HIV este un virus ARN care, prin infectarea organismului uman, determina o afectiune ce duce la o functionare alterata a sistemului imunitar. Prin urmare, celulele imune nu mai au capacitatea de a proteja organismul, iar riscul de infectii creste semnificativ. Desi infectia HIV nu poate fi vindecata, manifestarile acesteia pot fi gestionate eficient printr-un tratament optim.
In continuare, poti citi mai multe despre infectia cu virusul HIV, simptomele HIV SIDA, diagnosticare, cauze, tratament si preventie.
- Ce este virusul HIV?
- Ce este SIDA?
- Cauze – transmitere HIV
- Simptome HIV SIDA
- Patologii asociate HIV
- Diagnostic HIV SIDA
- Tratament HIV
- Prognostic HIV
- Preventie HIV
Ce este virusul HIV?
HIV, sau virusul imunodeficientei umane, este un agent patogen care infecteaza organismul uman si afecteaza functia sistemului imunitar. Transmiterea acestui virus se face in special prin intermediul:
- contactului sexual neprotejat;
- contactului cu sangele unei persoane infectate;
HIV infecteaza limfocitele T CD4, celule ale sistemului imunitar. Pe masura ce infectia evolueaza, celulele CD4 scad ca numar, ceea ce face ca persoana infectata sa fie mai susceptibila la diferite infectii. Astfel, apar numeroase complicatii, care afecteaza sever starea de sanatate a celui infectat.
Ce este SIDA?
SIDA reprezinta cel mai avansat stadiu al infectiei cu virusul HIV.
In aceasta perioada a bolii, numarul de celule CD4 scade sub . Perioada de timp in care apare SIDA este variabila, in functie de fiecare persoana si de aderenta la tratamentul indicat de catre medic. Spre exemplu, in cazul unei persoane care nu se trateaza, aparitia SIDA se poate produce in aproximativ 10 ani. Insa, daca administrarea medicamentelor se realizeaza conform schemei de tratament, acest interval poate fi crescut.
Cea mai frecventa infectie dupa instalarea SIDA este reprezentata de pneumonia cu Pneumocystis jiroveci. Aceasta ciuperca este un agent patogen oportunist, care determina infectie in special la persoanele cu o imunitate deficitara.
Speranta de viata dupa aparitia SIDA este de aproximativ 3 ani. Insa, in cazul dezvoltarii infectiilor oportuniste, aceasta perioada poate fi mai scurta.
Cauze – transmitere HIV
Infectia cu virusul HIV este in principal transmisa prin contact direct cu secretii ale unei persoane infectate, precum sperma sau sangele. Persoanele care prezinta un risc crescut de a dezvolta boala sunt:
- cele care intretin contacte sexuale neprotejate;
- cele care au relatii sexuale cu parteneri multipli;
- barbatii care au contact sexual neprotejat cu alti barbati;
- cele care consuma droguri cu administrare intravenoasa;
- cele care utilizeaza obiecte de ingrijire personala la comun;
- cele asupra carora s-au folosit instrumente necesare pentru realizarea tatuajelor, fara o sterilizare adecvata in prealabil.
Transmiterea infectiei se poate face si pe cale verticala, de la mama la fat. Adesea, aceasta se produce in timpul nasterii, dar se poate realiza si pe parcursul sarcinii. Pentru a reduce gradul de infectare al fatului, este important ca mama sa urmeze tratamentul adecvat. Acesta scade semnificativ riscul de transmitere al infectiei. Suplimentar, nasterea poate fi realizata prin intermediul cezarianei.
Alaptarea nou-nascutului de la o mama infectata cu HIV poate fi realizata daca in urma analizelor se constata seronegativitatea. Aceasta reprezinta lipsa multiplicarii virusului si un nivel redus al particulelor virale in organism. In aceasta situatie, riscul de transmitere al virusului este mai mic de 1%. Pentru a nu transmite infectia nou-nascutului in timpul alaptarii, este indicat ca mama sa urmeze tratamentul medicamentos indicat de catre medic.
Cum nu se transmite infectia cu HIV?
De multe ori, persoanele infectate cu HIV sunt marginalizate de teama de a nu contacta infectia. Prin urmare, este important a cunoaste in ce conditii se transmite aceste virus. Astfel, infectia HIV nu poate fi dobandita prin realizarea urmatoarelor actiuni:
- contactul cutanat (strangere de mana, mangaiere);
- sarut;
- saliva;
- folosirea la comun a toaletei;
- consumarea alimentelor la comun;
- dormitul in acelasi pat.
Desi este un virus si initial prezinta simptome asemanatoare unei viroze, HIV nu se transmite pe cale aerogena, precum in cazul virusului gripal. De asemenea, tantarii nu pot raspandi infectia HIV.
Simptome HIV SIDA
Infectia HIV nu prezinta simptome in primele saptamani de la contactul cu virusul. Dupa aproximativ 2-3 saptamani, pot aparea unele manifestari, ce pot fi usor confundate cu o raceala. Acestea pot disparea spontan, dar chiar si in lipsa lor, multiplicarea virala are loc. Astfel, persoana infectata poate transmite virusul. In timp, infectia evolueaza si apare stadiul tardiv al bolii si anume, SIDA.
Simptome HIV
Primele simptome HIV apar dupa aproximativ 2-3 saptamani de la contactul cu virusul. Tabloul clinic consta in prezenta unor simptome nespecifice, asemenatoare unei viroze. Printre acestea se pot afla urmatoarele:
- cefalee (durere de cap);
- adenopatii (crestere in volum a ganglionilor limfatici);
- febra;
- transpiratii nocturne;
- oboseala;
- eruptii cutanate;
- stare de greata;
- varsaturi;
- modificari ale tranzitului intestinal (diaree);
- mialgii (durere musculara).
O persoana infectata nu isi poate da seama de prezenta virusului HIV in lipsa unui test specific, pentru identificarea acestui virus. Insa, desi simptomele sunt nespecifice, multiplicarea virusului se realizeaza intens, iar transmiterea infectiei se poate realiza cu usurinta.
Simptome SIDA
Etapa in care se instaleaza SIDA se remarca printr-o imunitate foarte scazuta. Prin urmare, persoana cu SIDA poate dobandi o multitudine de infectii oportuniste, ceea ce inseamna ca simptomele pot varia pentru fiecare pacient. Insa, in boala SIDA pot fi intalnite manifestari precum:
- fatigabilitate (oboseala accentuata);
- adenopatii la nivel cervical, axilar, inghinal;
- febra persistenta;
- frisoane;
- scadere ponderala accelerata (slabire);
- leziuni tegumentare;
- ulceratii ale mucoaselor;
- scaderea capacitatii de concentrare;
- slabiciune musculara;
- lipsa atentiei.
Patologii asociate HIV
Infectia cu HIV determina anomalii de functionare a sistemului imunitar. Astfel, o persoana diagnosticata cu aceasta afectiune poate dezvolta infectii cu agenti patogeni oportunisti. Cele mai frecvente localizari ale infectiilor pot fi la nivelul sistemului nervos, muscular, respirator si vizual. Insa, infectia se poate situa in orice zona a organismului.
Candidoza
Candidoza este o afectiune data de fungul Candida. Aceasta infectie apare prepondent la persoanele cu un sistem imunitar deficitar. In infectia HIV, localizarea frecventa a candidozei este la nivelul cavitatii bucale. Insa, SIDA se asociaza cu candidoza faringiana, esofagiana.
Pneumonia
Pneumonia reprezinta o infectie localizata la nivel pulmonar. Aceasta poate fi generata de o multitudine de fungi si bacterii oportuniste. Insa, cel mai frecvent apare pneumonia determinata de Pneumocystis jiroveci.
Tuberculoza
La persoanele diagnosticate cu HIV, tuberculoza apare in majoritatea cazurilor ca urmare a unei reactivari a unei infectii anterioare. Primoinfectia sau infectarea cu tuberculoza prin contact direct cu o persoana infectata este mai putin intalnita. Simptomele acestei afectiuni sunt rar prezente, mai ales in stadiile avansate ale bolii.
Infectia cu Citomegalovirus (CMV)
Citomegalovirusul este un virus ce poate infecta mai multe zone ale corpului. Aceasta poate determina pneumonie sau afectiuni oculare.
Criptosporidioza
Criptosporidioza este una dintre cele mai comune cauze ale diareei la pacientii HIV. Aceasta afectiune este generata de catre un parazit. Locul de multiplicare preferat este reprezentat de intestin.
Toxoplasmoza
Toxoplasmoza este o boala cauzata de parazitul Toxoplasma gondii. Acesta are tropism pentru sistemul nervos si muschi. In evolutia infectiei este afectat ochiul, prin aparitia corioretinitei. In stadii avansate, asociaza glaucom si chiar pierderea vederii.
Diagnostic HIV SIDA
Diagnosticarea infectiei HIV se poate face prin mai multe metode. Acestea sunt utilizate in functie de:
- durata de la contactul cu virusul;
- simptomele prezentate de pacient;
- rezultatele obtinute la alte investigatii medicale.
Metodele de diagnosticare sunt reprezentate de:
- identificarea si dozarea anticorpilor;
- identificarea si dozarea antigenelor;
- evidentierea materialului genetic al virusului.
Daca au trecut cateva saptamani de la contactul cu o persoana infectata, medicul poate indica efectuarea unui test pentru identificarea antigenelor sau a materialului genetic viral. Anticorpii formati de sistemul imunitar impotriva virusului se formeaza dupa aproximativ 3-6 saptamani de la infectare.
Metodele care presupun evidentierea ARN-ului viral sunt utilizate si pentru evaluarea eficacitatii tratamentului antiretroviral. O scadere a cantitatii de ARN este asociata cu o aparitie tardiva a SIDA si cu un prognostic mai bun. Spre deosebire de aceasta, prezenta unei cantitati crescute de ARN este sugestiva pentru o progresie rapida a bolii si un prognostic mai putin favorabil.
Tratament HIV
In prezent, exista o multitudine de optiuni terapeutice specifice pentru infectia HIV. Din pacate, acestea nu asigura vindecarea, dar pot incetini progresul bolii. O persoana care respecta indicatiile de tratament va dezvolta SIDA mai tarziu sau chiar deloc si va prezenta un numar mai redus de complicatii al bolii. In plus, scad semnificativ multiplicarea virusului, ceea ce reduce transmiterea infectiei.
Medicamentele utilizate pentru gestionarea infectiei se numesc antiretrovirale. Acestea sunt clasificate in 7 clase, precum:
- inhibitori nucleotidici de revers transcriptaza;
- inhibitori non-nucleotidici de revers transcriptaza;
- inhibitori de fuziune;
- inhibitori de proteaza;
- inhibitori de integraza;
- inhibitori de intrare;
- antagonisti CCR5.
Schema terapetica este realizata de catre medic, in functie de:
- starea generala a pacientului;
- severitatea infectiei HIV;
- prezenta comorbiditatilor asociate.
Prognostic HIV
Infectia HIV nu poate fi vindecata. Insa, cu un tratament adecvat, evolutia acesteia poate fi incetinita. Pentru un prognostic cat mai favorabil, este indicat a urma tratamentul medicamentos si a respecta indicatiile medicului.
Aderarea la tratament poate fi destul de dificila, ca urmare a numarului mare de medicamente si a efectelor secundare asociate acestora. Administrarea corecta a medicamentelor retrovirale contribuie la pastrarea functiei sistemului imunitar.
Preventie HIV
Infectia HIV poate fi prevenita prin adoptarea unor masuri, precum:
- evitarea contactului sexual neprotejat sau cu parteneri multipli;
- utilizarea prezervativului;
- evitarea utilizarea acelor nesterile sau la comun cu alte persoane.
De asemenea, este important ca persoanele care considera ca vor fi puse in situatia de a lua contact cu virusul HIV sa apeleze la medicatie cu rol de profilaxie pre-expunere. Pentru aceasta este important a cere sfatul medicului.
In situatia in care o persoana a fost deja expusa virusului, este esential a consulta medicul. Acesta poate recomanda terapia postexpunere. De asemenea, este importanta testarea pentru diagnosticarea acestei patologii.
Infectia HIV este o afectiune care nu poate fi vindecata si care este asociata cu o stigma destul de mare. Transmiterea acesteia se face prin contact sexual sau de la mama la fat. Insa, nu poate fi transmisa prin strangerea de mana sau imbratisari. Este important a evita infectarea cu virusul HIV si a evita contactul sexual neprotejat. O gestionare eficienta a bolii se poate face prin respectarea tratamentului si a sfaturilor oferite de medic.
Â
Bibliografie:
nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/hiv-and-aids/symptoms/, accesat la data 19.10.2023;
clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4251-hiv-aids, accesat la data 19.10.2023;
healthline.com, https://www.healthline.com/health/hiv-aids#what-is-aids, accesat la data 19.10.2023;
mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hiv-aids/symptoms-causes/syc-20373524, accesat la data 19.10.2023.