Inapoi la articole
Herpangina: cauze, simptome si optiuni de tratament

Herpangina este o afectiune virala, care se manifesta frecvent prin aparitia febrei si a unor formatiuni veziculoase la nivel oral. Boala este contagioasa si se raspandeste rapid in randul pacientilor de varsta scolara. Herpangina are un tablou clinic asemanator bolii gura-mana-picior.

  • Ce este herpangina?
  • Cauze
  • Etapele infectarii
  • Simptomatologie
  • Cand este recomandata vizita la medic
  • Diagnosticul herpanginei
  • Diagnosticul diferential
  • Herpangina si boala mana-picior-gura
  • Tratament herpangina
  • Complicatii herpangina
  • Durata herpangina
  • Preventie

Ce este herpangina?

Herpangina reprezinta o patologie virala care apare adesea la pacientii pediatrici cu varsta cuprinsa intre 3 si 10 ani. Aceasta afectiune se poate manifesta si in cazul populatiei adulte, dar cu o frecventa redusa.

Boala se manifesta prin aparitia unor vezicule bine delimitate la nivelul cavitatii bucale. Prezenta simptomatologiei orale determina scaderea apetitului pacientilor pentru alimente solide si lichide. Astfel, se instaleaza deshidratarea si malnutritia. Afectiunea se raspandeste frecvent in sezonul de vara si de toamna. Majoritatea cazurilor de herpangina sunt determinate de infectia cu virusul Coxsackie A.

Cauze

Herpangina este cauzata de infectia cu virusurile coxsackie si enterovirusuri. Cei mai frecventi agenti patogeni care determina aceasta afectiune sunt:

  • Echovirus;
  • Coxsackie A16;
  • Coxsackie B;
  • Enterovirusul 71.

Virusurile care provoaca herpangina sunt foarte contagioase. Acestea prezinta rezistenta crescuta in mediul extern, pentru durate lungi de timp. Raspandirea agentilor patogeni se realizeaza prin urmatoarele metode:

  • contactul cutanat direct cu o persoana infectata;
  • inspirarea unor particule mici si umede (picaturi respiratorii), eliminate de o persoana bolnava, prin respiratie;
  • contactul cu suprafete contaminate;
  • utilizarea la comun a obiectelor de igiena personala (prosoape, vesela, tacamuri, periute de dinti);
  • contactul direct cu materii fecale sau cu fluide corporale (mucus, saliva).

Etapele infectarii

Dupa patrunderea in organism, agentul patogen intra in perioada de incubatie. Aceasta reprezinta durata de timp de la expunerea la virus pana la debutul simptomatologiei. In cazul agentilor patogeni specifici herpanginei, perioada de incubatie este de aproximativ 3-4 zile.

Contagiozitatea persoanei se manifesta in perioada de incubatie, chiar si in lipsa tabloului clinic, si poate dura intre 3 si 8 saptamani post-expunere. Infectia virala prezinta o transmisibilitate crescuta, in primele 2 saptamani de la infectare. Pacientii raman contagiosi si dupa remiterea simptomatologiei.

Simptomatologie

Tabloul clinic al herpanginei este complex si variaza in functie de agentul etiologic care a produs infectia. Simptomatologia debuteaza la aproximativ 2-5 zile post-expunere. In momentul vizitei la cabinetul medical, pacientii prezinta:

  • febra cu debut brusc;
  • cefalee (durere de cap);
  • durere in gat;
  • sialoree (saliva in exces);
  • scaderea poftei de mancare;
  • disfagie (dificultatea de a inghiti)
  • deshidratare;
  • varsaturi;
  • slabiciune musculara;
  • dificultati de respiratie;
  • dureri lombare;

herpangina1

Febra se manifesta timp de aproximativ 3-6 zile. Rareori, pacientii pot experimenta convulsii febrile. In cavitatea orala, herpangina se manifesta prin aparitia unor vezicule de culoare alba sau prin ulceratii la nivelul:

  • faringelui;
  • palatului moale;
  • amigdalelor;
  • limbii;

Herpangina la copii – factori de risc

Herpangina este o afectiune de origine virala, autolimitanta, care se manifesta frecvent la copiii intre 3 si 10 ani. Acestia pot contacta agentul patogen la gradinita, scoala sau in tabere de vara. Herpangina la copii se manifesta mai ales vara si toamna.

Herpangina la adulti – factori de risc

Herpangina la adulti si adolescenti poate aparea prin contactarea virusului, dar riscul de aparitie a bolii este mai scazut. Afectiunea se manifesta printr-un tablou clinic sever, in cazul urmatoarelor persoane:

  • femei insarcinate;
  • nou-nascuti;

Cand este recomandata vizita la medic

Cel mai frecvent, pacientii ajung la cabinetul medical in momentul in care se constata acutizarea simptomatologiei. Scaderea calitatii vietii este un factor important in evolutia bolii.

Printre semnele de alarma ale herpanginei se regasesc:

  • disfagia pentru alimente lichide (dificultatea de a inghiti);
  • deshidratarea;
  • febra;
  • durerea in gat;
  • leziunile de la nivelul cavitatii bucale, cu o durata peste 5 zile.

Diagnosticul herpanginei

Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, este indicat ca pacientul sa efectueze o vizita la cabinetul medical. Anamneza este prima etapa a procesului de identificare a patologiei. In cadrul acesteia, medicul va adresa pacientului intrebari despre:

  • debutul simptomatologiei;
  • evolutia tabloului clinic;
  • durata;
  • factorii declansatori;
  • factorii amelioratori;
  • istoricul medical personal;
  • antecedentele heredocolaterale (istoricul medical familial).

Examenul clinic presupune inspectia leziunilor de la nivelul cavitatii orale si stabilirea caracteristicilor acestora:

  • localizare;
  • dimensiune;
  • culoare;

herpangina2

Dupa aceasta etapa, medicul va recomanda pacientului o serie de teste suplimentare. Acestea contribuie in procesul de stabilire a diagnosticului de certitudine si de excludere a altor afectiuni cu simptomatologie asemanatoare.

Diagnosticul diferential

Diagnosticul diferential reprezinta o etapa importanta, in care medicul exclude afectiunile care se manifesta printr-un tablou clinic asemanator. In cazul herpanginei, aceasta poate fi usor confundata cu urmatoarele patologii:

  • boala mana-picior-gura – afectiunea este cauzata de infectia cu virusul Coxsackie. Tabloul clinic are elemente comune herpanginei;
  • mononucleoza infectioasa – infectia cu virusul Epstein-Barr determina aparitia mononucleozei infectioase, care se manifesta prin febra, oboseala si durere in gat. Spre deosebire de herpangina, pacientii prezinta tumefactie ganglionara si splenomegalie;
  • faringita streptococica – patologie cauzata de infectia cu bacteriile Streptococcus sp. Pacientii se prezinta la cabinetul medical acuzand febra, dureri de gat, pete de culoare alba la nivelul amigdalelor. Diferentierea de herpangina este realizata prin absenta veziculelor la nivelul cavitatii orale;
  • candidoza – infectia fungica determinata de candida se manifesta la nivel oral prin aparitia unor pete albe la nivelul cavitatii orale. Spre deosebire de herpangina, pacientii nu prezinta vezicule localizate la nivelul cavitatii bucale;
  • faringita virala – afectiunea este cauzata de infectia cu adenovirus sau cu virusul gripal. Simptomatologia este similara herpanginei, pacientul manifestand febra si dureri in gat;
  • scarlatina – aceasta patologie este determinata de infectia bacteriana cu streptococ din grupul A. Scarlatina este caracterizata prin aparitia unor eruptii la nivelul tegumentului si al cavitatii orale. Leziunile au o culoare roz-rosie si o textura aspra (ca de smirghel). Eruptia la nivel lingual da aspectul caracteristic de limba zmeurie. Pacientii pot prezenta febra si dureri in gat.

Dupa realizarea anamnezei si a examenului clinic, medicul va recomanda pacientului efectuarea unor investigatii suplimentare. Acestea sunt utilizate la identificarea agentului patogen si se realizeaza cu scopul de a exclude afectiunile cu un tablou clinic asemanator.

Herpangina si boala mana-picior-gura

Herpangina si boala mana-picior-gura sunt doua afectiuni virale care se manifesta printr-un tablou clinic comun. Acestea apar mai frecvent la pacientii pediatrici. Afectiunile debuteaza cu aparitia durerilor in gat si a febrei, care preced manifestarile de la nivelul mucoasei cavitatii orale.

Boala mana-picior-gura se transmite cu usurinta prin intermediul:

  • igienei inadecvate;
  • secretiilor respiratorii;
  • contactului direct cu materiile fecale.

Tratamentul acestor afectiuni este simptomatic, iar manifestarile se remit dupa aproximativ 10 zile. Herpangina determina aparitia unor vezicule si ulceratii la nivelul faringelui si al palatului moale. Spre deosebire de aceasta, leziunile specifice bolii mana-picior-gura sunt localizate:

  • in regiunea anterioara a cavitatii bucale;
  • la nivelul membrelor superioare (maini);
  • pe suprafata membrelor inferioare (talpa).

herpangina4

Tratament herpangina

Medicatia antivirala si terapia antibiotica sunt ineficiente in tratamentul herpanginei. Medicul va recomanda pacientului instituirea unui tratament simptomatic si a masurilor igieno-dietetice corespunzatoare.

Indicatiile medicale in cazul herpanginei cuprind:

  • medicatia antitermica pentru reducerea febrei;
  • antialgice;
  • utilizarea anestezicelor topice pentru ingrijirea plagilor locale;
  • consumul de lichide pentru a preveni deshidratarea;
  • evitarea alimentelor si a bauturilor care pot determina iritarea veziculelor de la nivelul cavitatii orale.

Alimentatia pacientului

Leziunile localizate in cavitatea orala determina aparitia odinofagiei. Astfel, pacientului ii scade apetitul, refuzand hidratarea si consumul de alimente. Meniul zilnic al persoanelor diagnosticate cu herpangina poate include:

  • lactate reci;
  • inghetata;
  • apa;
  • alimente moi;
  • bauturi electrolitice.

Este recomandata evitarea consumului de alimente si bauturi:

  • prajite;
  • sarate;
  • picante;
  • acide (suc de portocale);

Remedii la domiciliu

Dupa stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului simptomatic, pacientul poate fi ingrijit la domiciliu. Pentru scaderea intensitatii simptomatologiei si ingrijirea leziunilor, pe langa masurile igieno-dietetice recomandate de medic, se pot utiliza:

  • clatirea (gargara) cu apa sarata;
  • aplicarea de comprese reci pe frunte sau pe gat, pentru a reduce febra si durerea.

herpangina3

Complicatii herpangina

In functie de agentul patogen incriminat, in evolutia herpanginei pot aparea unele complicatii. Cele mai multe cazuri de boala sunt de o severitate scazuta si nu asociaza manifestari secundare.

Cea mai frecventa complicatie a herpanginei este deshidratarea. Aceasta apare ca urmare a refuzului pacientului de a consuma cantitatea optima de lichide. Herpangina cauzata de infectia cu enterovirusul 71 se poate asocia cu urmatoarele complicatii:

  • encefalita;
  • meningita;
  • convulsii;
  • slabiciune musculara.

Durata herpangina

In mod normal, herpangina se remite intr-un interval de aproximativ 10 zile. Daca simptomatologia persista, este recomandata vizita la cabinetul medical. Contagiozitatea herpanginei este pastrata pentru o perioada de aproximativ 3 pana la 8 saptamani, chiar si in absenta tabloului clinic specific.

Daca pacientul a fost diagnosticat cu herpangina, sistemul imunitar se adapteaza si dezvolta anticorpi specifici agentului patogen incriminat. Astfel, riscul de aparitie a unei infectii viitoare este scazut. Pacientul poate prezenta ulterior boala, in cazul in care contacteaza un agent patogen diferit.

Preventie

Pentru a evita aparitia herpanginei, medicul recomanda urmatoarele masuri igieno-dietetice:

  • spalarea corecta a mainilor cu apa si sapun, pentru o durata de aproximativ 20 de secunde;
  • utilizarea produselor dezinfectante;
  • igienizarea si dezinfectarea suprafetelor si a obiectelor contaminate;
  • acoperirea nasului si a gurii in timpul tusei sau al stranutului;
  • evitarea contactului cu materiile fecale ale pacientului bolnav.

Este indicat ca persoana diagnosticata cu herpangina sa evite colectivitatile (scoala, gradinita, loc de munca) si sa se autoizoleze la domiciliu. In cazul copiilor bolnavi, este recomandat ca parintii sa stea acasa, pentru a limita raspandirea infectiei la locul de munca.

Herpangina este o patologie virala, cauzata de o serie de agenti patogeni rezistenti la conditiile de mediu. Cel mai frecvent, boala este determinata de infectia cu virusul Coxsackie A. Afectiunea se manifesta prin aparitia unor leziuni la nivelul cavitatii bucale. De asemenea, pacientul poate prezenta durere in gat, cefalee, deshidratare si varsaturi. Diagnosticul herpanginei se stabileste in functie de tabloul clinic al pacientului. Boala poate fi usor confundata cu alte afectiuni ce au un tablou clinic asemanator. Tratamentul patologiei este unul simptomatic.

 

Bibliografie:

Ultimele articole

Viata sexuala dupa 50 de ani: ce trebuie sa stii despre corpul tau

24 apr. 24

Despre rubeola

24 apr. 24

Despre otita

24 apr. 24

Ce este oreionul

24 apr. 24

Despre diaree

24 apr. 24

Despre urechea infundata

24 apr. 24

Despre infectia cu streptococ de grup A

24 apr. 24

Despre miastenia gravis

24 apr. 24

Pneumonia: cauze, simptome, tratament, preventie

20 apr. 24

Viroza respiratorie (guturai): cauze, simptome, tratament

20 apr. 24