Guta: cauze, simptome, tratament

Poate ca ai auzit despre guta si, cu siguranta, ai citit despre ea prin romanele secolului trecut, dar ce reprezinta aceasta boala, de ce apare, care sunt simptomele ei si cum poate fi prevenita e posibil sa reprezinte mistere pentru tine. In acest articol, poti afla raspunsul la aceste intrebari, astfel incat sa te poti proteja corespunzator impotriva unor eventuale atacuri de guta.

• Ce este guta?
• Cauzele gutei
• Factori de risc pentru guta
• Care sunt simptomele gutei?
• Ce complicatii poate determina guta?
• Cum se diagnosticheaza guta?
• Cum se trateaza guta?
• Cum poti preveni guta?

Ce este guta?

Guta este o forma destul de des intalnita de artrita care poate afecta pe oricine. Ea se caracterizeaza prin atacuri dureroase instalate brusc si insotite de edem, roseata si sensibilitate in zona articulatiilor. Cel mai frecvent este afectata articulatia degetului mare de la picior, dar problemele se pot manifesta si in alte zone.

Atacurile de guta se pot instala brusc si fara avertisment. Unii pacienti spun ca s-au trezit in mijlocul noptii cu senzatia ca degetul mare a luat foc. Articulatia afectata de guta este atat de sensibila si de dureroasa, incat nici asternutul de pat nu poate fi tolerat. Simptomele pot fi inspaimantatoare pentru o persoana care nu stie ce este guta si care se afla la primul atac.

Atacurile de guta apar si dispar fara avertisment, dar exista metode prin care pot fi prevenite.

Cauzele gutei

Guta apare ca urmare a acumularii cristalelor de urati la nivelul articulatiei. Acestia determina durere intensa si inflamatie, generand atacul de guta.

Cristalele de urati apar in sange in conditiile unei concentratii crescute de acid uric in sange. Iar acidul uric rezulta din descompunerea purinelor – substante care se regasesc in mod natural in organism.

Purinele sunt prezente si in unele alimente, in special in carnea rosie si in organe, mai ales in ficat. Ansoa, sardinele, scoicile, pastravul si tonul sunt cateva exemple de alimente cu un continut ridicat de purine. De asemenea, bauturile alcoolice, in special berea si bauturile indulcite cu fructoza, determina cresterea concentratiei de acid uric.

In mod normal, acidul uric este eliminat la nivel renal prin urina. Uneori, insa, fie organismul produce o cantitate prea mare de acid uric, fie rinichii elimina prea putin din acesta. In acest caz, acidul uric se acumuleaza la nivel articular sub forma unor cristale aciforme foarte ascutite care ranesc structurile articulare si determina inflamatie.

Factori de risc pentru guta

Exista o serie de factori care cresc riscul individual de aparitie a unui atac de guta. Pe aceasta lista intra:

• Alimentatia: o dieta bogata in carne rosie si in moluste si consumul bauturilor cu un continut ridicat de fructoza cresc concentratia de acid uric. De asemenea, consumul de alcool, in special de bere, se asociaza cu cresterea acidului uric din sange.
• Greutatea: la persoanele supraponderale, organismul produce cantitati sporite de acid uric, iar rinichii intampina dificultati legate de eliminarea acestuia.
• Unele afectiuni medicale: hipertensiunea arteriala netratata, diabetul, obezitatea, sindromul metabolic si insuficienta renala se asociaza unui risc crescut de aparitie a gutei.
• Unele medicamente: aspirina in doza mica si unele dintre medicamentele folosite pentru controlul hipertensiunii determina cresterea concentratiei de acid uric. De asemenea, unele dintre medicamentele administrate pentru prevenirea respingerii transplantului de organ pot determina aceasta crestere.
• Varsta si sexul: guta ii afecteaza mai frecvent pe barbati, femeile tinzand sa aiba concentratii mai mici de acid uric seric. Totusi, dupa instalarea menopauzei, aceasta diferenta dispare. Barbatii au un risc crescut de a dezvolta guta la varste mai mici, intre 30-50 de ani, in timp ce femeile manifesta primele simptome abia dupa menopauza.
• Traumatisme recente, inclusiv interventii chirurgicale: acest gen de traumatism extins poate genera un atac de guta. De asemenea, la unele persoane, vaccinarea declanseaza un atac de guta.

Care sunt simptomele gutei?

Un element caracteristic al gutei este reprezentat de aparitia brusca a simptomelor, cel mai adesea pe parcursul noptii. Simptomele de guta sunt:

• Durere articulara intensa, localizata cel mai adesea la nivelul degetului mare de la picior, dar care poate afecta orice articulatie: glezne, genunchi, coate, incheietura mainii si pumnul. Durerea atinge intensitate maxima in primele 4-12 ore de la aparitie.
• Disconfort pe termen lung care persista de la cateva zile pana la cateva saptamani. Atacurile recurente dureaza din ce in ce mai mult si afecteaza din ce in ce mai multe articulatii.
• Inflamatie si roseata: articulatia implicata in atacul de guta este umflata, rosie si fierbinte.
• Limitarea mobilitatii: pe masura ce guta avanseaza, capacitatea de miscare a articulatiei respective se diminueaza.

Ce complicatii poate determina guta?

Persoanele diagnosticate cu guta au un risc crescut de a dezvolta una sau mai multe dintre urmatoarele complicatii:

• Guta recurenta: la unele persoane, atacul de guta ramane un eveniment unic in viata. La altele, atacurile se repeta de mai multe ori pe an. Este important sa iei medicatia adecvata pentru prevenirea atacurilor de guta recurenta, deoarece, in absenta unui tratament, guta poate eroda si distruge complet articulatia afectata. In cazul in care cauti imagini cu guta la picior, online, nu vei vedea modificari de structura decat tarziu in evolutia bolii.
• Forme grave de guta: in absenta tratamentului, guta poate determina formarea unor noduli subcutanati alcatuiti din cristale de urati, denumiti tofi gutosi. Tofii gutosi pot aparea la nivelul degetelor, mainilor, picioarelor sau tendonului lui Ahile. Desi nedurerosi in mod normal, ei se inflameaza in timpul atacurilor de guta, sporind disconfortul.
• Litiaza renala: cristalii de urati se pot acumula in tractul urinar al unora dintre persoanele care sufera de guta, determinand aparitia litiazei renale. Cu medicatia adecvata, riscul de formare a litiazei renale se reduce.

Cum se diagnosticheaza guta?

Diagnosticul gutei este suspectat pe baza aspectelor clinice: articulatiile afectate, modul de instalare a durerii si caracteristicile durerii. Ulterior, el este confirmat prin efectuarea unor investigatii suplimentare ca, de pilda:

• Analiza lichidului sinovial: cu ajutorul unui ac lung, medicul recolteaza o proba din lichidul sinovial al articulatiei afectate. La examinarea microscopica, pot fi evidentiate cristalele de urati din acesta.
• Analize de sange: medicul poate recomanda o analiza de sange pentru masurarea cantitatii de acid uric. Totusi, analizele de sange nu sunt foarte concludente, deoarece unele persoane au niveluri crescute de acid uric fara sa experimenteze vreun atac de guta in timp ce alte persoane care sufera de simptomele caracteristice au concentratii normale de acid uric.
• Radiografie: radiografiile articulatiei dureroase contribuie la eliminarea altor cauze posibile care ar putea determina inflamatie locala.
• Ecografie articulara: ecografia articulara poate fi folosita pentru a evidentia cristalele de urati de la nivelul articulatiei sau al tofilor gutosi.

Cum se trateaza guta?

Atunci cand vorbim despre guta, tratamentul presupune doua cai de actiune. Prima dintre ele este reprezentata de controlul inflamatiei si reducerea durerii. Cea de-a doua consta in administrarea de medicamente care au ca scop reducerea cantitatii de acid uric din sange.

• Antiinflamatoarele nesteroidiene pot fi administrate cu sau fara reteta si pot ajuta la controlul durerii si al inflamatiei. Multe persoane intreaba de un eventual unguent pentru guta – singurul sau efect se bazeaza pe continutul de antiinflamatoare. Totusi, trebuie avute in vedere efectele adverse, deloc de neglijat, ale unui eventual tratament pe termen lung.
• Colchicina este un antiinflamator eficient in cazul durerii asociate atacului de guta. Totusi, utilizarea lui este rezervata cazurilor care nu raspund bine la alte medicamente din cauza efectelor adverse frecvente si pronuntate. Este varianta care corespunde cel mai bine la solicitarea pacientilor de a primi un tratament puternic pentru guta.
• Corticosteroizii contribuie la controlul durerii si al inflamatiei si pot fi administrati pe cale orala sau injectati direct in articulatia dureroasa.
• Medicamentele care blocheaza sinteza de acid uric sunt eficiente, dar pot determina reactii adverse foarte vocale, constand in eruptii cutanate, febra, hepatita, insuficienta hepatica si renala.
• Medicamentele care intensifica eliminarea renala a acidului uric pot avea si ele efecte adverse de tipul durerilor gastrice si litiazei renale.

Pacientii trebuie sa aiba in vedere ca nu exista un tratament specific pentru guta la picior sau pentru guta cu alte localizari, iar unguentele cu aplicare locala nu actioneaza decat simptomatic.

Cum poti preveni guta?

La multi dintre pacienti, medicatia este singura metoda eficienta de prevenire a reaparitiei atacurilor de guta, dar medicul specialist va sublinia cat de important este stilul de viata al pacientului in tinerea sub control a bolii. Desi nu exista un regim pentru guta, cateva masuri simple pe care le poti lua pentru a preveni atacurile sunt:

• Evitarea bauturilor indulcite cu fructoza si limitarea consumului de alcool. Acestea pot fi inlocuite cu apa sau infuzii neindulcite din plante.
• Evitarea alimentelor cu un continut crescut de purine: carnea rosie, organele, in special ficatul, sunt principala sursa de purine din alimentatie. In cazul persoanelor expuse unui risc crescut de a dezvolta guta, lactatele degresate pot fi o sursa mai sigura de proteine.
• Exercitiul fizic regulat si mentinerea unei greutati sanatoase: studiile au demonstrat ca este un element extrem de important in prevenirea atacurilor de guta. Activitatile fizice cu impact redus de tipul mersului pe jos, mersului cu bicicleta si inotului sunt ideale pentru protejarea articulatiilor.

Guta este o problema de sanatate care afecteaza articulatiile si se manifesta mai frecvent si mai devreme la barbati decat la femei. Atacurile de guta sunt extrem de dureroase si se pot repeta, motiv pentru care specialistii recomanda instituirea unor schimbari ale stilului de viata si, daca e cazul, administrarea unei medicatii specifice.

Bibliografie:

Centers for Disease Control and Prevention. „Gout” CDC, 2019, www.cdc.gov/arthritis/basics/gout.html, accesat la 15.02.2023.

Cleveland Clinic. „Gout: Symptoms, Causes, Treatments” Cleveland Clinic, 15 Nov. 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/4755-gout, accesat la 15.02.2023.

Harvard Health Publishing. „All about Gout – Harvard Health” Harvard Health, Harvard Health, 3 July 2019, www.health.harvard.edu/newsletter_article/all-about-gout, accesat la 15.02.2023.

Mayo Clinic. „Gout – Symptoms and Causes” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897, accesat la 15.02.2023.

NHS. „Gout” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/gout/, accesat la 15.02.2023.

NIAMS. „Gout” National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases, 12 Apr. 2017, www.niams.nih.gov/health-topics/gout, accesat la 15.02.2023.