Gastrita: clasificare, simptome, diagnostic si tratament

Stilul de viata stresant, regimul alimentar haotic si chiar administrarea unor medicamente pot afecta simtitor sanatatea tractului digestiv. Printre cele mai frecvente boli ale stomacului se numara diferitele tipuri de gastrita. Afla care sunt manifestarile acestei afectiuni, cum poate fi ea depistata, dar si care sunt metodele de tratament disponibile.

• Ce este gastrita si cate tipuri de gastrita exista?
• Cauzele gastritei
• Criza de gastrita – simptome si complicatii
• Metode de diagnostic
• Tratamentul in gastrita

Ce este gastrita si cate tipuri de gastrita exista?

Atunci cand are loc inflamarea sau iritarea mucoasei stomacului, vorbim despre diagnosticul de gastrita. Aceasta afectiune nu este neaparat una severa, insa, daca ramane netratata pentru multa vreme, poate evolua catre complicatii precum ulcerul. Mucoasa gastrica este o membrana care captuseste peretele interior al stomacului si are ca rol principal protejarea stomacului de actiunea enzimelor digestive, prin secretarea de sucuri gastrice care mentin un pH acid.

In functie de durata manifestarilor, dar si de factorii declansatori, gastrita poate fi de doua feluri:

• gastrita acuta – este, de obicei, de scurta durata si apare la consumul ocazional de alimente iritante, intoxicarea cu anumite substante toxice sau din cauza iritarii mucoasei prin varsaturi repetate;
• gastrita cronica – se imparte, la randul ei, in trei subtipuri: gastrita cronica de tip A (la pacientii cu afectiuni autoimune, de unde si denumirea de gastrita autoimuna), gastrita cronica de tip B (in infectia cu Helicobacter pylori) si gastrita cronica de tip C (aparuta in urma unor interventii chirurgicale).

Cauzele gastritei

Inflamarea mucoasei gastrice poate avea loc in numeroase moduri, astfel ca, printre cauzele declansatoare ale gastritei se numara urmatoarele:

• infectiile – pot fi de natura bacteriana, virala sau infectii cu paraziti. In ceea ce priveste infectiile cu bacterii, cea mai frecventa este infectia cu Helicobacter pylori, insa gastrita mai apare si atunci cand organismul ia contact cu alte bacterii, precum streptococul alfa-hemolitic, Proteus sau E. Coli;
• alimentatia dezechilibrata – consumul preponderent de alimente iritante (produse semipreparate, alimente prajite sau picante, dulciuri) ori bauturi alcoolice sau carbogazoase ajunge, uneori, sa provoace inflamarea mucoasei gastrice;
• medicamentele cu efect iritant – tratamentul indelungat sau in doze mari cu unele medicamente, asa cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, poate contribui la declansarea gastritei;
• obiceiurile vicioase – fumatul si consumul excesiv de alcool pot avea efecte deosebit de nocive si asupra sanatatii stomacului. Fiind puternic iritante, atat tutunul, cat si alcoolul pot provoca iritatii sau chiar leziuni la nivelul mucoasei gastrice;
• stresul – un stil de viata stresant isi pune intotdeauna amprenta asupra starii de sanatate a organismului, acest lucru fiind valabil si in acest caz, stresul aflandu-se printre cei mai frecventi factori ai declansarii gastritei.

Criza de gastrita – simptome si complicatii

Indiferent ca vorbim de o forma acuta sau de una cronica a gastritei, simptomele acestei afectiuni sunt aceleasi. Astfel, pacientul poate acuza:

• dureri abdominale la nivelul epigastrului (in capul pieptului), ce se pot accentua imediat dupa mese;
• senzatie de arsura de-a lungul tractului digestiv (pirozis);
• meteorism (balonare);
• senzatia de prea plin dupa fiecare masa;
• greata sau varsaturi;
• lipsa poftei de mancare;
• in cazuri rare, atunci cand se produc ulceratii si sangerari la nivelul mucoasei gastrice, poate aparea melena (prezenta sangelui in scaun);
• scadere in greutate.

Complicatii posibile

Exista situatii cand gastrita evolueaza tacit, fara simptome evidente, ajungand sa fie depistata atunci cand deja a avansat spre afectiuni mai severe. Printre cele mai des intalnite complicatii ale gastritei se numara ulcerul gastric (atunci cand ulceratiile apar la nivelul mucoasei stomacului) sau duodenal (cand leziunile se formeaza pe peretele duodenului). Daca leziunile provocate de ulcer ajung sa perforeze peretele afectat, ulcerul devine o urgenta chirurgicala, fiind o complicatie ce poate pune in pericol viata pacientului. De aceea, diagnosticarea timpurie a gastritei si administrarea tratamentului corespunzator au o importanta majora in prevenirea unei afectiuni cum este ulcerul.

Alte complicatii ce pot fi provocate de evolutia gastritei sunt: anemia feripriva, anemia megaloblastica, peritonita acuta sau chiar cancerul gastric.

Metode de diagnostic

Stabilirea diagnosticului de gastrita implica o serie de investigatii:

• analiza pentru depistarea bacteriei Helicobacter pylori – aceasta bacterie se face responsabila de un numar foarte ridicat de cazuri de gastrita si ulcer, motiv pentru care aceasta investigatie este printre primele care se realizeaza. Recoltarea pentru aceasta analiza se face din materiile fecale;
• coprocultura si/sau examen coproparazitar – pentru a identifica posibilele infectii cu bacterii, respectiv paraziti intestinali;
• endoscopia digestiva superioara – este o investigatie imagistica, realizata cu ajutorul unui endoscop (un furtun prevazut cu o camera video) introdus pe tractul digestiv, pentru a evidentia posibilele inflamatii sau leziuni de la nivelul mucoasei. Uneori, medicul poate considera necesara prelevarea unei probe de tesut, in vederea realizarii unei biopsii.
• radiografia cu bariu – pacientul ingereaza o suspensie pe baza de sulfat de bariu, dupa care se realizeaza o radiografie cu raze X, pentru a urmari traseul sulfatului de bariu de-a lungul tractului digestiv si pentru a evidentia eventualele zone inflamate.

Tratamentul in gastrita

In functie de simptomele prezente, dar si de rezultatele investigatiilor medicale, medicul specialist apeleaza la diferite metode de tratament, ce pot include:

• tratament simptomatic – include medicamente ce reduc sau inhiba secretia gastrica in exces. Clasele de medicamente folosite cel mai des pentru ameliorarea simptomelor gastritei sunt antiacidele, inhibitorii pompei de protoni (IPP: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol etc.) si inhibitorii receptorilor histaminei (ranitidina, famotidina etc.);
• tratament antibiotic – este indicat in infectia cu H. pylori sau alta bacterie, fiind stabilit in urma unei antibiograme, pentru a identifica acele antibiotice la care agentul patogen este sensibil. De regula, in infectia cu Helicobacter pylori, se stabileste o schema de tratament cu doua sau chiar trei antibiotice asociate;
• regim alimentar – pentru evitarea crizelor de hiperaciditate gastrica, este recomandat un regim bazat pe alimente fierte sau coapte, cu prudenta in ceea ce priveste fructele si legumele proaspete. De asemenea, este contraindicat consumul de alimente prajite sau cu un continut ridicat in grasimi, acelasi lucru fiind valabil si pentru dulciuri, bauturi carbogazoase, alcool sau cofeina in exces. Sunt recomandate mese frecvente, la ore fixe, cu portii mici.

Gastrita, desi in aparenta inofensiva, poate avea efecte pe termen lung asupra calitatii vietii, provocand stari neplacute, in special dupa mese. De asemenea, daca nu este tratata corespunzator, gastrita poate conduce la agravarea simptomelor si la evolutia catre afectiuni mai severe, cu repercusiuni grave. De aceea, preventia si depistarea bolii intr-o faza incipienta joaca un rol esential pentru sanatate.