Categories
Articol medical

Ce este screeningul

Screeningul poate fi definit drept o investigatie de rutina pe care o persoana aparent sanatoasa, asimptomatica o poate efectua pentru a depista diferite afectiuni, cu scopul de a aplica din timp modificari in stilul de viata (de pilda, exista persoane care doresc sa afle daca prezinta risc pentru anumite boli ereditare si, prin urmare, pot lua decizii sau masuri din timp), pentru a reduce riscul unor boli sau pentru a beneficia de un tratament precoce daca, in urma testarii, se descopera o afectiune. Testele de screening nu sunt considerate teste de diagnostic, dar sunt utilizate pentru a determina prezenta sau absenta unei boli. Prin urmare, testele de screening efectuate periodic sunt esentiale pentru monitorizarea sanatatii si mentinerea acesteia in parametri optimi.

Numeroase persoane considera ca “mai bine sa previi decat sa tratezi”, insa testele de screening nu previn aparitia bolilor. Un test de screening poate fi considerat o masura de preventie doar in cazul in care scopul efectuarii acestuia este de a stabili si influenta factorii de risc ori de a depista si trata anumite modificari atipice care ar putea favoriza aparitia unei afectiuni – de exemplu, colonoscopia permite indepartarea polipilor intestinali potential maligni.

Avantajele screeningului

Testele de screening vin cu trei beneficii importante: in primul rand – identificarea unei potentiale probleme de sanatate sau a unei afectiuni care poate fi tratata (reducandu-se rezultatele incerte sau ambigue), in al doilea rand – pentru ca persoana sa afle ca este contagioasa si, astfel, sa previna transmiterea bolii, iar in al treilea rand – ca masura de prevaccinare. Pentru o stare de sanatate optima, testele de screening trebuie sa devina o prioritate. Iata cateva dintre avantajele acestora:

  • Depistarea precoce a unei boli poate insemna un tratament mai eficient sau o gestionare mai buna a bolii, ceea ce poate reduce riscul complicatiilor si creste sansele unui prognostic bun.
  • Descoperirea riscurilor de a dezvolta anumite boli
  • Testele de screening pot sa ajute persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral (AVC) sau diabet in procesul preventiei si obtinerii unui tratament la momentul potrivit.

Cele mai frecvente teste de screening

Unul dintre factorii majori de risc pentru o serie de afectiuni este varsta, insa, alaturi de aceasta si alti factori de risc pot fi implicati in dezvoltarea unei boli, astfel incat prin depistarea timpurie si tratament precoce, organismul poate lupta cu eventualele probleme de sanatate. Desi in majoritatea situatiilor exista consensul specialistilor cu privire la testele recomandate la o anumita varsta, sau in prezenta unui factor de risc, mai exista si situatii cand parerile sunt impartite. De exemplu, majoritatea expertilor recomanda efectuarea unui profil lipidic ca test de screening pentru depistarea nivelelor crescute de colesterol deoarece acestea duc la ateroscleroza si consecutiv la aparitia bolilor de inima si vaselor de sange, totusi parerile difera in ceea ce priveste varsta la care ar trebui initiata aceasta testare: Academia Americana de Pediatrie recomanda realizarea unei analize de colesterol pentru toti adultii de 20 de ani sau peste la fiecare 4- 6 ani, in timp ce Ghidul European de Preventie a Bolilor Cardiovasculare 2016 recomanda screeningul daca apare oportunitatea testarii si testarea celor care au risc inalt de a dezvolta o boala cardiaca Iata care sunt cele mai frecvente teste de screening recomandate.

Testarea colesterolului

Acesta reprezinta o analiza de sange prin care sunt masurate valorile colesterolului LDL (colesterolul “rau”, care contine lipoproteine de densitate scazuta) si ale colesterolului HDL (colesterolul “bun”, care contine lipoproteine de densitate ridicata). Colesterolul sustine dezvoltarea membranelor celulare, reglarea anumitor hormoni, precum si sintetizarea vitaminei D.

Colesterolul din sange provine din doua surse: este produs de ficat sau furnizat de alimente. Ficatul este organul vital care produce toata cantitatea de colesterol de care organismul are nevoie. Valorile anormale cresc riscul de boli cardiovasculare – un nivel crescut poate determina infarct miocardic acut (IMA) sau accident vascular cerebral (AVC). In mod special, screeningul se recomanda in caz de obezitate, fumat sau consum excesiv de alcool. Testarea este recomandata la interval de 4-6 ani, insa mai des atunci cand persoana prezinta risc de boala cardiaca (de obicei, nivelul crescut este mostenit). 

Programeaza-te online pentru recoltare!  5 analize medicale la pret special in pachetul Profil Lipidic.

Testarea pentru cancerul de col uterin si cervical

Screeningul inseamna testarea inainte sa prezinti vreun semn sau simptom. Investigatiile sunt: testul Babes-Papanicolau (PAP) si testul HPV (papilomavirusul uman). Testul PAP evidentiaza celulele anormale atipice de la nivelul colului uterin, metaplazii sau displazii care sunt faze preliminare ale cancerului. Testul de genotipare HPV evidentiaza tipul de virus cu care este infectata pacienta. La fel ca testul Papanicolau, testul pentru HPV se face prin analiza unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. Recoltarea este facuta de medicul ginecolog pentru ambele teste. Acestea se recomanda sa fie efectuate o data la 3 ani incepand cu varsta de 21 de ani.

Testarea diabetului si a pre-diabetului

Masurarea nivelului glicemiei trebuie verificat daca prezinti istoric familial de diabet, ai valori ridicate ale colesterolului si te confrunti cu hipertensiune arteriala cronica. De asemenea, persoanele care nu au simptome de diabet ar trebui sa efectueze screeningul daca sunt supraponderale sau obeze. Recomandarile internationale arata ca glicemia trebuie testata la fiecare trei ani, incepand cu varsta de 45 de ani, indiferent de greutatea persoanei. 

Programeaza-te online pentru efectuarea analizelor din Pachetul de analize pentru diabet pe care Poliana ti-l pune la dispozitie!

Testarea pentru cancerul de prostata

Barbatii trebuie sa efectueze screeningul de prostata daca sunt supraponderali, au niveluri ridicate ale testosteronului si/sau au peste 50 de ani. Testarea poate fi recomandata de medicul urolog si mai devreme, in jurul varstei de 40 de ani, daca exista cazuri de cancer de prostata in familie. Discuta cu medicul, pentru a afla exact care sunt factorii de risc pentru cancerul de prostata si cand ar trebui sa incepi screeningul. Prostata este o glanda de dimensiunea unei nuci, aflata sub vezica urinara, ce ajuta la producerea fluidului care creeaza materialul seminal. Celulele prostatei, atat cele normale, cat si cele maligne produc o proteina denumita antigenul specific prostatic (PSA), care poate fi analizat printr-o mostra de sange. Cu cat este mai crescut nivelul PSA, cu atat exista o probabilitate mai mare de cancer de prostata, a doua cauza de deces prin cancer in randul barbatilor la nivel mondial, dupa cancerul de plamani. Cat de des vei fi testat ulterior depinde de nivelul PSA.

Testarea pentru hepatite

Panelul pentru testarea hepatitei (care determina inflamatia ficatului) reprezinta o analiza de sange. Unele teste analizeaza proteinele (anticorpii) pe care organismul ii produce pentru a combate infectiile, in timp ce alte teste analizeaza antigenii sau materialul genetic (AND sau ARN) ai virusurilor care determina hepatitele.

Tipurile de hepatita

Hepatita A este cel mai frecvent raspandita prin contactul cu materii fecale contaminate sau prin consumul unor alimente alterate. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu hepatita A se vindeca si nu sufera leziuni hepatice.

Hepatita B se raspandeste prin contact cu sange, material seminal sau alte fluide corporale. Medicii recomanda screeningul pentru hepatita B in timpul copilariei, insa si adultilor nevacccinati sau barbatilor homosexuali, dar si personalului medical sau ca parte a analizelor prenatale. Screeningul pentru hepatita B poate fi efectuat si de catre persoanele care urmeaza tratament imunosupresiv. Exista cazuri de recuperare rapida in urma infectiei cu hepatita B, insa unele persoane sufera afectare hepatica severa pe termen lung.

Hepatita C este cel mai frecvent raspandita prin sange infectat, de obicei prin intermediul acelor folosite la comun. Majoritatea persoanelor cu hepatita C dezvolta boala hepatica cronica si ciroza hepatica. Te afli in categoria de risc pentru a te infecta cu un virus hepatic daca: ai o boala cu transmitere sexuala (ITS), ai avut contact apropiat cu o persoana infectata, ai parteneri sexuali multipli, analizele enzimelor hepatice au rezultate in afara referintelor, urmezi tratament de dializa pe termen lung. Hepatologii recomanda screening in special pentru persoanele care prezinta risc crescut de infectare, cu atat mai mult cu cat hepatitele B si C nu determina simptome multi ani, chiar decenii de la infectare, insa virusurile continua sa afecteze ficatul in tot acest timp.

Testarea pentru cancerul mamar

Mamografia reprezinta radiografia in doua planuri a sanului, fiind utilizata ca test de screening pentru cancerul de san la femeile care nu prezinta semne sau simptome. Mamografia este un test rapid si in general nedureros, care dureaza in general 20 de minute. Investigatia ajuta medicul sa depisteze precoce un cancer prin evidentierea prezentei unor modificari la nivelul sanului, chiar inainte ca acestea sa dea semne care sa fie ingrijoratoare . Prin urmare, mamografia este valoroasa deoarece contribuie la depistarea in faza incipienta a cancerului, inainte ca acesta sa se raspandeasca in alte zone ale corpului. Majoritatea femeilor au sanse crescute de supravietuire in urma cancerului mamar, daca acesta este descoperit precoce si tratat din timp.

Mamografia este recomandata dupa varsta de 50 de ani o data la 2 ani, insa medicul decide daca este nevoie de o monitorizare mai frecventa. Femeile de peste 40 de ani ar trebui sa discute cu medicul despre recomandarea de a incepe screeningul mai devreme, mai ales in situatia in care exista cazuri de cancer mamar in familie.

Surse:

https://www.who.int/activities/promoting-cancer-early-diagnosis

https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/screening-tests-for-common-diseases

https://www.news-medical.net/whitepaper/20190701/Why-is-Health-Screening-Important.aspx

https://gut.bmj.com/content/gutjnl/34/2_Suppl/S45.full.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279418/

https://health.gov/myhealthfinder/topics/health-conditions/hiv-and-other-stds/protect-yourself-hepatitis-b

https://www.who.int/hepatitis/publications/hepatitis-testing-recommendation-policy/en/

https://nyulangone.org/conditions/hepatitis-a-b-c/screening

https://www.uofmhealth.org/health-library/tr6161

https://medlineplus.gov/lab-tests/hepatitis-panel/

Categories
Articol medical

PSA (antigenul specific prostatic) este o proteina produsa de celulele prostatei si poate fi un indicator al cancerului de prostata. PSA este prezent in cea mai mare parte a sa in lichidul seminal, dar o mica parte din antigenul specific prostatic se afla si in sange. Testul PSA masoara nivelul in sange al acestui antigen. Cand exista unele boli, cum este prostata marita sau inflamata, in circuitul sangvin ajunge mai mult PSA. Nivelul PSA se masoara si pentru a monitoriza raspunsul la tratament al persoanelor care au fost diagnosticate cu cancer de prostata. 

Cand si de ce este indicat efectuarea testului PSA

Medicii pot sa indice efectuarea de controale preventive la barbatii care se afla in categoria de risc (tatal sau frati care au avut cancer de prostata) incepand de la varsta de 40-45 de ani, iar la barbatii care nu au risc crescut incepand de la 50 de ani. Decizia de a efectua testul ca modalitate de depistare precoce a cancerului de prostata trebuie sa o ia fiecare pacient discutand in prealabil cu medicul despre beneficiile si riscurile analizei.

Testul PSA este indicat si barbatilor care au simptome sugestive pentru prezenta bolilor prostatei. Printre acestea, se numara dificultatea de a elimina urina sau mictiunea greoaie, debitul urinar slab si urinarile frecvente mai ales noaptea.

Analiza PSA este recomandata si pentru monitorizarea pacientilor cu istoric de cancer de prostata, pentru a se urmari daca boala a recidivat.  

Cum se face testul PSA

Testul PSA este o analiza de sange; se recolteaza o proba din sangele venos. Rezultatele sunt prezentate ca nanograme ale PSA per mililitru (ng/ml) de sange.  

Pregatirea pacientului pentru efectuarea testului PSA

Se recomanda evitarea ejacularii cu 48 de ore inainte de testare, deoarece aceasta este asociata cu cresterea nivelului PSA. De asemenea, testarea trebuie sa se faca inainte de efectuarea unui tuseu rectal, deoarece presiunea care este exercitata asupra glandei prostatice in timpul tuseului rectal poate sa duca la cresterea nivelului antigenului prostatic in sange. De asemenea, examinarea trebuie sa se efectueze inainte de efectuarea unei biopsii de prostata, sau dupa ce au trecut cel putin 6 saptamani de la efectuarea biopsiei. 

Care sunt valorile normale

Valorile normale ale PSA variaza cu varsta persoanei. In general pentru barbatii cu varsta intre 50-60 de ani se considera drept normale valorile mai mici de 3,1,ng/ml.Totusi, valorile trebuie interpretate de catre medic, cu precautie, deoarece pot varia la aceeasi persoana in timp.

Interpretare rezultatului testului PSA

Cand creste nivelul?

Un nivel crescut al PSA in sange este asociat cu prezenta unor boli sau conditii medicale benigne sau maligne, precum cancerul de prostata. Printre cauzele benigne se numara hiperplazia benigna de prostata (hipertrofia benigna de prostata sau adenom de prostata), prostatita si infectiile de tract urinar. Un nivel crescut al PSA poate sa fie asociat cu ejacularea sau cu diverse explorari medicale (tuseu rectal, cistoscopie, biopsie de prostata). Unii medici recomanda repetarea testului PSA pentru a vedea daca un nivel crescut al acestei analize este sau nu asociat cu cauzele necanceroase, deoarece nivelul PSA poate sa varieze destul de mult in functie de marimea prostatei, de efectuarea unor explorari anterioare ale prostatei, de varsta, prezenta altor boli, istoricul medical al pacientului sau de administrarea anumitor medicamente.

Un nivel PSA ridicat dupa tratamentul cancerului de prostata poate arata recidiva bolii.

Nivelul PSA poate sa se mentina ridicat la cateva luni dupa o infectie de tract urinar si la 48 de ore dupa efectuarea exercitiilor fizice intense.

Cand scade nivelul?

Medicamentele recomandate frecvent in hiperplazia benigna de prostata pot sa scada nivelul PSA cu 50% dupa 6 – 12 luni de la administrarea lor. Un alt medicament care poate sa scada nivelul PSA este ketoconazolul, un antifungic. Acelasi efect il poate avea si consumul de plante care contin fitoestrogeni (soia), compusi care mimeaza actiunea estrogenului.  

Surse de informatie:

https://labtestsonline.org.uk/tests/psa

https://www.cdc.gov/cancer/prostate/basic_info/get-screened.htm

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/psa-test/about/pac-20384731

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15351581/