Socul anafilactic sau anafilaxia este o reactie alergica severa, care poate pune viata in pericol. Poate aparea in cateva secunde sau minute de la expunerea la ceva la care esti alergic, cum ar fi arahidele sau intepatura de albine.

Anafilaxia determina sistemul imunitar sa elibereze un val de substante chimice care te pot face sa intri in stare de soc: tensiunea arteriala scade brusc si caile respiratorii se ingusteaza, blocand respiratia. Semnele si simptomele includ un puls rapid si slab, o eruptie cutanata, greata si varsaturi. Declansatorii obisnuiti includ anumite alimente, unele medicamente, veninul de insecte si latexul.

Anafilaxia necesita o injectie de epinefrina si ajutor medical de urgenta. Daca nu ai epinefrina la indemana, trebuie sa mergi imediat la urgenta. Daca anafilaxia nu este tratata imediat, poate fi fatala.

Simptomele socului anafilactic

De obicei, simptomele incep in decurs de cinci pana la 30 de minute de la intrarea in contact cu alergenul, dar uneori se pot declansa la mai mult de o ora. Printre simptomele socului anafilactic se regasesc:

  • reactii ale pielii, cum ar fi urticarie, piele inrosita sau paloare;
  • valuri de caldura;
  • senzatie de nod in gat sau dificultati la inghitire;
  • greata, varsaturi sau diaree;
  • durere abdominala;
  • un puls slab sau rapid;
  • curgerea nasului si stranutul;
  • limba sau buzele umflate;
  • respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie;
  • un sentiment ca ceva este in neregula cu corpul tau;
  • furnicaturi la maini, picioare, gura sau scalp;
  • ameteala;
  • confuzie;
  • senzatie brusca de slabiciune;
  • pierderea constientei.

Anafilaxia bifazica

Anafilaxia bifazica este atunci cand ai un al doilea val de simptome dupa ce primele simptome dispar. Acest al doilea val poate fi la ore sau chiar zile dupa primul val. Aproximativ 20% dintre persoanele care sufera de anafilaxie sufera de anafilaxie bifazica.

Daca tu, copilul tau sau altcineva din apropiere are o reactie alergica severa, solicita ajutor medical de urgenta. Nu astepta ca simptomele sa dispara.

Daca ai la indemana un autoinjector de epinefrina, administreaza imediat. Chiar daca simptomele se amelioreaza dupa injectare, trebuie totusi sa mergi la o camera de garda pentru a te asigura ca simptomele nu reapar.

Diagnosticul si managementul pe termen lung al anafilaxiei sunt complicate, asa ca probabil va trebui sa consulti un medic specializat in alergii si imunologie.

Cauze ale anafilaxiei

Sistemul imunitar produce anticorpi care te apara impotriva substantelor straine. Acest lucru este benefic atunci cand o substanta straina este daunatoare, cum ar fi anumite bacterii sau virusi. Sistemul imunitar poate reactiona insa exagerat la substante care in mod normal nu provoaca o reactie alergica.

Simptomele alergiei nu pun de obicei viata in pericol, dar o reactie alergica severa poate duce la soc anafilactic.

Cei mai frecventi factori declansatori de anafilaxie sunt alergiile alimentare, cum ar fi arahide si nuci, peste, crustacee, grau, soia, susan si lapte. Pe langa alergia la alune, nuci, peste, susan si crustacee, factorii declansatori de anafilaxie la adulti includ:

  • Anumite medicamente, inclusiv antibiotice, aspirina si alte analgezice disponibile fara prescriptie medicala si contrastul intravenos (IV) utilizat in unele teste imagistice.
  • Intepaturi de la albine, viespi, furnici.
  • Latex, intalnit in articole precum manusi de unica folosinta si banda adeziva.

Alergiile alimentare sunt una dintre principalele cauze ale anafilaxiei. Alimentele care pot provoca aceasta reactie anafilactica severa includ:

  • laptele de vaca;
  • oua;
  • arahide;
  • scoici, creveti, homar;
  • nuci;

Polenul si alti alergeni pe care ii respiri cauzeaza rareori anafilaxie.

Factori de risc

Nu exista multi factori de risc cunoscuti pentru anafilaxie, dar unele lucruri care ar putea creste riscul de soc anafilactic includ:

  • Anafilaxia anterioara: daca ai avut o data anafilaxie, riscul de a avea aceasta reactie grava este unul crescut. Reactiile viitoare ar putea fi mai severe decat prima reactie.
  • Alergii sau astm: persoanele care au oricare dintre aceste afectiuni au un risc crescut de a face anafilaxie.
  • Anumite afectiuni: acestea includ boli de inima si o acumulare neregulata a unui anumit tip de globule albe (mastocitoza).

Complicatii

Un soc anafilactic poate pune viata in pericol. El poate opri respiratia sau bataile inimii.

Prevenire

Cel mai bun mod de a preveni anafilaxia este sa stai departe de alergenii care iti provoaca aceasta reactie severa. De asemenea, ai putea sa:

  • Ai la indemana o trusa de urgenta cu medicamentele prescrise, pentru a fi disponibile in orice moment. Daca ai un autoinjector de epinefrina, verifica periodic data de expirare si asigura-te ca ai o reteta inainte de a expira.
  • Asigura-te ca in cazul prescrierii unui tratament, anunti medicul de reactiile alergice la medicamente pe care le-ai avut.
  • Daca esti alergic la insecte, ai grija atunci cand stai in aer liber. Poarta camasi si pantaloni cu maneci lungi si nu merge descult prin iarba. Nu purta haine in culori vii. Nu folosi parfumuri sau lotiuni parfumate si nu consuma bauturi din doze deschise, in aer liber. Ramai calm cand in preajma ta se afla o insecta si indeparteaza-te incet.
  • Daca ai alergii alimentare, citeste cu atentie etichetele tuturor alimentelor pe care le cumperi si le consumi. Procesele de fabricatie se pot schimba, asa ca este important sa verifici periodic etichetele alimentelor pe care le consumi in mod obisnuit.
  • Cand servesti masa in oras, intreba cum este pregatit fiecare fel de mancare si afla ce ingrediente contine. Chiar si cantitatile mici de alimente la care esti alergic pot provoca o reactie grava.

Desensibilizarea la medicamente

Uneori, este posibil sa trebuiasca sa iei un medicament la care esti alergic. De exemplu, anumite medicamente pentru chimioterapie, pentru tratarea cancerului ovarian pot provoca o reactie alergica.

In acest caz, un alergolog sau un imunolog, poate face desensibilizarea la medicament. Acest lucru va ajuta organismul sa accepte temporar medicamentul. Medicul iti ofera o doza foarte mica de medicament. In cateva ore, creste treptat doza pana cand ai primit intreaga cantitate. Vei continua apoi sa iei medicamentul in mod regulat. Procedand astfel, iti mentii stare temporara non-alergica. Odata ce incetezi sa iei medicamentul, vei fi din nou alergic la acesta.

Imunoterapia cu venin

Aceasta terapie te ajuta sa devii mai putin alergic la muscaturile de insecte. Un alergolog iti injecteaza doze mici de venin sub piele. Primesti o serie de aceste injectii, care iti scad sensibilitatea la alergen.

Imunoterapia orala pentru alergiile alimentare

Aceasta terapie incearca sa te desensibilizeze la un alergen alimentar, prin reducerea reactiei alergice. Fa acest lucru sub monitorizarea unui medic, de obicei un alergolog. Furnizorul incepe prin a-ti oferi o doza mica de alergen, apoi o creste incet in timp. Scopul este sa iti cresti toleranta. Persoanele care urmeaza imunoterapie orala trebuie sa poarte cu ei injectorul de epinefrina.

Chiar daca esti atent, la un moment dat, probabil ca vei fi expus la ceea ce esti alergic. Din fericire, poti raspunde rapid si eficient la o urgenta alergica, cunoscand semnele si simptomele unei reactii anafilactice si avand un plan pentru a trata rapid simptomele.

Complicatiile socului anafilactic

Socul anafilactic este extrem de grav. Iti poate bloca caile respiratorii si te poate impiedica sa respiri. De asemenea, iti poate opri inima. Acest lucru este cauzat de scaderea tensiunii arteriale, care impiedica inima sa primeasca suficient oxigen.

In aceste conditii, socul anafilactic poate contribui la potentiale complicatii, cum ar fi:

  • leziuni ale creierului;
  • insuficienta renala;
  • soc cardiogen, o afectiune care face ca inima sa nu pompeze suficient sange in corp;
  • aritmii, batai ale inimii care sunt fie prea rapide, fie prea lente;
  • infarct de miocard;

In unele cazuri, vei experimenta o agravare a afectiunilor medicale preexistente.

Acest lucru este valabil mai ales pentru afectiunile sistemului respirator. De asemenea, socul anafilactic poate agrava permanent simptomele la persoanele cu scleroza multipla.

Cu cat primesti mai devreme un tratament pentru soc anafilactic, cu atat este posibil sa suferi mai putine complicatii

Cum este diagnosticata anafilaxia

Daca ai avut o reactie alergica la alimente sau intepaturi de insecte, chiar si una usoara, discuta cu medicul tau. El poate diagnostica adesea anafilaxia pe baza simptomelor pe care le-ai avut. Acest pas important iti poate proteja sanatatea si chiar iti poate salva viata.

Stabilirea unui diagnostic este necesara pentru a obtine tratamentul de care ai nevoie.

Un alergolog iti va recomanda testarea facuta pe piele, dar si analize de sange. Aceste teste pot confirma substantele care provoaca reactii severe. Un test cutanat plaseaza o cantitate mica de alergen pe piele pentru a vedea daca provoaca o reactie. Un test de sange masoara triptaza, care este o enzima, si poate fi util daca este facut in decurs de una pana la trei ore de la reactia alergica.

Tratament

Daca ai avut reactii alergice la mancare sau intepaturi de insecte, medicul iti va prescrie o injectie de epinefrina (adrenalina). Adrenalina trateaza simptomele cauzate de reactie.

Poarta injectorul cu tine oriunde mergi. Acesta este cam de dimensiunea unui marker mai mare. Daca ai o reactie anafilactica, iti injectezi medicamentul, de obicei in coapsa. Aceste injectii functioneaza rapid pentru a inversa simptomele.

Daca simptomele nu se amelioreaza dupa cinci pana la 15 minute, fa-ti o a doua injectie. Dupa ce ti-ai administrat-o, mergi de urgenta la medic sau suna la 112. Dupa reactia anafilactica, ai nevoie de evaluare medicala.

 

 

Surse:

  • mayoclinic.org
  • healthline.com
  • my.clevelandclinic.org