Ce este miocardita

Miocardita apare atunci cand muschiul inimii, numit si miocard, se inflameaza. Inflamatia poate slabi muschiul inimii, facand mai dificila pomparea sangelui, dar poate afecta si sistemul electric al inimii, provocand aritmie, batai rapide sau anormale ale inimii.  Slabirea muschiului inimii  poate duce la cardiomiopatie, care afecteaza functionarea normala a inimii.

Miocardita este diferita de alte tipuri de inflamatie ale invelisurilor inimii. De exemplu, pericardita afecteaza sacul din jurul inimii, in timp ce endocardita este o infectie sau inflamatie a endocardului, stratul ce captuseste interiorul inimii si care include si valvele cardiace.

Tipuri de miocardita

Exista mai multe tipuri de miocardita, printre care:

Miocardita acuta

Miocardita acuta este o manifestare cu debut relativ recent sau cu evolutie de scurta durata a afectiunii si este, de obicei, cauzata de o infectie virala. Miocardita acuta poate aparea brusc, iar simptomele se pot rezolva rapid.

Miocardita cronica

Miocardita cronica este o afectare inflamatorie cu durata mai lunga de 6 luni, a muschiului inimii sau cu evolutie recurenta, adica simptomele reapar la un interval dupa ce ai avut, anterior, aceasta afectiune. Aceasta situatie se poate intampla, de exemplu,  din cauza unor afectiuni inflamatorii sistemice, cum ar fi tulburarile autoimune, in care sistemul imunitar ataca celulele si tesuturile sanatoase din organism.

Miocardita limfocitara

Miocardita limfocitara este o forma rara de miocardita care poate necesita spitalizare, pentru ingrijiri acute. Apare atunci cand celulele albe din sange (limfocitele) provoaca inflamarea muschiului inimii. Ea poate aparea dupa infectarea cu un virus.

Pe langa miocardita limfocitara, exista si alte tipuri de miocardita care apar in cazuri rare, respectiv:

  • miocardita cu celule gigantice;
  • miocardita fulminanta;
  • miocardita eozinofila.

Semne si simptome

In cele mai multe cazuri, miocardita nu are simptome. Majoritatea oamenilor se recupereaza fara sa stie ca au suferit de miocardita.

Atunci cand se manifesta, printre simptome se pot numara:

  • dificultati de respiratie;
  • batai anormale ale inimii, ce cauzeaza lesin in cazuri rare;
  • ameteala;
  • durere sau presiune in piept, ascutita sau ca un junghi, care se poate extinde la gat si umeri;

De asemenea, daca esti afectat de miocardita, poti sa prezinti si alte manifestari asociate bolii de fond, precum:

  • febra;
  • dureri musculare;
  • durere de gat;
  • durere de cap;
  • diaree;
  • dureri de articulatii;
  • umflarea articulatiilor, picioarelor sau a venelor gatului;
  • urinarea in cantitati mici.

Adreseaza-te imediat medicului daca ai simptome de miocardita. Daca ai sau ai avut o infectie virala in antecedente,  de exemplu o infectie COVID-19, prezinti un risc crescut sa faci si miocardita. Daca simptomele sunt severe, mergi de urgenta la medic. Daca durerea in piept, dificultatile de respiratie sau edemele de la picioare s-au agravat de cand ti s-a spus ca ai miocardita, suna la numarul de urgenta sau mergi la spital.

Diagnosticare

Daca ai astfel de simptome, medicul tau curant va verifica daca exista batai anormale sau rapide ale inimii, lichid in plamani sau umflarea picioarelor.

De asemenea, medicul specialist  va face urmatoarele pentru a diagnostica miocardita:

  • examenul fizic;
  • istoricul medical;
  • analize si investigatii.

Medicul iti va prescrie investigatii precum:

  • analize de sange, pentru a verifica infectia, anticorpii sau numarul de celule sanguine;
  • radiografie toracica, astfel incat sa iti poata vedea inima, plamanii si alte structuri toracice;
  • electrocardiograma (EKG) pentru a inregistra activitatea electrica a inimii;
  • ecografie a inimii (ecocardiograma) pentru a obtine o imagine a inimii si a structurilor sale;
  • in unele cazuri, medicii recomanda scanari RMN sau biopsie cardiaca.

Tratament

Daca ai o forma usoara de miocardita, aceasta poate disparea de la sine. Daca nu, medicul iti poate prescrie un tratament medicamentos.

Pentru a trata miocardita, medicul iti va recomanda medicamente precum:

  • medicamente pentru insuficienta cardiaca;
  • corticosteroizi;
  • imunoglobulina intravenoasa .

Daca miocardita a dus la insuficienta cardiaca sau la un ritm cardiac anormal si cazul tau este grav, este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala pentru a implanta:

  • un dispozitiv de asistenta ventriculara stanga;
  • stimulator cardiac;
  • transplant de inima.

Posibile complicatii

Lasata netratata, miocardita poate duce la insuficienta cardiaca, situatie in care muschiul inimii are probleme cu pomparea normala a sangelui. In cazuri rare, se pot asocia si alte probleme, cum ar fi:

  • Pericardita: inflamatie a sacului care acopera inima (numita pericard)
  • Aritmiile cardiace care pot duce in cazuri fatale la moarte subita
  • Infarct sau accident vascular cerebral. Dacă mușchiul inimii este lezat și nu poate pompa sange, sangele care se aduna in inima poate forma cheaguri. Un atac de cord (infarct) poate aparea daca un cheag blocheaza una dintre arterele inimii (coronare). Un accident vascular cerebral poate surveni cand un cheag de sange din inimă se deplaseaza catre o artera care duce la creier.

Majoritatea oamenilor pot trai ani de zile fara probleme dupa ce isi trateaza miocardita. Alte persoane ar putea avea nevoie de tratament continuu.  Specialistii spun insa ca exista un risc mic ca miocardita sa se repete.

Pentru unii oameni, miocardita poate duce la cardiomiopatie dilatativa si pot avea nevoie de un transplant de inima. Aproape 20% dintre decesele subite la tineri au o legatura cu miocardita.

Rata de supravietuire pentru miocardita este de 80% la un an dupa ce s-a produs si de 50%, cinci ani mai tarziu.

Cauze ale miocarditei

Infectia virala este cea mai frecventa cauza a miocarditei. Cand ai o astfel de infectie, celulele sistemului tau imun lupta impotriva virusului. Aceste celule elibereaza substante chimice. Daca celulele care lupta impotriva virusului care a invadat celulele miocardice patrund in inima, unele substante chimice pe care le elibereaza iti pot inflama muschiul inimii.

Iata ce poate provoca miocardita:

  • virusurile Coxsackie B
  • Sars_Cov2;
  • virusul Epstein-Barr ;
  • Citomegalovirusul;
  • hepatita C;
  • herpes;
  • HIV;
  • Parvovirus;
  • Chlamydia (o boala comuna cu transmitere sexuala);
  • Mycoplasma (bacteriile care provoaca o infectie pulmonara);
  • Bacteriile streptococice;
  • Bacteriile stafilococice;
  • Treponema (cauza sifilisului);
  • Borrelia (cauza bolii Lyme);
  • infectiile fungice si parazitare.

Alte cauze includ anumite substante chimice sau reactii imune la medicamente, vaccinuri sau toxine, cum ar fi:

  • alcool;
  • muscaturi de paianjen;
  • intepaturi de viespe;
  • muscaturi de sarpe;
  • chimioterapia si radioterapie
  • rar, exista reactii individuale la unele vaccinuri
  • anumite medicamente sau droguri ilegale (miocardită indusă de medicamente). Acestea includ medicamente utilizate pentru tratarea cancerului; antibiotice, cum ar fi penicilina și medicamentele sulfonamide; unele medicamente anti-convulsii; si cocaina.

O boala autoimuna care provoaca inflamatie in intregul corp, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida, poate duce, de asemenea, la miocardita.

Prevenire

Din pacate, este foarte greu sa eviti multi dintre factorii care provoaca miocardita. Cel mai bine este sa te speli des pe maini si sa ramai sanatos, pentru a evita infectiile care pot provoca miocardita. De asemenea, este important sa te vaccinezi antigripal, pentru reducerea riscului de gipa. Totodata, limitarea consumului de alcool este alt factor de risc pe care il poti gestiona.

 

 

Surse:

www.webmd.com

www.my.clevelandclinic.org

www.hopkinsmedicine.org