Pneumologie

Pneumologia este specialitatea medicala care are rolul de a diagnostica, trata si monitoriza afectiunile respiratorii. Astfel, medicii pneumologi aplica metode nechirurgicale pentru depistarea si recuperarea pacientilor care manifesta patologii ale aparatului respirator.

Afectiuni mai frecvente ale aparatului respirator

Aparatul respirator este compus din caile respiratorii si din plamani. In functie de localizare, caile respiratorii se clasifica in cai superioare si inferioare. Caile respiratorii superioare sunt reprezentate de:

• cavitatea nazala;
• faringele.

Caile respiratorii inferioare sunt:

• laringele;
• traheea;
• bronhiile.

Plamanii sunt principalele organe ale sistemului respirator. Acestia sunt in numar de doi, au culoarea roz-gri si au un aspect buretos. Plamanul drept este alcatuit din 3 lobi, in timp ce plamanul stang prezinta 2 lobi. La exterior, ambii plamani prezinta pleura, o membrana dubla, ce prezinta in interior un lichid, numit surfactant. Rolul pleurei si al surfactantului este de a permite distensia si compresia plamanilor in timpul respiratiei, fara riscul de a se colaba (lipi).

La nivelul plamanilor se realizeaza schimburile gazoase. Acestea sunt realizate la nivelul alveolelor, care sunt mici saculeti cu aer. In timpul inspirului, alveolele se umplu cu aer, iar sangele din capilarele care inconjoara acesti saculeti preia oxigenul si elimina dioxidul de carbon, ce este eliminat in timpul expiratie, cand alveolele se golesc.

Alte structuri importante care intervin in procesul de respiratie sunt reprezentate de:

• cutia toracica (formata din coaste si coloana vertebrala);
• diafragmul;
• muÈ™chii respiratori;
• structurile subdiafragmatice.

Astmul bronsic este o afectiune respiratorie difuza a cailor aeriene, caracterizata prin bronhoconstrictie partial sau total reversibila. Principalele manifestari ale bolii includ: dispnee (dificultati de respiratie), constrictie toracica, wheezing (expir suierator). Prognosticul bolii este favorabil, in prezenta administrarii tratamentului corespunzator.

Bronhopneumopatia obstructiva cronica consta in obstructia partial reversibila a fluxului de aer, cauzata de raspunsul inflamator dat de diferiti agenti toxici. Cauza cea mai frecventa este reprezentata de fumat. Simptomele specifice includ tusea productiva si dispneea. Monitorizarea periodica este importanta, deoarece complicatiile sunt frecvente.

Bronsita acuta este o afectiune care se manifesta prin aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul cailor aeriene. De cele mai multe ori, cauza este reprezentata de infectiile bacteriene sau virale. Pacientul acuza tuse cu sau fara expectoratie, febra, hemoptizie (tuse cu sange), durere toracica. In majoritatea situatiilor, prognosticul este favorabil. Insa, in cazul persoanelor diagnosticate cu boli respiratorii, poate aparea insuficienta respiratorie acuta.

Pneumonia este caracterizata de inflamatia acuta a plamanilor, determinata de un agent patogen viral sau bacterian. Aceasta afectiune se manifesta cu tuse, febra, dispnee, tahicardie. De cele mai multe ori, prognosticul este favorabil, in prezenta tratamentului corespunzator.

Embolia pulmonara este prezenta cand apare ocluzia uneia sau a mai multor artere pulmonare data de trombi. Adesea, trombii se formeaza la nivelul membrelor inferioare. Simptomele includ dispnee, tuse, durere toracica, tahicardie, tahipnee, hipotensiune. In lipsa instituirii unui tratament rapid, boala poate evolua cu sincopa sau stop cardiorespirator.

Abcesul pulmonar este o afectiune infectioasa, ce se manifesta prin aparitia unei zone inchistate cu agenti patogeni si celule inflamatorii (puroi). Abcesul apare frecvent prin aspiratia secretiilor orale. Simptomele pot fi reprezentate de tuse persistenta, febra, scadere ponderala, transpiratii.

Bronsiectaziile reprezinta dilatarea excesiva si distrugerea bronhiilor mari. Cauzele sunt reprezentate de inflamatia cronica si infectie. Simptomele includ tusea cronica cu expectoratii purulente.

Sarcoidoza este o patologie caracterizata prin formarea unor granuloame necazeificate la nivelul mai multor organe, printre care si plamanii. In stadiile incipiente, boala poate fi asimptomatica. In timp, apare dispneea si chiar insuficienta respiratorie.

Hipertensiunea pulmonara este o afectiune care se manifesta prin cresterea presiunii la nivelul vaselor de sange din plaman. Aceasta se manifesta prin dispnee de efort, fatigabilitate (oboseala accentuata), disconfort toracic. Prognosticul este rezervat, daca nu este identificata cauza.

Sindromul hemoragiei alveolare difuze se manifesta prin prezenta unor hemoragii difuze la nivelul alveolelor pulmonare. Adesea, simptomele includ tuse, hemoptizie, dispnee, febra. Boala se poate complica cu aparitia fibrozei si a hemosiderozei pulmonare.

Sindromul pulmonar-renal se caracterizeaza prin prezenta simultana a hemoragiei difuze alveolare si a glomerulonefritei. Poate fi cauzat de unele boli autoimune.

Bolile pulmonare interstitiale constau in afectiuni pulmonare in care septurile alveolare se ingroasa si poate aparea chiar si fibroza. Simptomul principal este reprezentat de dispnee. Prognosticul difera in functie de cauza care determina aparitia bolii pulmonare.

Bolile pulmonare de mediu sunt determinate de inhalarea alergenilor, a chimicalelor, a substantelor poluante, a prafului. Acestea pot fi prevenite prin reducerea expunerii la astfel de substante si a utilizarii unor aparate pentru purificarea aerului.

Revarsatul pleural reprezinta acumularea de lichid in spatiul pleural. Cauzele sunt multiple, iar in stadiile incipiente afectiunea este asimptomatica. Daca revarsatul se acumuleaza, pot aparea simptome, precum: durere in zona inferioara a toracelui, dispnee, tahipnee.

Apneea in somn se caracterizeaza prin prezenta unor episoade de obstructie partiala sau completa a orofaringelui (portiunea faringelui specifica cavitatii bucale) in timpul somnului. Apneea consta in oprirea respiratiei pentru mai mult de 10 secunde. Aceasta se manifesta prin somn agitat, treziri nocturne, microtreziri, sforait, oboseala diurna. Prognosticul este bun, daca se administreaza tratamentul corespunzator.

Tumorile pulmonare pot avea origini diferite: benigne, maligne sau metastaze. Cel mai frecvent tip de cancer pulmonar este carcinomul pulmonar. Acesta poate fi asimptomatic in stadiile incipiente, dar evolutia sa se asociaza cu simptome, precum: tuse, hemoptizie, disconfort sau durere toracica, transpiratii, scadere ponderala.

Servicii medicale

Consultul pneumoftiziologic

Consultul pneumoftiziologic este realizat de catre medicul pneumolog. Etapele consultului sunt reprezentate de:

• anamneza;
  Anamneza are rolul de a identifica simptomele pe care pacientul le resimte, mediul in care acesta a lucrat, afectiunile diagnosticate. De asemenea, medicul identifica posibilele cauze ale afectiunilor pulmonare si poate recomanda sfaturi utile pentru evitarea complicatiilor.
• examinarea clinica;
  In cadrul acestei etape, medicul examineaza cu atentie toracele pacientului. Astfel, evalueaza aspectul tegumentar, simetria cutiei toracice, miscarile respiratorii.
• auscultare;
  Auscultarea se realizeaza prin intermediul stetoscopului si permite identificarea zgomotelor respiratorii. Analiza acestora orienteaza medicul cu privire la diagnosticul pacientului si in functie de tipul de sunetul observat, pot fi recomandate investigatii suplimentare.
• palpare;
  Palparea permite identificarea eventualelor anomalii anatomice ale cutiei toracice. De asemenea, medicul poate palpa ganglionii si depista eventuale adenopatii (marirea in volum a ganglionilor limfatici).
• percutie;
  Percutia este o metoda optima prin care medicul evalueaza consistenta tesuturilor. In acest mod, pot fi decelate zonele cu continut lichidian.

Controlul pneumoftiziologic

Controlul pneumoftiziologic presupune examinarea unui pacient diagnosticat cu o afectiune pulmonara. Astfel, medicul monitorizeaza:

• evolutia bolii;
• eficacitatea tratamentului;
• controlul si remiterea simptomelor;
• prezenta episoadelor acute.

Este important ca evaluarea medicala sa se realizeze periodic. De asemenea, pentru o monitorizare completa, sunt indicate si investigatii suplimentare, la recomandarea medicului.

Spirometria

Spirometria este un test care permite evaluarea volumelor pulmonare. In acest mod, este evaluata functia plamanilor. Aceasta investigatie se realizeaza prin intermediul unui aparat, numit spirometrul. In cadrul examinarii, este masurat volumul de aer expirat. In functie de acesta, dar si de alti parametri, se calculeaza volumele pulmonare.

Examenul sputei

Sputa reprezinta secretia pulmonarea care este expectorata prin reflexul de tuse. Analiza sputei permite identificarea cauzei aparitiei anumitor afectiuni pulmonare. Pot fi realizate culturi bacteriene, care permit identificarea agentului patogen responsabil de prezenta simptomelor. De asemenea, sputa poate fi prelucrata prin utilizarea diferitilor coloranti, pentru screening-ul cancerului pulmonar.

Examenul sputei este recomandat cand este suspectata o afectiune, precum:

• astmul bronsic;
• boala pulmonara obstructiva cronica;
• fibroza pulmonara;
• fibroza chistica.

Investigatii imagistice

Investigatiile imagistice de pacient, medicul poate recomanda:

• radiografia;
• tomografia computerizata (CT);
• tomografie computerizata cu emisie de pozitroni (PET-CT);
• rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Aceste tipuri de investigatii sunt indicate cand sunt prezente simptome, precum:
dispnee;

• tuse persistenta;
• durere toracica;
• tahipnee.

Analize de sange

Evaluarea reactiilor inflamatorii sau a starilor infectioase se face si prin intermediul analizelor de sange. Principalele analize care se fac de rutina sunt cele cuprinse in cadrul hemoleucogramei. In functie de particularitatile clinice ale fiecarui pacient, medicul poate recomanda si alte analize.

Examenul histopatologic al biopsiei bronsice

Biopsia se realizeaza in cele mai multe dintre situatii prin aspiratie percutanata pe ac. Adesea, realizarea biopsiei se realizeaza sub ghidaj CT. Metoda de prelevare consta in introducerea unui ac la nivelul peretelui toracic. Se alege o leziune pulmonara, iar aspiratul celular este ulterior supus examinarii citologice si microbiologice.

Indicatiile acestei investigatii se face cand sunt prezente:

• mase tumorale;
• infectii;
• leziuni pulmonare fara o cauza cunoscuta.