Categories
Articol medical

Monitorizarea post-COVID

Importanta monitorizarii post-COVID

Gestionarea reactiilor post-infectie

Te-ai confruntat cu simptomele COVID-19: te-ai simtit rau, extrem de obosit, letargic, ai stat in pat si nu ai avut pofta de mancare multe zile. Totodata, a devenit dificil pentru tine sa te implici in activitatile cotidiene asa cum o faceai cand nivelul energiei era maximum si nu te simteai epuizat atat fizic, cat si psihic.

Au urmat 2 saptamani cu stare febrila, transpiratie abundenta, dificultati in respiratie care apareau in valuri, durere in piept, dureri in tot corpul, lipsa puterii de concentrare, senzatie de “ceata” pe creier, cefalee persistenta si toate aceste simptome parca nu voiau sa cedeze in ciuda tratamentului medicamentos.

Dupa ce rezultatele analizelor, efectuate dupa cateva saptamani, au aratat ca te-ai vindecat, unele manifestari au continuat si inca iti creeaza disconfort, desi tu sperai ca te vei simti bine. In situatia descrisa se afla pana la 50-80% dintre persoanele diagnosticate cu aceasta boala, considerata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) la debutul pandemiei o afectiune pe termen scurt, cu recuperare in aproximativ 2 saptamani in cazurile usoare si 3-6 saptamani in cazul pacientilor
cu forme severe sau critice. In prezent, statisticile arata ca exista cazuri in care recuperarea completa este estimata la peste 50 de zile si, uneori, depaseste 90 de zile, persoanele respective ajungand sa fie diagnosticate cu ceea ce se numeste “sindromul post-COVID”, care inseamna simptome persistente sau complicatii ale bolii. Prin urmare, devine importanta monitorizarea pacientilor post-infectie si verificarea starii generale de sanatate.

Care sunt cauzele si simptomele post-COVID

Potrivit OMS, majoritatea sechelelor presupun afectarea anumitor organe in urma fazei de infectare acuta, manifestarea unei stari hiperinflamatorii, reducerea circulatiei sanguine la nivel cerebral, viremie persistenta sau raspuns inadecvat al anticorpilor
(ca o consecinta a unei boli autoimune, precum mononucleoza ori boala Lyme, de exemplu).
Cele mai frecvente simptome raportate includ oboseala, dispnee, tuse, durere articulara, durere in piept, cefalee, febra si palpitatii; mai rar, declin cognitiv, depresie, dureri musculare, tulburari de coagulare (care pot avea impact la nivelul muschiului cardiac, plamanilor, picioarelor, ficatului si rinichilor). Complicatiile severe nusunt obisnuite, insa acestea pot afecta numeroase organe si pot sa apara si in cazul
persoanelor care s-au confruntat cu forme usoare de COVID-19:

  • Cardiovasculare (inflamatie de miocard, disfunctie ventriculara, insuficienta
    cardiaca)
  • Respiratorii (probleme pulmonare, pneumomie asociata cu tesut cicatricial
    si afectarea respiratiei pe termen lung, embolism pulmonar)
  • Renale (traumatism renal acut)
  • Dermatologice (rash (roseata), alopecie, leziuni la nivelul extremitatilor)
  • Neurologice (disfunctii olfactive si gustative, tulburari de somn,
    probleme de memorie, ameteala)
  • Psihiatrice (depresie, anxietate, tulburari de dispozitie)
  • Musculo-scheletice (slabiciune si dureri musculare)

Nu sunt cunoscute deocamdata cu exactitate cauzele si consecintele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Specialistii afirma ca acest sindrom post-COVID poate avea efecte asupra calitatii vietii, insa nu se asteapta la un impact sever asupra unor organe afectate.

Categorii afectate

Simptomele post-COVID pot aparea atat la persoanele care au trecut printr-o forma usoara, dar si in randul celor cu episoade severe, care au necesitat spitalizare. Insa, categoriile cu risc crescut sunt urmatoarele: adultii peste 50 de ani, persoanele diagnosticate cu o forma severa, persoanele cu afectiuni preexistente, in special cardiopulmonare,
hipertensiune, diabet sau obezitate. Mergi la medic daca te confrunti cu simptome persistente. Specialitatile recomandate sunt: cardiologie, pneumologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, neurologie, endocrinologie. Si nu uita sa ai in vedere in continuare masurile de preventie: distantarea sociala, purtarea mastii, evitarea
aglomeratiei, igiena corecta a mainilor si evitarea atingerii fetei. Trebuie sa stii ca exista cazuride reinfectare cu SARS-CoV-2, chiar daca aceste situatii sunt rare.

Gestionarea reactiilor post-infectie

In general, recuperarea trebuie sa fie de natura holistica – aceasta implica tratament cu medicamente antipiretice, antiinflamatorii, anticoagulante, precum si tehnici de respiratie profunda (diafragmatica),
exercitii yoga, folosirea pulsoximetrului pentru monitorizarea pulsului si a nivelului de oxigen (nivelul optim trebuie sa fie 94-98%, iar la sub 92% este necesara suplimentarea de oxigen), miscari fizice usoare.

In urma examenului clinic (fizic) si a studierii istoricului medical, specialistul poate recomanda un set de investigatii, precum CT-ul, RMN-ul, ecocardiografia sau radiografia toracica (in cazul sechelelor respiratorii sau cardiace), precum si analize de sange specifice
cum sunt, printre altele: proteina C reactiva (creste in infectie acuta), hemoleucograma completa (pentru stabilirea raspunsului inflamator), feritina (pentru observarea starii protrombotice), troponina (in caz de sindrom coronarian acut sau miocardita).

Laboratoarele Poliana va pun la dispozitie pachete de analize de sange pentru monitorizarea pacientilor
care au trecut prin infectia cu SARS-CoV-2, cu scopul verificarii starii generale
de sanatate. Acestea sunt urmatoarele:

Despre utilitatea analizelor de laborator incluse in pachetele de analize pentru monitorizarea post-COVID

Patologia cardiaca implicata sau exacerbarea celei existente in infectia cu virusul SARS-CoV-2 poate fi depistata sau tinuta sub observatie prin efectuarea analizelor medicale de sange. Acestea, CREATINKINAZA si TROPONINA, arata afectarea muschiului cardiac si ghideaza medicul catre prescrierea unui tratament adecvat.

Posibilitatea afectarii renale la pacientii cu COVID-19, cat si a celor care au deja boli renale asociate, induce o conduita (terapeutica) de monitorizare a analizelor (CREATININA SERICA, UREE SERICA, EXAMEN COMPLET DE URINA SUMAR SI SEDIMENT URINAR) ce pot indruma catre stabilirea tratamentului corespunzator.

Maladia COVID-19 poate provoca inflamare vasculara, ce duce la tulburari ale circulatiei sanguine, tulburari ce pot provoca trombi sau sangerari abundente. O atenta urmarire a TIMPULUI DE PROTROMBINA QUICK si INR si a FIBRINOGENULUI poate sa reduca riscurile unei hemoragii sau ale producerii unui accident vascular cerebral.

TGP si TGO sunt analize medicale care arata in ce fel a fost afectat ficatul de medicamentele luate.  In cazul in care ficatul a fost afectat, valorile TGP si TGO vor iesi in afara limitelor normale ceea ce va ajuta medicul sa prescrie o conduita terapeutica care sa ajute la refacerea functiei hepatice.

Pentru mai multe informatii si detalii, contactati unul dintre cele 20 de Puncte de recoltare Poliana, care deservesc toate cele 8 orase in care Poliana este prezenta.

Surse:

www.bmj.com

www.cdc.gov

www.health.harvard.edu

www.msdmanuals.com

www.houstonmethodist.org

www.mayoclinic.org