ACF Image

Preinfarctul se produce atunci cand fluxul de sange catre inima a fost partial blocat de ingustarea importanta a uneia dintre arterele coronare. Din cauza acestui lucru, se limiteaza temporar aportul de sange oxigenat la inima. De obicei, in caz de preinfarct, inima nu sufera prea multe leziuni si inca pompeaza normal, dar simptomele sunt asemanatoare cu cele ale producerii unui infarct. Spre deosebire de preinfarct, in timpul unui infarct, arterele coronariene se blocheaza in totalitate, astfel ca sangele oxigenat nu mai ajunge la muschiul inimii. Se produc astfel leziuni ireversibile ale segmentului miocardic irigat de artera blocata care in timp se cicatrizeaza, dar exista si situatii cand infarctul se poate complica, survenind  stopul cardiac si chiar la decesul.

Programeaza-te acum la o consultatie, pentru a discuta cu un specialist despre problemele tale medicale!

Cauze ale preinfarctului

Preinfarctul poate avea loc din cauza unui cheag de sange aparut in una sau mai multe artere coronare care alimenteaza inima sau atunci cand arterele se ingusteaza din cauza depunerilor pe peretii vaselor de sange a  placilor de aterom. Placa este formata din grasimi,  colesterol si depuneri de calciu.

Cand placa se aduna in interiorul arterelor si impiedica sangele sa curga normal, apare ateroscleroza, care duce la boala coronariana, ce favorizeaza aparitia preinfarctului si a infarctului.

Reducerea fluxului de sange oxigenat catre inima provoaca aparitia durerii in piept, alaturi de alte simptome specifice ale preinfarctului.

Factori de risc

Exista o serie de factori de risc care predispun la preinfarct, respectiv:

  • valori ridicate ale colesterolului rau (LDL) si valori scazute ale colesterolului bun (HDL);
  • lipsa miscarii;
  • hipertensiune arteriala;
  • istoric de boli de inima in familie;
  • diabet;
  • obezitate;
  • fumatul;
  • varsta;
  • spasme ale arterelor coronare – angina instabila varianta (vasospastica) denumita si angina Prinzmetal.

De asemenea, barbatii sunt mai predispusi la preinfart spre deosebire de femei, un risc mai mare avandu-l cei de peste 45 de ani, dar si femeile cu varsta de peste 55 de ani.

Manifestari: semne si simptome ale preinfarctului

Preinfarctul si infarctul au simptome asemanatoare, astfel ca ele pot fi diferentiate doar cu ajutorul investigatiilor.

Medicul specialist este cel care poate spune cu precizie daca a fost vorba despre producerea unui preinfarct sau un infarct propriu-zis.

Totodata, sunt persoane care au trecut peste un episod traumatic, fara a-i constientiza gravitatea si afla ce li s-a intamplat abia cand ajung la cardiolog. Astfel de cazuri sunt insa rare, pentru ca, de obicei, preinfarctul genereaza anumite simptome majore, respectiv:

  • durere adanca in piept sau disconfort: majoritatea preinfarctelor genereaza durere in centrul sau partea stanga a toracelui. Ea dureaza mai mult de cateva minute sau dispare si apoi revine. Disconfortul se poate simti ca o presiune sau strangere;
  • senzatie de slabiciune, ameteala sau lesin;
  • transpiratie rece;
  • durere sau stare neobisnuita la nivelul maxilarului, gatului sau spatelui;
  • durere sau disconfort la unul sau ambele brate sau umeri;
  • dificultati de respiratie: acest lucru vine adesea impreuna cu durerea toracica, dar scurtarea respiratiei poate aparea si inaintea durerii.

Alte simptome ale unui atac de cord pot include oboseala neobisnuita sau inexplicabila si greata sau varsaturi.

Medicii atentioneaza ca recuperarea sau chiar ramanerea in viata dupa producerea unui preinfarct sau infarct depind de cat de repede primesti ingrijiri medicale. Astfel, cu cat mai repede primesti ingrijiri de urgenta, cu atat ai sanse mai mari sa suferi mai putine leziuni permanente ale inimii.

Chiar daca inima ta va trece nevatamata peste un preinfarct, evenimentul trebuie privit ca un semnal de alarma. Si asta pentru ca esti expus unui risc crescut de a se produce un alt atac de cord sau un accident vascular cerebral.

De aceea, medicul va prescrie un tratament pentru prevenirea unui alt eveniment. Totodata, va trebui sa iti gestionezi factorii de risc si sa faci schimbari in viata ta care sa iti imbunatateasca starea de sanatate.

Atentie, insa ca un preinfarct poate aparea in orice moment al zilei, chiar si in somn. El se poate manifesta atat in timpul unei activitati fizice intense, in perioadele stresante, dar si atunci cand esti relaxat, in stare de repaus, primul semnal fiind durerea resimtita in piept.

In ceea ce priveste durata unui preinfarct, aceasta poate depinde de la caz la caz, plecand de la o manifestare de 15 minute. De asemenea, nu poti sti niciodata cum se va incheia sau cat de sever va fi. De aceea, simptomele nu trebuie ignorate si necesita asistenta medicala de urgenta.

Analize si masuri de prim ajutor

Daca observi simptomele unui atac de cord la tine sau la altcineva, suna imediat la numarul de urgenta 112. De asemenea, daca ai deja un diagnostic de boala de inima, poti avea acasa nitroglicerina. Ti-o poti administra sublingual indata ce observi aparitia durerilor in piept sau cat timp astepti ambulanta.

Cu cat ajungi mai devreme la spital, cu atat mai devreme poti primi un tratament care sa iti reduca afectarea muschiului inimii. La spital, medicii vor efectua investigatii pentru a afla daca a avut loc un preinfarct sau un infarct si pentru a prescrie cel mai bun tratament.

In unele cazuri severe, infarctul necesita resuscitare cardiopulmonara sau un soc electric (defibrilatie) la inima pentru ca inima sa pompeze din nou.

Daca mergi la urgenta cu simptome de preinfarct sau infarct, vei fi tratat imediat. Ti se va recolta sange pentru analize. Vei fi examinat pentru a fi identificate orice enzime care sa indice faptul ca au existat leziuni ale muschiului inimii.

De asemenea, ti se va efectua o electrocardiograma care va revela modificarile electrice cardiace inalt sugestive pentru suferinta miocardului neirigat corespunzator su o ecocardiograma pentru ca medicul sa vada cat de bine iti pompeaza inima.

Totodata, medicul iti va face un examen fizic si iti va masura tensiunea arteriala.

In plus, el iti va prescrie, in functie de situatie  si efectuarea unor teste de stres, a angiografiei ( coronarografie)  si radiografiei. Dupa ce va avea rezultatele tuturor acestor investigatii, iti va spune cu certitudine daca ai suferit de un preinfarct sau infarct.

Recuperarea

Daca ai avut suferit un preinfarct, inima ta poate fi deteriorata. Acest lucru ar putea afecta ritmul inimii si capacitatea acesteia de a pompa sange in restul corpului. De asemenea, ai putea fi expus riscului de a suferi un alt preinfarct sau de afectiuni precum accident vascular cerebral, tulburari de rinichi si boala arteriala periferica.

Iti poti reduce riscul de a dezvolta probleme viitoare de sanatate in urma unui preinfarct, urmand cativa pasi, respectiv:

  • activitate fizica: este posibil ca medicul sa iti recomande sa limitezi pentru o perioada munca, deplasarile, activitatea fizica sau chiar cea sexuala;
  • schimbari ale stilului de viata: o dieta mai sanatoasea, renuntarea la fumat si gestionarea stresului, pe langa administrarea medicamentelor prescrise, pot ajuta la imbunatatirea sanatatii inimii si a calitatii vietii.
  • Reabilitare cardiaca: este un program important pentru oricine care se recupereaza dupa un atac de cord, insuficienta cardiaca sau alta problema cardiaca ce a necesitat o interventie chirurgicala sau ingrijire medicala.

Reabilitarea cardiaca este un program supravegheat care include:

  • activitate fizica;
  • educatie despre viata sanatoasa, inclusiv alimentatia sanatoasa, luarea medicamentelor asa cum este prescris si modalitati de a va ajuta sa renuntati la fumat;
  • consiliere pentru a gasi modalitati de a scapa de stres si de a imbunatati sanatatea mintala.

 

 

Surse:

health.clevelandclinic.org

cdc.gov

healthline.com