Toxiinfectia alimentara simptome, tratament si riscuri

Toxiinfectia alimentara sau boala de origine alimentara se poate intampla oricui consuma mancare contaminata. Majoritatea oamenilor se recupereaza de la sine, dar unii se pot imbolnavi grav. Esti mai expusa riscului daca esti insarcinata, ai peste 65 de ani sau ai un sistem imunitar slabit. Copiii mici sunt, de asemenea, mai expusi riscului de a se imbolnavi grav, in special din cauza deshidratarii.

Daca un aliment este contaminat, inseamna ca este infectat cu un microorganism patogen, cum ar fi o bacterie, ciuperca, parazit sau virus. Uneori, produsele secundare toxice ale acestor organisme provoaca intoxicatii alimentare.

Cand mananci ceva toxic, corpul tau reactioneaza pentru a elimina toxinele, prin varsaturi, diaree, febra sau toate acestea. Simptomele intoxicatiilor alimentare sunt modul in care corpul tau lucreaza pentru a redeveni sanatos. De obicei, simptomele vor disparea intr-o zi sau doua.

Diferenta dintre toxiinfectia alimentara si raceala la stomac

Toxiinfectia alimentara si gripa stomacala sunt ambele infectii gastrointestinale. Ele cauzeaza gastroenterita, care este inflamatia stomacului si a intestinului subtire. Gastroenterita este semnul ca sistemul tau imunitar a fost activat pentru a elimina infectia.

In timp de toxiinfectiile alimentare sunt provocate de contaminarea alimentelor mai ales de bacterii cum ar fi Escherichia Coli, Stafilococul auriu sau Salmonella, gripa stomacala este podusa in special de infectiile cu virusuri ( norovirusul este cel mai frecvent incriminat agent patogen, dar pot fi implicati si rotavirusul, astrovirusul si adenovirusul.).Desi ambele afectiuni pot  duce la aceleasi simptome,  principala diferenta este ca bolile de origine alimentara (toxiinfectiile alimentare) provin din alimente, in timp ce gripa stomacala poate fi rezultatul unei infectii  de diferite cauze, transmise fara legatura de cauzalitate cu alimentele ingerate.

Simptomele toxiinfectiei alimentare

Durata de timp din momentul consumarii alimentelor si pana la manifestarea semnelor si simptomelor depinde de sursa infectiei si poate varia de la 30 de minute la 8 saptamani.

Cu sau fara tratament, majoritatea cazurilor se vor rezolva intr-o saptamana.

Simptomele comune sunt:

• stomac deranjat;
• varsaturi;
• diaree;
• diaree cu sange in scaune;
• dureri de stomac si crampe;
• febra;
• durere de cap.

Mai rar, intoxicatia alimentara afecteaza sistemul nervos si poate cauza boli severe. Simptomele pot include:

• vedere incetosata sau dubla;
• durere de cap;
• imposibilitatea miscarii membrelor;
• probleme la inghitire;
• furnicaturi sau amorteala a pielii;
• slabiciune;
• modificari ale timbrului vocii.

Cand sa te adresezi unui medic

Sugari si copii

Varsaturile si diareea pot scadea rapid nivelul de fluide corporale, generand deshidratare, la sugari si copii. Acest lucru poate provoca afectiuni grave la sugari. Anunta medicul daca simptomele prezentate de copil includ varsaturi, diaree si oricare dintre urmatoarele:

• schimbari neobisnuite in comportament sau gandire;
• sete excesiva;
• urinare in cantitati mici sau deloc;
• slabiciune;
• ameteala;
• diaree care dureaza mai mult de o zi;
• varsaturi dese;
• scaune care au sange sau puroi;
• scaune negre sau gudronoase;
• durere severa in stomac sau rect;
• febra la copii sub 2 ani;
• istoricul altor probleme medicale.

Adulti

Adultii ar trebui sa mearga la medic sau sa primeasca ingrijiri de urgenta daca apar:

• simptome ale sistemului nervos, cum ar fi vedere incetosata, slabiciune musculara si furnicaturi ale pielii;
• schimbari in gandire sau comportament;
• febra de 39,4 grade Celsius sau peste;
• varsaturi dese;
• diaree care dureaza mai mult de trei zile;
• simptome de deshidratare: sete excesiva, gura uscata, urinare redusa sau deloc, slabiciune severa, ameteli.

Complicatii

La majoritatea adultilor sanatosi, complicatiile sunt mai putin frecvente. Atunci cand se produc, includ urmatoarele.

Deshidratare

Cea mai frecventa complicatie este deshidratarea. Aceasta este o pierdere severa de apa, saruri si minerale. Atat varsaturile, cat si diareea pot provoca deshidratare.

Majoritatea adultilor sanatosi pot bea suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea. Este posibil ca copiii, adultii in varsta si persoanele cu sistem imunitar slabit sau cu alte boli sa nu poata inlocui lichidele pe care le-au pierdut, astfel incat se pot deshidrata

Persoanele care devin deshidratate ar putea avea nevoie de lichide direct in fluxul sanguin, la spital. Deshidratarea severa poate provoca leziuni ale organelor, alte boli severe si deces, daca nu este tratata.

Complicatiile bolii sistemice

Unele persoane contaminate pot suferi de raspandirea bolii in tot organismul, aparand boala sau infectia sistemica. Acest lucru este mai frecvent la persoanele in varsta, care au un sistem imunitar slabit sau alte afectiuni medicale.

Infectiile sistemice provocate de bacteriile alimentare pot provoca:

Cheaguri de sange in rinichi: E. coli poate duce la cheaguri de sange care blocheaza sistemul de filtrare al rinichilor. Aceasta afectiune, numita sindrom hemolitic uremic, are ca rezultat esecul brusc al rinichilor de a filtra deseurile din sange. Mai rar, alte bacterii sau virusi pot provoca aceasta afectiune.

Bacteriile din fluxul sanguin: bacteriile din sange pot provoca boli in sange sau pot raspandi boala in alte parti ale corpului.

Meningita: aceasta este o inflamatie care poate deteriora membranele si lichidul din jurul creierului si maduvei spinarii.

Septicemie: sepsisul este o reactie excesiva a sistemului imunitar la o infectie sistemica care dauneaza propriilor tesuturi ale corpului.

Leziuni ale creierului și nervilor.

Complicatii ale sarcinii

Boala cauzata de bacteriile Listeria in timpul sarcinii poate duce la:

• avort spontan sau nasterea unui fat mort;
• sepsis la nou-nascut;
• meningita la nou-nascut.

Complicatii rare

Complicatiile rare includ afectiuni care se pot dezvolta dupa totiinfectia alimentara, inclusiv:

• Artrita;
• Sindromul colonului iritabil;
• Sindromul Guillain Barre: este un atac al sistemului imunitar asupra nervilor care poate duce la furnicaturi, amorteala si pierderea controlului muscular;
• dificultati de respiratie.

Cauze

Multi germeni sau substante daunatoare, numite contaminanti, pot provoca boli alimentare. Alimentele sau bauturile care poarta un contaminant se numesc contaminate. Alimentele pot fi contaminate cu oricare dintre urmatoarele:

• bacterii;
• virusi;
• paraziti care pot trai in intestine;
• otravuri, numite si toxine;
• bacteriile care transporta sau produc toxine;
• mucegaiuri care produc toxine;

Termenul „toxiinfectie alimentara” este folosit in mod obisnuit pentru a descrie toate bolile transmise prin alimente. Boli cauzate de alimente inseamna toate bolile cauzate de orice alimente sau bauturi contaminate.

Toxiinfectiile alimentare inseamna o boala determinata in mod specific de o toxina din alimente.

Cum se pot contamina alimentele

Hrana se poate contamina in orice punct al lantului alimentar, respectiv de la ferma, pana la masa. Problema poate incepe in timpul cresterii, recoltarii sau prinderii, procesarii, depozitarii, expedierii sau pregatirii alimentelor.

Alimentele pot fi contaminate in orice loc in care sunt manipulate, inclusiv acasa, din cauza:

• Spalarii insuficiente a mainilor: fecalele care raman pe maini dupa folosirea toaletei pot contamina alimentele. Alti contaminanti pot fi transferati de pe maini in timpul pregatirii sau servirii alimentelor.
• Lipsei igienizarii si a dezinfectarii zonelor de gatit sau de servit masa. Cutitele, placile de taiat sau alte unelte de bucatarie nespalate pot raspandi contaminanti.
• Depozitarii necorespunzatoare: alimentele lasate prea mult timp la temperatura camerei se pot contamina. Alimentele pastrate in frigider prea mult timp se pot strica. De asemenea, alimentele depozitate intr-un frigider sau congelator care nu raceste corespunzator se pot strica.

Cauze comune

Exista o serie de cauze comune ale bolilor de origine alimentara, de la timpul care trece de la expunere pana la debutul simptomelor si sursele comune de contaminare. Astfel, printre acestea se numara:

• Bacteria Bacillus cereus care incepe sa produca efecte dupa o perioada cuprinsa intre 30 minute si 15 ore. Bacteria este produsa de alimente precum orez, resturi de hrana, sosuri, supe, carne si altele care au stat prea mult timp la temperatura camerei.
• Bacteria Campylobacter: incepe sa produca efecte de la 2 pana la 5 zile. Ea poate proveni din carne de pasare cruda sau insuficient gatita, crustacee, lapte nepasteurizat si apa contaminata.
• Bacteria Clostridium botulinum incepe sa produca efecte intr-un timp cuprins intre 18 si 36 de ore. In cazul sugarilor, efectele pot aparea dupa 3 pana la 30 de zile. Sugarii se pot imbolnavi atunci cand li se da miere sau suzetele sunt inmuiate in miere. Bacteria poate aparea in alimentele conservate acasa, dar si in peste, fasole si alcool.
• Bacteria Clostridium perfringens produce efecte dupa 6 pana la 24 de ore de la consumul de alimente contaminate. Ea poate fi intalnita in carne, tocana si sosuri. De asemenea, poate aparea atunci cand alimentele sunt lasate prea mult timp la temperatura camerei.
• Bacteria Escherichia coli, denumita in mod obisnuit E. coli. De obicei, incepe sa produca simptome in 3 pana la 4 zile de la infectare. Poate fi continuta de carne cruda sau insuficient gatita, lapte sau suc nepasteurizat, branzeturi moi din lapte nepasteurizat si fructe si legume proaspete, dar si de apa contaminate si fecalele persoanelor cu E. coli.
• Parazitul Giardia lamblia produce simptome pana la 2 saptamani de la infectare. Alimente si apa contaminate cu fecale pot fi purtatoare ale acestui parazit, dar poate fi transmis si de manipulatorii de alimente, purtatori ai parazitului.
• Hepatita A (virus) incepe sa-si produca efectele intre 15 pana la 50 de zile de la infectare. Poate fi contractata din crustacee crude sau preparate insuficient, fructe si legume proaspete si alte alimente negatite. De asemenea, poate fi luata si din alimente si apa contaminate cu fecale umane, precum si transmisa de manipulatorii de alimente care au hepatita A.
• Bacteria Listeria: simptomele digestive ale infectarii incep sa se manifeste dupa 9 pana la 48 de ore si dureaza 1 pana la 4 saptamani pentru ca boala sa se manifeste la nivelul intregului corp. Bacteria poate fi continuta de hot dog, carne, lapte nepasteurizat, branzeturi moi din lapte nepasteurizat, peste afumat tinut la frigider, pateuri refrigerate sau tartinabile din carne si fructe si legume proaspete.
• Norovirus: provoaca simptome in 12 pana la 48 de ore de la infectare. Poate fi continuta de crustacee, fructe si legume proaspete, alimente gata de consum, cum ar fi salate si sandvisuri, atinse de manipulatorii de alimente care sunt purtatori ai acestui virus. De asemenea, virusul poate fi luat din alimente sau apa contaminate cu varsaturi sau fecale ale unei persoane purtatoare.
• Rotavirus: se manifesta la 18 pana la 36 de ore de la infectare. Poate fi transmis prin alimente, apa sau obiecte, cum ar fi manerele de la robinete sau ustensile contaminate cu virus.
• Salmonella: este o bacterie care produce efecte dupa 6 ore pana la 6 zile de la contaminare. Cel mai adesea, este continuta de carnea de pasare, oua si produse lactate. Alte alimente care pot fi infestate mai sunt si fructele si legumele proaspete nucile, produsele cu nuci si condimentele.
• Intoxicatie cu crustacee (toxina): de obicei, isi produce efectele in 30 pana la 60 de minute si pana la 24 de ore. Se poate gasi in scoici, inclusiv crustacee gatite, din apa de mare de coasta contaminata cu toxine.
• Bacteria Shigella: se manifesta in 1 pana la 2 zile de la infectare. Poate fi luata din contactul cu o persoana care este bolnava, din alimente sau apa contaminate cu fecale umane. De adesea, poate fi transmisa prin alimente gata de consumat, manipulate de un lucrator
• Bacteria Staphylococcus aureus (stafilococ auriu): se manifesta dupa 30 minute pana la 8 ore si poate fi luata din carne, salata de oua, salata de cartofi sau produse de patiserie umplute cu smantana care au fost lasate prea mult timp afara sau nerefrigerate.

Bacteriile care provoaca boli de origine alimentara pot fi gasite si in piscine, lacuri, iazuri, rauri si apa de mare. De asemenea, unele bacterii, cum ar fi E. coli, se pot raspandi prin expunerea la animalele purtatoare de boala.

Tratament

Tratamentul pentru toxiinfectia alimentara depinde de cat de severe sunt simptomele si ce anume a cauzat boala. Tratamentul poate include urmatoarele:

Rehidratare: fluidele si electrolitii mentin echilibrul lichidelor din corpul tau. Electrolitii includ minerale precum sodiu, potasiu si calciu. Dupa varsaturi sau diaree, este important sa te hidratezi pentru a preveni deshidratarea. Deshidratarea severa poate necesita internarea la spital. Este posibil sa ai nevoie de lichide si electroliti administrati direct in fluxul sanguin.

Antibiotice: daca boala este cauzata de bacterii, ti se  poate prescrie un antibiotic. Antibioticele sunt in general pentru persoanele cu boala severa sau cu un risc mai mare de complicatii.

Antiparazitare: medicamentele care combat  parazitii, numite antiparazitare, sunt, de obicei, prescrise pentru infectiile parazitare.

Probioticele: medicul iti poate recomanda probiotice. Acestea sunt tratamente care inlocuiesc bacteriile sanatoase din sistemul digestiv.

Medicamente pentru diaree sau stomac deranjat: adultii care au diaree care nu este sangeroasa si care nu au febra pot lua loperamida (Imodium A-D) pentru a trata diareea. De asemenea, pot lua subsalicilat de bismut (Pepto-Bismol, Kaopectate, altele) pentru a trata stomacul deranjat. Aceste medicamente pot fi luate fara prescriptie medicala, dar ele nu sunt recomandate copiilor.

Prevenirea toxiinfectiei alimentare

Cel mai bun mod de a preveni intoxicatia alimentara este sa iti manipulezi alimentele in siguranta si sa eviti orice alimente care ar putea fi nesigure.

Unele alimente sunt mai susceptibile de a provoca intoxicatii alimentare din cauza modului in care sunt produse si preparate. Agentii infectiosi care sunt ucisi in timpul gatitului pot fi prezenti in anumite alimente, cum ar fi:

• carne;
• pasari de curte;
• oua;

Toxiinfectiile alimentare pot aparea daca aceste alimente sunt consumate in forma cruda, nu sunt gatite corespunzator sau daca mainile si suprafetele nu sunt curatate dupa contact.

Alte alimente care pot provoca intoxicatii alimentare includ:

• sushi si alte produse din peste care sunt servite crude sau insuficient gatite;
• mezeluri si hot dog care nu sunt incalzite sau gatite;
• carne de vita tocata, care poate contine carne de la mai multe animale;
• lapte nepasteurizat, branza si suc;
• fructe si legume crude, nespalate.

Pentru a evita intoxicatia alimentara, ia cateva masuri de siguranta:

• Spala-te intotdeauna pe maini inainte de a gati sau de a manca;
• Asigura-te ca alimentele sunt sigilate si depozitate corespunzator;
• Gateste bine carnea si ouale;
• Igienizeaza orice intra in contact cu produsele crude inainte de a folosi pentru a prepara alte alimente.
• Asigura-te ca speli intotdeauna fructele si legumele inainte de a le servi.

Este extrem de rar ca toxiinfectia alimentara sa puna viata in pericol. In timp ce intoxicatia alimentara este destul de incomoda, vestea buna este ca majoritatea oamenilor se recupereaza complet in cateva zile, chiar si fara tratament.

Surse:

www.healthline.com

www.mayoclinic.org

www.my.clevelandclinic.org