ACF Image

Hipofiza este o glanda de dimensiuni reduse, care se gaseste la baza creierului. Aceasta prezinta legaturi stranse vasculo-nervoase cu hipotalamusul. Reglarea secretiei pituitare este realizata prin mecanism de feedback. Afectiunile hipofizare se asociaza cu aparitia unor tulburari metabolice si functionale.

  • Ce este glanda pituitara
  • Glanda hipofiza – hormoni
  • Glanda hipofiza – functii
  • Interactiune hipotalamus – hipofiza
  • Afectiuni ale glandei hipofize
  • Hipopituitarismul
  • Hiperpituitarismul
  • Adenoamele hipofizare (tumori hipofizare)
  • Sindromul de sa turceasca goala

Ce este glanda pituitara

Hipofiza este o glanda localizata la baza creierului, inferior de hipotalamus. Aceasta este asezata in cavitatea de la nivelul seii turcesti a osului sfenoid (sella turcica). Glanda hipofiza are o forma asemanatoare unui bob de mazare si prezinta un diametrul:

  • sagital de aproximativ 10-12 mm;
  • transversal de 5-8 mm.

Glanda pituitara face parte din sistemul endocrin. Aceasta are rol in producerea hormonilor esentiali ai organismului. Din punct de vedere anatomic, hipofiza este formata din 3 lobi:

  • frontal;
  • intermediar;

Glanda hipofiza – hormoni

Hipofiza este o glanda endocrina care are rol in secretia hormonilor esentiali in dezvoltarea organismului. Din punct de vedere fiziologic, glanda este impartita in doua regiuni, fiecare cu structura si functii diferite:

  • hipofiza anterioara (adenohipofiza);
  • hipofiza posterioara (neurohipofiza).

Adenohipofiza

Adenohipofiza este localizata in regiunea anterioara a glandei si are rol in producerea urmatorilor hormoni esentiali organismului:

  • hormonul de crestere (GH) – GH stimuleaza procesul de crestere in perioada copilariei. In cazul adultilor acesta contribuie in mentinerea optima a sistemului osos si muscular. GH este implicat in procesul de distributie al grasimilor in organism. Acesta are rol in controlul metabolismului;
  • hormonul adrenocorticotrop (ACTH) – Hormonul ACTH actioneaza asupra glandelor suprarenale, determinand o crestere a secretiei de cortizol. Nivelul de secretie al ACTH este crescut in conditii de stres, contribuind la adaptarea organismului in conditii solicitante. Cortizolul este un hormon implicat in mentinerea tensiunii arteriale, reglarea metabolismului, reducerea inflamatiei si controlul glicemiei;
  • hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) – Stimularea productiei de hormoni tiroidieni este o functie importanta asigurata de TSH. Tiroida este o glanda endocrina localizata in regiunea anterioara a gatului. Aceasta are o forma de fluture si este formata din doi lobi uniti printr-un istm tiroidian. Hormonii tiroidieni au rol in reglarea functiei cardiace, dezvoltarea sistemului nervos, reglarea temperaturii corporale, asigurarea contractilitatii musculaturii (netede, striate) si in controlul metabolismului;
  • hormonul foliculostimulant (FSH) – Hormonul gonadotropic actioneaza asupra testiculelor si ovarelor. Secretia de FSH stimuleaza secretia de sperma la persoanele de sex masculin. La femei, aceasta actioneaza asupra ovarelor crescand sinteza si secretia de estrogen. De asemenea, FSH contribuie in procesul de dezvoltare a ovulelor;
  • hormonul luteinizant (LH) – In cazul persoanelor de sex feminin, LH stimuleaza ovulatia. La barbati, hormonul are rol in stimularea productiei de testosteron. Hormonul luteinizant se regaseste sub denumirea de hormon gonadotropic, datorita actiunilor in reglarea functiei testiculelor si a ovarelor;
  • prolactina – Reglarea functiei sexuale si controlul fertilitatii sunt doua functii importante asigurate de catre prolactina. In cazul femeilor insarcinate, acest hormon stimuleaza productia de lapte matern de la nivelul glandei mamare.

hipofiza2

Sinteza si secretia hormonilor adenohipofizari este reglata de hipotalamus. Acesta este stimulat de anumiti stimuli (interni, externi) si determina cresterea sau scaderea productiei de hormoni pituitari.

Neurohipofiza

Neurohipofiza este localizata in regiunea posterioara a glandei pituitare. Aceasta este formata din:

  • celule nevroglice diferentiate (pituicite);
  • fibre nervoase amielinice ale tractului hipotalamo-hipofizar;
  • capilare;
  • vase sanguine.

Hormonii sintetizati la nivel hipotalamic sunt transportati si stocati la nivelul neurohipofizei. Eliberarea acestora se produce ca urmare a actiunii stimulilor proveniti de la nivel hipotalamic. Printre hormonii stocati la nivelul neurohipofizei se regasesc:

  • oxitocina – In cazul femeilor, oxitocina este un hormon important in timpul nasterii, care stimuleaza contractiile uterine in timpul travaliului. Oxitocina este implicata in eliminarea laptelui matern in timpul lactatiei. De asemenea, aceasta contribuie in stabilirea unei legaturi intre copil si parinte. In cazul barbatilor, oxitocina asigura mobilitatea spermatozoizilor;
  • hormonul antidiuretic (vasopresina / ADH) – Hormon ADH este implicat in reglarea echilibrului apei si a nivelul de sodiu din organism. Cresterea osmolaritatii sangelui sau a volumului sanguin reprezinta principalii factori care declanseaza secretia de ADH. Hormonul actioneaza la nivel renal prin controlul reabsorbtie apei.

Glanda hipofiza – functii

Hipofiza are rol in sinteza si eliberarea in circulatia sanguina a principalilor hormoni implicati in dezvoltarea organismului. Acestia au rolul in controlul:

  • metabolismului;
  • cresterii;
  • alaptarii;
  • reproducerii;
  • raspunsului la stres;
  • echilibrului hidric al organismului;

Hipotalamusul monitorizeaza constant principalele functii ale organismului. In cazul aparitiei unui dezechilibru, acesta stimuleaza glanda hipofiza prin secretia hormonilor specifici. Astfel, are loc eliberarea unor hormoni hipofizari care actioneaza la nivelul organelor tinta. Hipofiza actioneaza in principal la nivelul:

  • tiroidei;
  • ovarelor;
  • testiculelor;
  • glandelor suprarenale.

Interactiune hipotalamus – hipofiza

Complexul hipotalamo-hipofizar reprezinta principalul mecanism de control al functiilor vitale ale organismului. Hipotalamusul este responsabil pentru reglarea proceselor metabolice si a functiilor sistemului autonom. Acesta monitorizeaza parametrii precum:

  • ritmul cardiac;
  • tensiunea arteriala;

Hipotalamusul este conectat cu hipofiza prin tija pituitara. Aceasta reprezinta un pachet de vase si nervi prin care se transporta hormonii sintetizati la nivel hipotalamic si impulsurile nervoase. Hipotalamusul controleaza hipofiza printr-un mecanism de feedback (bucla). Acesta are rol in sinteza oxitocinei si a hormonului antidiuretic care se stocheaza la nivelul neurohipofizei. Secretia adenohipofizara este stimulata prin actiunea urmatorilor hormoni hipotalamici:

  • hormonul eliberator de gonadotropina (GnRH);
  • hormonul eliberator de corticotropina (CRH);
  • hormonul de eliberare a tirotropinei (TRH);
  • hormonul de eliberare a hormonului de crestere (GHRH).

Afectiuni ale glandei hipofize

Patologiile care afecteaza glanda hipofiza se caracterizeaza prin alterarea functiei si structurii pituitare. Acestea sunt impartite in patru categorii principale:

  • hipopituitarismul;
  • hiperpituitarismul;
  • adenoamele hipofizare;
  • sindromul de sa turceasca goala.

Fiecare dintre acestea se caracterizeaza prin:

  • tablou clinic specific (semne si simptome);
  • variatii ale hormonilor tiroidieni;
  • incidenta diferita;
  • metode de tratament specifice.

Hipopituitarismul

Hipopituitarismul se caracterizeaza prin scaderea functiei hipofizare. In consecinta, se remarca o reducere a nivelului sanguin a principalilor hormoni pituitari. Scaderea acestora determina aparitia tabloului clinic specific hipopituitarismului. Cea mai frecventa forma de boala se caracterizeaza prin deficitul unui singur hormon. In cazul scaderii secretiei a doi sau mai multi hormoni, afectiunea este denumita panhipopituitarism. Aceasta forma apare ca urmare a radioterapiei sau a interventiilor chirurgicale.

Afectiuni asociate hipopituitarismului

Scaderea sintezei si a secretiei de hormoni hipofizari produce o scadere a stimularii organelor tinta din periferie. Astfel, se poate constata o reducere a concentratiei sanguine a principalilor hormoni responsabili de functionarea optima a organismului. Tratamentul hipopituitarismului presupune substitutia hormonilor lipsa si monitorizarea concentratiei prin analize de sange. Principalele tipuri de hipopituitarism sunt:

  • diabetul insipid central – Aceasta afectiune apare ca urmare a scaderii secretiei hipofizare de ADH. Pacientul prezinta deshidratare si mictiuni frecvente;
  • deficienta de hormon de crestere – Scaderea sintezei si secretiei hormonului de crestere (GH) se asociaza la copii cu aparitia tulburarilor de crestere (nanism hipofizar) si a pubertatii tardive (intarziate). In cazul adultilor, deficitul de GH se manifesta prin afectiuni metabolice;

hipofiza1

  • hipogonadismul central – Scaderea sintezei si a secretiei de hormon luteinizant (LH) si de hormon foliculostimulant (FSH) poarta denumirea de hipogonadism central. Acesta se asociaza cu tulburari ale functiei si dezvoltarii sexuale. De asemenea, pacientii pot prezenta scaderea fertilitatii;
  • hipotiroidismul central – Aceasta afectiune este caracterizata prin scaderea sintezei si eliberarii hormonului de stimulare a tiroidei (TSH). Astfel, glanda tinta nu mai este stimulata si secretia de hormoni tiroidieni este scazuta. Tabloul clinic specific hipotiroidismului central cuprinde intoleranta la frig, disfunctii cognitive, astenie fizica si constipatie;
  • insuficienta suprarenala centrala – Reducerea nivelului de ACTH este determinata de insuficienta suprarenala centrala. Aceasta se asociaza cu o scadere a stimularii glandei suprarenaliene. In consecinta, concentratia sanguina a cortizolului va fi redusa. Pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune prezinta schimbari de dispozitie, lipsa apetitului, hiperpigmentare si scadere in greutate.

hipofiza3

Hiperpituitarismul

Secretia in exces a unuia sau a mai multor tipuri de hormoni poarta numele de hiperpituitarism. Cel mai frecvent acesta este cauzat de aparitia unui adenom hipofizar functional (secretor). Afectiunile caracterizate prin hiperpituitarism sunt:

  • gigantismul – Hipersecretia hormonului de crestere in perioada de copilarie sau adolescenta se asociaza cu aparitia gigantismului. Acesta este caracterizat prin ritmul de crestere accelerat si inaltimea foarte mare;
  • acromegalia – Eliberarea in exces de la nivel hipofizar a hormonului de crestere, in perioada adulta duce la aparitia acromegaliei. Aceasta se caracterizeaza prin cresterea exagerata in dimensiuni a extremitatilor membrelor (maini, picioare);
  • hiperprolactinemia -Secretia prolactinei in exces de la nivelul glandei pituitare se regaseste sub denumirea de hiperprolactinemie. Aceasta se asociaza cu aparitia galactoreei (secretii albicioase de la nivel mamelonar) si a infertilitatii;
  • boala Cushing – Aceasta afectiune se caracterizeaza prin hipersecretia pituitara de ACTH. Ca efect secundar al acestei modificari, se observa o crestere a secretiei de cortizol. Aceasta afectiune se manifesta prin cresterea rapida in greutate, obezitate si un nivel ridicat al glicemiei. Pacientii prezinta un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat.

Adenoamele hipofizare (tumori hipofizare)

Adenomul este o tumora hipofizara benigna a glandei pituitare. Acesta reprezinta aproximativ 15% dintre afectiunile oncologice care se manifesta la nivelul craniului. Boala are o evolutie lenta, iar formatiunile ajung la dimensiuni mari. Simptomatologia debuteaza in stadii tardive, cand procesul tumoral exercita presiune pe structurile localizate in vecinatate (nerv optic).

In functie de capacitatea de a sintetiza si secreta hormoni, adenoamele hipofizare se clasifica in:

  • adenoame functionale (secretoare) – Adenoamele functionale sunt clasificate in functie de tipul de hormon pe care il elibereaza. Cea mai frecventa forma este prolactinomul, care se manifesta prin secretia crescuta de prolactina;
  • adenoame nefunctionale – Procesele tumorale nefunctionale nu au capacitatea de a sintetiza si secreta hormoni. Insa, acestea ajung la dimensiuni remarcabile si exercita presiune asupra structurilor inconjuratoare.

Sindromul de sa turceasca goala

In mod fiziologic, saua turceasca a osului sfenoid formeaza o cavitate in care se gaseste hipofiza. Sindromul de sa turceasca goala apare ca urmare a hernierii arahnoidei (membrana mijlocie care captuseste maduva si creierul) la nivelul spatiului selar. Astfel, se produce compresia si deformarea hipofizei.

In timp, acest proces va duce la aplatizarea si micsorarea glandei pituitare. Insa, concentratia de hormoni hipofizari este normala. Tabloul clinic specific sindromului de sa turceasca goala cuprinde urmatoarele semne si simptome:

  • cefalee (durere de cap);
  • dezechilibre hormonale;
  • tulburari de vedere.

Hipofiza este o glanda endocrina care are rol in secretia hormonilor esentiali ai organismului. Aceasta este localizata la baza creierului, la nivelul seii turcesti. Patologiile hipofizare pot duce la aparitia unor dezechilibre hormonale asociate cu scaderea calitatii vietii. Identificarea in stadii incipiente a acestora si instituirea tratamentului contribuie la ameliorarea calitatii vietii pacientului.

 

 

Bibliografie:

hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/disorders-of-the-pituitary-gland, accesat la data 19.11.2023;

ohsu.edu, https://www.ohsu.edu/brain-institute/understanding-pituitary-disorders, accesat la data 19.11.2023;

clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/body/21459-pituitary-gland, accesat la data 19.11.2023;

healthdirect.gov.au, https://www.healthdirect.gov.au/pituitary-gland, accesat la data 19.11.2023;

patient.info, https://patient.info/hormones/pituitary-gland-disorders, accesat la data 19.11.2023.