Fumatul afecteaza aproape fiecare organ din corpul tau. Si asta deoarece fumul introduce in organism nu doar nicotina, ci si peste 5.000 de substante chimice, multe fiind cancerigene. In acest context, efectele produse de fumat pot scurta in mod semnificativ durata de viata, astfel ca fumatul este una dintre principalele cauze de deces care pot fi prevenite.

Pe langa riscurile cunoscute de aparitie a cancerului, fumatul cauzeaza si multe alte probleme cronice de sanatate, care necesita ingrijire continua. Problemele specifice legate de fumat care necesita tratament includ:

  • Scaderea colesterolului bun (HDL) si cresterea tensiunii arteriale si implicit cresterea riscului de atac de cord si accident vascular cerebral;
  • Disfunctia erectila;
  • Scaderea oxigenului la inima si la alte tesuturi din organism (riscuri crescande pentru boala coronariana, boala arterelor periferice si diabet zaharat);
  • Favorizarea aparitiei frecvente a bolilor de rutina precum raceala, in special la copiii care locuiesc cu fumatori;
  • Afectarea functiei pulmonare (capacitatea de a obtine suficient oxigen) din cauza unor afectiuni asociate fumatului ( astm, bronsita sau emfizem).

Numeroase studii arata ca fumatul are efecte adverse asupra sanatatii si reprezinta un factor care predispune la dezvoltarea unor boli patologice, precum boala pulmonara obstructiva cronica, cancer, pancreatita, tulburari gastrointestinale, boala parodontala, sindromul metabolic si unele boli autoimune.

De asemenea, fumatul este asociat cu un risc crescut de aparitie a bolilor cardiovasculare, inclusiv boala coronariana, boala vasculara periferica, boala cardiaca ischemica, ateroscleroza, infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.

Mecanismele exacte de aparitie a acestor tulburari la fumatori nu sunt cunoscute, dar se presupune ca efectele sunt cauzate de anomalii ale reologiei sangelui, toxicitate si inflamatie, stres oxidativ si modificari ale sistemului antitrombotic si fibrinoliza.
Si asta deoarece fumul de tigara contine peste 5.000 de compusi care au un efect mai mult sau mai putin negativ asupra sanatatii umane. Dintre toate substantele, radicalii liberi, nicotina si monoxidul de carbon sunt considerati cei mai responsabili de efectele nocive.

Nicotina poate induce formarea unui cheag in arterele coronare, slabeste activitatea vasculara si creste disfunctia endoteliului.

Endoteliul este tesutul care captuseste la interior vasele de sange.
Studiile arata ca fumatul continuu creste numarul de eritrocite, concentratia de hemoglobina, hematocritul, numarul de leucocite, volumul corpuscular mediu si concentratia medie de hemoglobina corpusculara. Aceste modificari ar putea fi asociate cu un risc mai mare de aparitie a aterosclerozei, policitemiei, si/sau bolilor cardiovasculare.

Astfel, daca esti fumator, ar trebui sa iti verifici periodic starea de sanatate, analizele de sange avand o importanta deosebita. Iata ce analize ar trebui sa faci:

Testul de proteina C-reactiva de inalta sensibilitate (hs-CRP): este o analiza care depisteaza niveluri mai scazute de proteina C reactiva. Corelate cu estimarea riscului de afectiuni cardiace.

Analiza masoara, de asemenea, nivelurile generale de inflamatie din corp. Testul hs-CRP este deosebit de important si este folosit pentru a depista riscul de boli de inima si accident vascular cerebral la persoanele care nu au incao boala de inima. Studiile au raportat o asociere directa intre nivelurile crescute de CRP si fumat.

Substante precum monoxidul de carbon din tutun se leaga de hemoglobina din globulele rosii ( hematii sau eritrocite) impiedicand astfel oxigenarea sangelui, cu repercusiuni asupra oxigenarii unor organe vitale precum inima sau creierul. Acest lucru perturba functionarea regulata a inimii si poate duce, de asemenea, la aritmii (tulburari de ritm cardiac) sau ischemie ( afectarea oxigenarii miocardului).

Testarea glicemiei

Fumatul face corpul mai rezistent la insulina, ceea ce duce la niveluri mai ridicate de zahar din sange. In general, fumatorii au un risc mare de a face diabet de tip 2, care poate fi factorul favorizant pentru multe alte probleme, cum ar fi bolile de inima si rinichi. Astfel, este necesar ca fumatorii sa isi testeze periodic nivelul glicemiei.

De asemenea, medicul iti poate recomanda si testul de toleranta orala la glucoza, ce masoara nivelul de zahar din sange (glicemia) dupa ce bei un lichid cu zahar, pentru a testa puterea insulinei tale de a neutraliza excesul de zahar din sange.

Totodata, iti poate recomanda si efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c), care arata nivelurile medii ale glicemiei pe parcursul a trei luni.

Analiza de sange a vitaminei D: daca ai peste 40 de ani si esti fumator, atunci trebuie sa faci aceasta analiza. De fapt, majoritatea fumatorilor au, in general, o cantitate scazuta de vitamina D in sange.

Studiile arata ca peste 95% dintre fumatori au avut niveluri insuficiente de vitamina D in sange in timpul iernii, cand se absoarbe putin din lumina soarelui.

Deficienta de vitamina D a fost asociata cu multe probleme pulmonare. Printre fumatori, aceasta deficienta poate duce la scaderea functiei pulmonare si la o scadere mai rapida a sanatatii plamanilor.

O importanta deosebita o au analizele de sange care verifica starea urmatorilor parametrii hematologici, influentati semnificativ de fumat, care produce efecte adverse severe:

  • Hemoglobina ( Hb)
  • Hematocrit (HCT)
  • Numar de globule albe (WBC)
  • Numar de globule rosii (RBC)
  • Volum corpuscular mediu (MCV)
  • Hemoglobina corpusculara medie (MCH)

Studiile au aratat ca barbatii fumatori au inregistrat valori semnificativ mai mari pentru indicatorii enumerati mai sus, comparativ cu femeile fumatoare, dar si cu barbatii nefumatori.

Cresterea concentratiei de hemoglobina este data de expunerea la monoxid de carbon. Specialistii au aratat ca cresterea nivelului de hemoglobina din sangele fumatorilor ar putea fi un mecanism compensator. Monoxidul de carbon se leaga de hemoglobina pentru a forma carboxihemoglobina, o forma inactiva de hemoglobina care nu are capacitatea de a transporta oxigen.

Carboxihemoglobina reduce capacitatea hemoglobinei de a furniza oxigen in tesut. Pentru a compensa scaderea capacitatii de furnizare a oxigenului, fumatorii au un nivel mai ridicat de hemoglobina decat nefumatorii.

Monoxidul de carbon din fumul de tutun duce, de asemenea, la o crestere a permeabilitatii capilarelor, care scade volumul de plasma, ceea ce imita in final starea policitemiei, respectiv cresterea numarului de globule rosii din organism, care se reflecta si prin cresterea valorile hematocritului.

De asemenea, fumatorii inregistreaza valori semnificativ mai mari ale volumului corpuscular mediu (MCV) si ale hemoglobinei corpusculare medii (MCH).

Totodata, MCV indica dimensiunea unei celule rosii din sange. Prezenta celulelor rosii mai mici sau mai mari decat dimensiunea normala poate indica faptul ca persoana respectiva are anemie.

Niveluri crescute de MCV, cum se inregistreaza in cazul fumatorilor, ar putea indica faptul ca persoana respectiva ar putea suferi de anemie megaloblastica, hemolitica, pernicioasa sau macrocitara. Aceasta este cauzata de obicei de deficiente de vitamina B12 si acid folic.

MCH este cantitatea medie de hemoglobina care este prezenta in interiorul unei singure celule rosii din sange (pg/eritrocit), in timp ce MCHC reprezinta cantitatea de hemoglobina pe unitatea de volum de celule rosii ( g/dl).

Studiile arata existenta unui numar semnificativ mai mare de leucocite la fumatori in raport cu nefumatorii. De asemenea, valorile numarului de leucocite au fost semnificativ mai mari din punct de vedere statistic la barbatii fumatori.

Specialistii sustin ca o crestere a numarului de leucocite poate fi consecinta eliberarii induse de nicotina si hormoni steroizi din miezul glandei suprarenale. Se cunoaste faptul ca o crestere a nivelului anumitor hormoni endogeni, cum ar fi epinefrina si cortizolul, are ca rezultat cresterea numarului de leucocite. In plus, efectul iritant al fumului de tutun asupra arborelui respirator cu inflamatia rezultata poate contribui si la cresterea numarului de leucocite. S-a stabilit ca stimularea inflamatorie a cailor respiratorii induce cresterea markerilor inflamatori in circulatie, in special a citokinelor, care afecteaza numarul de leucocite.

Studiile au mai aratat o crestere semnificativa a numarului de leucocite, neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite si monocite la fumatori in raport cu nefumatorii.

Numarul leucocitelor reprezinta poate cel mai util si simplu biomarker al leziunilor inflamatorii asociate fumatului.

Prezenta cresterii cronice a numarului de leucocite la fumatori contribuie la patogenia bolilor legate de fumat, in special a bolii vasculare ischemice. Mai multe studiile au confirmat ca numarul de leucocite reprezinta un predictor independent al aterosclerozei si al bolilor cardiovasculare. Numarul mare de leucocite la fumatorii barbati arata ca acestia au un risc mai mare de ateroscleroza si boli cardiovasculare in raport cu nefumatorii.

Surse:

  • www.ncbi.nlm.nih.gov
  • www.everydayhealth.com
  • www.metropolisindia.com