Categories
Uncategorized

Neurologie

Afla despre cele mai frecvente afectiuni

Neurologie

Neurologia este ramura medicinei care se ocupa cu studiul si tratamentul tulburarilor sistemului nervos. Sistemul nervos este un sistem complex, sofisticat, care regleaza si coordoneaza activitatile corpului.

Are doua componente majore:

  • Sistemul nervos central format din creier si maduva spinarii
  • Sistemul nervos periferic: cuprinde toate acele componente ale sistemului nervos, care se afla in afara creierului si a maduvei spinarii: nervii cranieni, nervii spinali si ganglionii spinali cu prelungirile lor.

Un medic specializat in neurologie se numeste neurolog. Neurologul trateaza tulburari care afecteaza creierul, maduva spinarii si nervii, cum ar fi:

  • Boala cerebrovasculara, cum ar fi accident vascular cerebral
  • Boli demielinizante ale sistemului nervos central, cum ar fi scleroza multipla
  • Tulburari de cefalee
  • Infectii ale creierului si ale sistemului nervos periferic
  • Tulburari de miscare, cum ar fi boala Parkinson
  • Tulburari neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson si scleroza laterala amiotrofica (boala Lou Gehrig)
  • Tulburari convulsive, cum ar fi epilepsia
  • Tulburari ale maduvei spinarii
  • Tulburari de vorbire si limbaj

Neurologii nu efectueaza interventii chirurgicale. Daca unul dintre pacientii lor necesita o interventie chirurgicala, este trimis catre un specialist neurochirurg.

Afectiuni mai frecvente tratate in cadrul specializarii de neurologie

Accidentul vascular cerebral apare din cauza unei probleme legate de alimentarea cu sange a creierului (sau, rareori, a maduvei spinarii).

Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemic si hemoragic.

  • Accidentul vascular cerebral ischemicapare atunci cand exista un blocaj al unui vas de sange care impiedica sangele sa curga catre o parte a creierului.
  • Accidentul vascular cerebral hemoragicapare atunci cand un vas de sange de fisureaza, se rupe, sangele se imprastie si este  intrerupta alimentarea cu sange a unei parti din creier.
  • Un atac ischemic tranzitoriu (TIA)este o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier. Simptomele TIA sunt identice cu cele ale accidentului vascular cerebral, dar, prin definitie, simptomele se rezolva in mai putin de 24 de ore, fara probleme neurologice permanente.

Scleroza laterala amiotrofica (SLA), numita uneori boala Lou Gehrig, este o boala neurologica rapid progresiva, invariabil fatala, care ataca celulele nervoase (neuroni) responsabile de controlul muschilor voluntari. In SLA, neuronii motori degenereaza sau mor, incetand sa trimita mesaje catre muschi. Incapabili sa functioneze, muschii slabesc treptat si se atrofiaza.

Persoanele cu SLA isi pierd puterea si capacitatea de a-si misca bratele, picioarele si corpul. Cand muschii din diafragma si ai peretelui toracic sunt afectati, pacientii isi pierd capacitatea de a respira fara suport ventilator. Boala nu afecteaza capacitatea unei persoane de a vedea, mirosi, gusta, auzi sau recunoaste atingerea si de obicei nu afecteaza gandirea unei persoane sau alte abilitati cognitive.

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a creierului caracterizata initial prin afectarea memoriei si ulterior, in stadiile avansate, prin tulburari severe de rationament, de comportament si de perceptie, putand fi afectata chiar si vorbirea. Este cea mai comuna forma de dementa si apare odata cu inaintarea in varsta, aproximativ 50% dintre persoanele cu varsta peste 85 de ani fiind afectate de Alzheimer.

Ataxia este un termen folosit pentru un grup de afectiuni neurologice. Exista mai multe tipuri de ataxie, inclusiv: ataxia telangiectazie (AT), ataxia episodica, ataxia lui Friedreich si ataxia spinocerebeloasa. Aceasta afectiune se intampla atunci cand partea din creier numita cerebel este deteriorata. Ataxia se caracterizeaza prin dificultati progresive in coordonarea miscarilor. Aceste dificultati apar chiar din perioada copilariei, iar copiii afectati prezinta defecte de mers, probleme de echilibru, spasme musculare si tulburari ale sistemului nervos. Nu exista un remediu pentru ataxie, dar simptomele pot fi tratate.

Encefalita si meningita sunt boli inflamatorii ale encefalului si meningelui (membrana care inconjoara creierul si maduva spinarii).

Encefalita este inflamatia parenchimului cerebral datorita invaziei virale directe sau hipersensibilitatii declansate de un virus sau alta proteina straina.

Encefalita prezinta disfunctie neuropsihologica difuza sau focala. Desi implica in primul rand creierul aceasta afecteaza adesea si meningele (meningoencefalita).

Epilepsia este o boala cronica a creierului care afecteaza aproximativ 65 de milioane de oameni in intreaga lume. Boala se manifesta prin convulsii recurente, episoade scurte de miscari involuntare ce pot implica o parte a corpului (epilepsie partiala) sau intregul corp (epilepsie generalizata), uneori fiind insotite de pierderea constientei si a controlului functiilor intestinului gros sau ale vezicii urinare.

Scleroza multipla este o boala progresiva, care afecteaza sistemul nervos central (SNC) si care este diagnosticata, de obicei, la adultii tineri, care au varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani. Scleroza multipla (SM) este o afectiune neurodegenerativa, caracterizata prin episoade de inflamatie si demielinizare focala cu localizari multiple, diseminate si printr-un proces de degenerescenta a axonilor (care se desfasoara in paralel, avand o evolutie progresiva in timp) la o persoana cu susceptibilitate genetica pentru boala.

Boala degenerativa a discului intervertebral     

Boala discala degenerativa reprezinta una dintre cele mai intalnite cauze ale durerii lombare si cervicale si este generata de procesul fiziologic al degenerarii discurilor intervertebrale, care apare odata cu inaintarea in varsta.    

Convulsiile reprezinta o alterare paroxistica a functiilor neurologice cauzata de o descarcare neuronala anormala la nivel cerebral. Epilepsia este conditia care defineste convulsiile recurente. Convulsiile atone sunt caracterizate de absenta sau scaderea tonusului muscular. Pot fi generalizate, focale sau spasme epileptice.

Dementa reprezinta scaderea treptata, progresiva a functiilor mentale cum ar fi: gandirea, judecata, comportamentul, limbajul, invatarea si memoria. De obicei apare dupa varsta de 60 ani, dar poate aparea si mai devreme.

Distrofiile musculare (MD) sunt un grup de peste 30 de boli genetice caracterizate prin slabiciune progresiva si degenerare a muschilor scheletici care controleaza miscarea. Unele forme de MD sunt observate in copilarie, in timp ce altele pot sa nu apara pana la varsta mijlocie sau mai tarziu. Tulburarile difera in ceea ce privinta gradului de slabiciune musculara (unele forme de MD pot afecta si miocardul), momentul instalarii, evolutie si modul de transmitere ereditara.

Boala Duchenne este cea mai comuna forma de miodistrofie si afecteaza in primul rand baietii. Este cauzata de absenta distrofinei, o proteina implicata in mentinerea integritatii muschilor. Debutul este intre 3 si 5 ani si tulburarea progreseaza rapid. Majoritatea baietilor nu pot merge la varsta de 12 ani, iar  mai tarziu au nevoie de un ventilator pentru a respira. Fetele din aceste familii au 50% sanse sa mosteneasca si sa transmita gena defecta copiilor lor.

Glioblastomul este o tumora intracraniana maligna.

Tumorile intracraniene maligne sunt de doua tipuri: primare (75%) dezvoltate din tesut nervos, meninge, resturi embrionare, glande endocrine si plexuri coroide si secundare (25%) sau metastaze cerebrale. Glioblastomul apartine tumorilor primare, fiind cea mai frecventa si cu cel mai mare grad de malignitate tumora gliala.

Boala Huntington (boala coreea Huntington) este o boala a sistemului nervos caracterizata prin aparitia de spasme musculare periodice sau crampe. Boala se poate dezvolta la orice virsta, dar cu cat mai devreme apar primele simptome, cu atat mai repede progreseaza boala.

O leziune a maduvei spinarii incepe de obicei cu o lovitura brusca, traumatica a coloanei vertebrale care fractureaza sau luxeaza vertebrele. Afectarea incepe in momentul ranirii atunci cand fragmentele osoase deplasate, materialul discului sau ligamentele se invine sau se rup in tesutul maduvei spinarii. O vatamare a maduvei spinarii poate deteriora cativa, multi sau aproape toti axonii (terminatiile nervoase). Unele leziuni vor permite recuperarea aproape completa. Altele vor duce la paralizie completa.

Lombosciatica sau nevralgia sciatica reprezinta un sindrom dureros cu localizare la nivelul teritoriului nervului sciatic: regiunea lombara inferioara, fesa, fata posterioara a copsei, fata posterioara a gambei, glezna.

O migrena poate provoca durere lancinanta, severa, pulsatila, de obicei doar pe o parte a capului. Este adesea insotita de greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina (fotofobie) si sunet. Durerile pot persista zile in sir.

Miastenia gravis este o boala neuromusculara autoimuna cronica caracterizata prin diferite grade de slabiciune a muschilor scheletici (voluntari) ai corpului. Semnul distinctiv al bolii este slabiciunea musculara care creste in timpul perioadelor de activitate si se imbunatateste dupa perioadele de odihna. Muschii care controleaza miscarile ochilor si ale pleoapelor, masticatia, vorbirea, expresia faciala, respiratia si deglutitia sunt adesea afectati, dar nu intotdeauna.

Miastenia gravis este cauzata de un defect al transmiterii impulsurilor nervoase catre muschi, din cauza autoanticorpilor produsi de sistemul imunitar propriu al corpului care blocheaza, modifica sau distrug receptorii pentru acetilcolina de la nivelul sinapselor neuronale(conexiunilor neuronale).

Boala Parkinson este o boala degenerative progresiva a sistemului nervos central care afecteaza sistemul  motor. Cel mai adesea apare la persoanele in virsta de peste 50 de ani si afecteaza capacitatea de a-si controla miscarile corpului.

Tromboza sinusului cavernos este o complicatie grava a unor infectii din teritoriul maxilo-facial sau otorinolaringologice care, netratate sau tratate incorect, ajung sa obstrueze sinusul cavernos (o structura venoasa cerebrala)  cu trombi septici.

Servicii oferite

Consultul de neurologie consta intr-o discutie cu medicul (anamneza), pentru a afla date despre simptomele actuale, istoricul medical personal, antecedentele familiale, urmata de un examen clinic amanuntit care consta, in functie de situatia exacta, in evaluarea:

  • statusului mental: modul in care pacientul interactioneaza cu mediul inconjurator, cu familia, daca inteleg cerintele formulate de medic.
    • motricitatii, fortei si echilibrului: pacientul va fi rugat sa paseasca, sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa stranga mainile medicului, sa isi mentina echilibrul cu ochii inchisi, sa scrie, sa isi atinga nascul cu varfului degetului etc.
    • sensibilitatii: va fi testata capacitatea de a identifica diverse senzatii (cald/rece, ascutit/bont) prin atingerea pielii.
    • nervilor cranieni: exista 12 perechi de nervi cranieni (olfactiv, optic, oculomotor comun, trohlear, trigemen, abducens, facial, vestibulo-cohlear, glosofaringian, vag, accesor si hipoglos) a caror functie va fi examinata individual prin tehnici specifice.
    • reflexelor: se testeaza prin lovirea usoara cu ciocanelul de reflexe a unor anumite zone de la nivelul mainilor si picioarelor.
    • evaluarea nivelului cognitiv: se obtine in urma interviului.

Se face si un examen clinic general al aparatelor si sistemelor pentru a decela existenta particularitatilor constitutionale, asimetriei, semnelor de boala, a suflurilor (cardiace, craniene, carotidiene), evaluarea functiilor bazale (tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, temperatura).

In urma examenului neurologic se pot recomanda analize de laborator, investigatii imagistice sau functionale, alte consultatii de specialitate ( oftalmologice, cardiologice, genetice, neurochirurgicale, etc) pentru a fi stabili exact diagnosticul, care va orienta medicul in elaborarea planului personalizat de tratament si conduitei pe termen scurt, mediu si lung.

Noutati

Citeste alte articole

20 mai 2022
Alergiile: cauze, manifestari, simptome, testare si cum le tratezi
13 aprilie 2022
Crizele de bila sau colica biliara – de ce apar, cum se manifesta si cum le tratam
varice_preview
12 martie 2022
Varicele: cauze, simptome, diagnosticare, tratament, recomandari