarile dezvoltate, sindromul colonului iritabil este cea mai frecventa cauza a diareei functionale.

Sindromul colonului iritabil provoaca multe simptome, inclusiv crampe, dureri abdominale si tulburari de tranzit intestinal, care pot include diaree, constipatie sau ambele.

De asemenea, boala inflamatorie intestinala este o alta cauza a diareei cronice. Afectiunea descrie fie colita ulcerativa, fie boala Crohn. Ambele afectiuni pot provoca prezenta sange in scaun.

Alte cauze majore ale diareei cronice includ:

Colita microscopica: aceasta este un tip persistent de diaree care afecteaza, de obicei, adultii in varsta. Se dezvolta din cauza deficitului de absorbție a apei din colon și, în consecință, provoacă diaree apoasă persistentă. pare adesea in timpul noptii.

Malabsorbtia si maldigestia: prima este cauzata de absorbtia necorespunzatoare de nutrienti, iar a doua este cauzata de tulburarea functiei digestive. Boala celiaca este un exemplu de tulburare de malabsorbtie.

Diaree indusa de medicamente: laxativele si alte medicamente, inclusiv antibioticele, pot declansa diaree.

Cauze legate de sistemul endocrin: uneori, factorii hormonali provoaca diaree. Acesta este cazul bolii Addison si al tumorilor carcinoide.

Cauze legate de cancer: diareea neoplazica este asociata cu o serie de cancere intestinale.

Cand sa te adresezi medicului

In conditiile prezentate mai sus, consulta medicul daca:

  • diareea persista mai mult de doua zile, fara ameliorare;
  • devii deshidratat;
  • ai dureri abdominale sau rectale severe;
  • ai scaune cu sange sau de culoare neagra;
  • ai febra peste 39 grade Celsius.

La copii, in special la copiii mici, diareea poate duce rapid la deshidratare. Adreseaza-te medicului daca diareea copilului nu se amelioreaza in 24 de ore.

Complicatii

Netratata, diareea poate provoca deshidratare, care poate pune viata in pericol. Deshidratarea este deosebit de periculoasa la copii, adulti in varsta si la cei cu un sistem imunitar slabit.

Daca prezinti semne de deshidratare grava, solicita ajutor medical. Semnele de deshidratare la adulti includ:

  • sete excesiva;
  • gura sau piele uscata;
  • cantitate mica de urina eliminata sau lipsa urinarii;
  • slabiciune;
  • ameteli;
  • oboseala;
  • urina de culoare inchisa.

La sugari si copii mici, semnele de deshidratare includ:

  • scutec uscat dupa trei sau mai multe ore;
  • gura si limba uscate;
  • febra peste 39 grade Celsius;
  • plans fara lacrimi;
  • somnolenta sau iritabilitate;
  • cearcane;
  • obrajii trasi.

​In timpul unui episod diareic, apa si electrolitii – sodiu, clor, potasiu si bicarbonat – se pierd prin scaune lichide, varsaturi, transpiratie, urina si respiratie. Deshidratarea apare atunci cand aceste pierderi nu sunt inlocuite.

Gradul de deshidratare

Gradul de deshidratare este evaluat astfel:

Deshidratare severa

Apare atunci cand exista cel putin doua dintre urmatoarele semne:

  • letargie/inconstienta;
  • ochii scufundati in orbite;
  • incapacitatea de a bea.

Deshidratare obisnuita

O deshidratare obisnuita, aparuta ca urmare a diareei, poate prezenta doua sau mai multe dintre urmatoarele semne:

  • neliniste, iritabilitate;
  • ochii scufundati in orbite;
  • sete excesiva.

Prevenire

Desi unele tipuri de diaree, cum ar fi cele cauzate de alte afectiuni medicale, sunt inevitabile, diareea infectioasa poate fi prevenita.

Cel mai eficient mod de a preveni diareea este evitarea contactului cu agentii infectiosi care o pot provoca. Pentru aceasta, o importanta deosebita o are spalarea mainilor si respectarea regulilor de igiena.

De asemenea, daca calatoresti in tari in curs de dezvoltare, trebuie sa iei urmatoarele masuri de precautie:

  • bea doar apa imbuteliata si foloseste-o si pentru periajul dintilor;
  • evita sa consumi alimente de la vanzatorii ambulanti;
  • evita sa folosesti gheata facuta cu apa de la robinet;
  • mananca doar fructe si legume care sunt gatite sau pot fi curatate de coaja;
  • asigura-te ca toate alimentele pe care le consumi sunt bine gatite si servite fierbinti;
  • alimentele preambalate sunt, de obicei, sigure de consum, dar verifica data de expirare;
  • nu manca niciodata carne sau fructe de mare crude sau insuficient preparate.
  • vaccineaza-te impotriva hepatitei A si a febrei tifoide inainte de calatorie, daca aceste vaccinuri se recomanda pentru regiunea respectiva.

Diagnosticare

Diareea poate fi diagnosticata pe baza simptomelor tale si a istoricului medical. Daca diareea dispare dupa cateva zile, este posibil sa nu fie necesară identificarea cauzei, dar daca diareea persista sau iti afecteaza viata de zi cu zi, sunt necesare investigatii. Acestea includ:

  • analize de sange;
  • analize de scaun;
  • endoscopie sau colonoscopie;
  • biopsie – in cazuri rare.

Pentru investigatii, medicul tau curant te poate trimite catre un gastroenterolog sau alt specialist, pentru a stabili cauza de baza a diareei.

Tratament 

In cazul unor episoade simple de diaree de scurta durata, care de obicei trec de la sine la persoanele sanatoase, simptomele pot fi tratate acasa, cu urmatoarele remedii:

  • odihna;
  • consumul de lichide limpezi, pentru a inlocui lichidele pierdute. Daca te simti rau, ia inghitituri mici;
  • evita sucul de fructe si bauturile indulcite, pentru ca vor prelungi diareea;
  • evita alcoolul si cofeina;
  • tine regim pana cand scaunul tau revine la normal. Manca alimente fade, cum ar fi orez, paste si biscuiti, evitand alimentele grase sau cele bogate in fibre;
  • administreaza-ti solutii de rehidratare orala, disponibile in farmacii, facute special pentru a inlocui atat fluidele, cat si electrolitii – minerale importante de care corpul tau are nevoie pentru a functiona, in concentratiile potrivite. Nu se recomanda bauturile de rehidratare destinate celor care fac sport;
  • medicamente antidiareice nu trebuie utilizate pentru a trata un atac de diaree la sugari sau copii si nu sunt recomandate in cazul diareei cauzate de anumite infectii specifice. Nu iti administra astfel de medicamente daca diareea este insotita de febra sau ai sange in scaun. De retinut ca diareea este modalitatea corpului tau de a scapa de o infectie gastrointestinala, asa ca medicamentele nu trebuie luate pe termen lung, deoarece incetinesc activitatea intestinului si iti pot prelungi boala;
  • medicamente impotriva varsaturilor: antiemeticele pot fi prescrise de medic daca ai gastroenterita si ai probleme din cauza varsaturilor;
  • fluide intravenoase: persoanele care nu pot sa se rehidrateze in mod adecvat – de exemplu, pentru ca varsa – ar putea avea nevoie de lichide intravenoase, administrate prin perfuzie;
  • antibiotice: cele mai multe atacuri bruste de diaree sunt cauzate de virusi si, prin urmare, antibioticele, care sunt folosite doar pentru tratarea infectiilor bacteriene, nu sunt de folos. Daca medicul stabileste – de obicei prin testarea unei probe de scaun – ca diareea este cauzata de o infectie bacteriana sau parazitare, atunci iti poate prescrie antibiotice.

Modificari alimentare

Daca te confrunti cu diaree din motive alimentare (intolerante) sau din cauza sindromului de colon iritabil, un medic nutritionist ar putea sa iti prescrie unele modificari ale dietei.

 

Surse: