Estrogen: rol în organism, dezechilibre și corectare

Estrogenul este unul dintre hormonii de bază care influențează profund sănătatea femeilor, de la pubertate până la menopauză și dincolo de ea. Deși este cunoscut în principal pentru rolul său în reproducere și în reglarea ciclului menstrual, impactul acestui hormon se resimte inclusiv la nivelul oaselor și al pielii, are impact asupra sănătății cardiovasculare, dispoziției și asupra funcției cognitive.

Dezechilibrele de estrogen, atât excesul, cât și deficitul, pot duce la o varietate de simptome care afectează calitatea vieții. Înțelegerea rolului său în organism, recunoașterea semnelor unui dezechilibru și cunoașterea opțiunilor de corectare reprezintă pași esențiali pentru menținerea sănătății pe termen lung.

Ce este estrogenul?

Estrogenul este un hormon sexual feminin esențial pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului reproducător, dar și pentru alte procese din corpul uman. Deși este prezent la ambele sexe, nivelurile de estrogen sunt mult mai ridicate la femei.

Tipuri de estrogen

Există trei tipuri principale de estrogen natural, fiecare cu un rol specific în funcție de etapa vieții:

Estradiol (E2)

• Cel mai activ și potent tip de estrogen;
• Predomină în perioada fertilă a femeii (de la pubertate la menopauză);
• Este produs, în principal, de ovare;
• Reglează ciclul menstrual, dezvoltarea sexuală și susține sarcina la început;
• Nivelurile sale scad semnificativ după menopauză.

Estronă (E1)

• Singurul estrogen care continuă să fie produs în cantități semnificative după menopauză;
• Mai puțin potent decât estradiolul;
• Se formează din grăsimea corporală și țesuturi periferice;
• Poate fi convertit în estradiol, dacă organismul are nevoie.

Estriol (E3)

• Cel mai slab dintre cele trei;
• Produs în cantități mari în timpul sarcinii, de către placentă;
• Susține dezvoltarea uterului și a fluxului sanguin către făt;
• În afara sarcinii, nivelurile de estriol sunt foarte scăzute.

Alte forme (sintetice sau bioidentice)

• Estrogenii bioidentici sunt compuși creați în laborator, dar care au structură identică cu estrogenii naturali și se folosesc în terapia de substituție hormonală;
• Estrogenii sintetici (ex: etinilestradiol) sunt folosiți în contraceptive sau terapii hormonale.

Rolul estrogenului la femei

Estrogenul este un hormon esențial pentru sănătatea femeii, jucând un rol cheie în numeroase procese fiziologice. Este produs în principal de ovare, dar și de glandele suprarenale și placentă (în timpul sarcinii). Iată care sunt principalele sale roluri:

Reglarea ciclului menstrual și a funcției reproductive

Estrogenul controlează dezvoltarea și eliberarea ovulelor din ovare (ovulația), precum și îngroșarea mucoasei uterine (endometrul), pregătind uterul pentru o eventuală sarcină. Nivelurile sale variază în diferite faze ale ciclului menstrual.

Dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare

În perioada pubertății, estrogenul contribuie la dezvoltarea:

• sânilor;
• părului pubian și axilar;
• distribuției caracteristice a grăsimii corporale, mai ales pe șolduri și coapse;
• maturării organelor genitale feminine.

Menținerea sănătății osoase

Estrogenul ajută la menținerea densității osoase, prin stimularea formării osoase și inhibarea resorbției osoase. Scăderea nivelului de estrogen după menopauză este asociată cu un risc crescut de osteoporoză.

Sănătatea cardiovasculară

Estrogenul are un efect protector asupra sistemului cardiovascular:

• menține flexibilitatea vaselor de sânge;
• contribuie la un profil lipidic favorabil. Crește colesterolul HDL (colesterol „bun”) și scade colesterolul LDL;
• are efecte antiinflamatorii.

Funcționarea sistemului nervos central

Estrogenul influențează:

• starea de spirit (poate avea un ușor efect antidepresiv);
• funcțiile cognitive (memorie, concentrare);
• calitatea somnului.

Menținerea elasticității pielii și sănătatea colagenului

Estrogenul susține producția de colagen și hidratarea pielii, motiv pentru care pielea poate deveni mai uscată și mai subțire după menopauză.

Funcții urogenitale

Estrogenul contribuie la menținerea sănătății mucoasei vaginale și a vezicii urinare:

• păstrează umiditatea și elasticitatea vaginului;
• previne atrofia vaginală și infecțiile urinare.

👉 Te confrunți cu simptome precum bufeuri, insomnie sau cicluri neregulate? Pachetul de analize pentru premenopauza de la Poliana te poate ajuta să afli dacă nivelul de estrogen este cauza.

Rolul estrogenului la bărbați

Estrogenul la bărbați este produs prin conversia testosteronului în estrogen, printr-un proces numit aromatizare, care are loc în principal în țesutul adipos, ficat, creier și testicule. Principalele forme sunt:

• Estradiolul (E2) – cel mai activ și important la bărbați;
• Estronul (E1) – prezent în cantități mai mici.

Află în continuare care sunt rolurile estrogenului la bărbați:

Sănătatea sexuală și funcția erectilă

• Contribuie la libido (apetitul sexual);
• Are un rol în funcția erectilă – nivelurile prea scăzute pot afecta performanța sexuală;
• Participă la maturarea spermatozoizilor și susține fertilitatea;
• Excesul poate duce la scăderea libidoului, disfuncție erectilă și infertilitate.

Sănătatea osoasă

• Estrogenul este esențial în menținerea densității osoase și prevenirea osteoporozei la bărbați, la fel ca la femei;
• Deficitul sever de estrogen crește riscul de fracturi și osteopenie.

Metabolismul și distribuția grăsimii corporale

• Influențează depozitarea grăsimii, în special în zona abdominală;
• Contribuie la reglarea sensibilității la insulină și a metabolismului glucozei.

Funcția cerebrală și starea de spirit

• Are efecte asupra memoriei, atenției și stării emoționale;
• Nivelurile anormale pot contribui la anxietate, iritabilitate și tulburări de dispoziție.

Sănătatea cardiovasculară

• Estrogenul are un rol protector asupra vaselor de sânge;
• Poate reduce inflamația și susține un profil lipidic favorabil (HDL crescut, LDL scăzut).

Niveluri normale ale estrogenului

Nivelurile normale ale estrogenului variază în funcție de sex, vârstă, stadiul ciclului menstrual (la femei), sarcină și metoda de măsurare. Iată care sunt nivelurile normale ale estrogenului la femei în funcție de etapă:

• Faza foliculară (înainte de ovulație) – 20-150 pg/mL;
• Ovulație – 150-750 pg/mL;
• Faza luteală – 30-450 pg/mL;
• Menopauză – <30 pg/mL;
• Sarcină (trimestrul 3) – 1.000-20.000 pg/mL.

La bărbați nivelul estrogenului este cuprins între 10 și 40 pg/mL.

Analize recomandate

Analizele principale pentru măsurarea nivelului de estrogen sunt analiza de estradiol, analiză de estronă și analiză de estriol. Medicul poate recomanda aceste analize dacă ai probleme cu fertilitatea, dacă ai simptome de menopauză sau dacă urmezi un tratament hormonal.
Este important să faci aceste analize cu trimitere de la medic, pentru monitorizarea unei afecțiuni sau la apariția unor simptome neobișnuite.

👉 Vrei să afli dacă dezechilibrele hormonale stau la baza simptomelor resimțite? Analiza de estradiol oferă informații esențiale despre nivelul estrogenului din organism.

Nivelul scăzut al estrogenului

Scăderea nivelului de estrogen, cunoscută și sub numele de deficit estrogenic, poate afecta sănătatea fizică, emoțională și reproductivă. Această modificare hormonală este frecventă în perioada menopauzei, dar poate apărea și la vârste mai tinere, din diverse motive.

Simptome estrogen scăzut

Simptomele pot varia în intensitate, în funcție de vârstă, cauză și sensibilitatea individuală la modificările hormonale:

• Menstruații neregulate sau absența lor (amenoree);
• Bufeuri și transpirații nocturne;
• Uscăciune vaginală și disconfort la contact sexual;
• Scăderea libidoului;
• Modificări ale dispoziției (anxietate, depresie, iritabilitate);
• Oboseală persistentă;
• Dureri de cap sau migrene;
• Probleme de somn (insomnie);
• Dificultăți de concentrare și pierderi de memorie;
• Piele uscată, subțire, cu pierdere de elasticitate;
• Scăderea densității osoase.

Efecte

Un nivel scăzut de estrogen netratat poate avea consecințe serioase pe termen lung:

• Osteoporoză și risc crescut de fracturi;
• Infertilitate (la femeile aflate în perioada fertilă);
• Creșterea riscului cardiovascular, din cauza modificărilor metabolice;
• Atrofie vaginală, cu infecții urinare recurente;
• Îmbătrânire accelerată a pielii și țesuturilor;
• Afecțiuni cognitive, cum ar fi dificultăți de memorare sau concentrare.

Cauze

Scăderea nivelului de estrogen poate apărea în mod natural sau ca urmare a unor afecțiuni ori factori externi:

• Exercițiu fizic excesiv (mai ales la sportive);
• Stres cronic;
• Menopauză (naturală sau indusă chirurgical);
• Insuficiență ovariană prematură (înainte de 40 de ani);
• Sindromul ovarelor polichistice (SOP);
• Anorexie sau alte tulburări de alimentație;
• Afecțiuni hipotalamice sau hipofizare;
• Tratamente oncologice (chimioterapie, radioterapie);
• Boli autoimune care afectează ovarele.

Tratament estrogen scăzut

Tratamentul depinde de cauză, vârstă, simptome și obiectivele terapeutice (de exemplu: controlul simptomelor, prevenirea osteoporozei, restabilirea fertilității):

Terapie de substituție hormonală (TSH)

• Folosită mai ales la femeile aflate în menopauză sau cu insuficiență ovariană prematură;
• Se administrează sub formă de comprimate, plasturi, geluri sau inele vaginale;
• Poate ameliora bufeurile, uscăciunea vaginală și preveni osteoporoza.

Atenție: TSH se administrează doar la recomandarea medicului și după evaluarea riscurilor individuale (de exemplu, boli cardiovasculare sau cancer de sân).

Tratamente non-hormonale

• Medicamente pentru bufeuri (ex. antidepresive, gabapentin);
• Lubrifianți și creme hidratante vaginale;
• Suplimente alimentare (calciu, vitamina D).

Modificări ale stilului de viață

• Alimentație echilibrată, bogată în calciu și vitamina D;
• Activitate fizică moderată, dar constantă (inclusiv exerciții de forță);
• Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului;
• Reducerea stresului.

Nivelul ridicat al estrogenului

Estrogenul este un hormon esențial în reglarea funcțiilor reproductive și metabolice, în special la femei, dar și la bărbați. Totuși, un nivel prea ridicat de estrogen, cunoscut sub denumirea de hiperestrogenism, poate duce la dezechilibre hormonale semnificative și o gamă largă de simptome și complicații. Această afecțiune poate fi cauzată de factori interni (endogeni) sau externi (exogeni), inclusiv de expunerea la estrogeni sintetici sau perturbatori endocrini.

Simptome estrogen crescut

Simptomele pot varia în funcție de sex, vârstă și gravitatea dezechilibrului.

La femei

• Menstruații neregulate sau abundente (menoragie);
• Sensibilitate și tensiune la nivelul sânilor;
• Balonare abdominală;
• Creștere în greutate, în special în zona șoldurilor și coapselor;
• Schimbări de dispoziție, iritabilitate, anxietate;
• Dureri de cap sau migrene hormonale;
• Căderea părului;
• Oboseală cronică;
• Dificultăți de somn;
• Scăderea libidoului.

La bărbați

• Ginecomastie (dezvoltarea sânilor);
• Disfuncție erectilă;
• Scăderea masei musculare;
• Depozitarea excesivă a grăsimii;
• Infertilitate;
• Scăderea libidoului.

Efecte

Un exces de estrogen poate influența semnificativ sănătatea generală, mai ales dacă persistă în timp:

• Dezechilibre hormonale – poate suprima nivelul de progesteron (la femei) sau testosteron (la bărbați);
• Risc crescut de cancer dependent de estrogen – cum ar fi cancerul de sân sau endometrial;
• Hipotiroidism funcțional (prin interferență cu conversia hormonilor tiroidieni);
• Retenție de apă și sare;
• Tendință la formarea cheagurilor de sânge;
• Risc cardiovascular crescut.

Cauze

• Nivelul crescut de estrogen poate avea multiple cauze, naturale sau induse:
• Endogene (din interiorul organismului)
• Obezitate (țesutul adipos produce estrogen prin aromatizarea testosteronului);
• Sarcina (estrogenul crește fiziologic);
• Sindromul de ovare polichistice (SOP);
• Tumori ovariene sau suprarenale;
• Ciroză hepatică sau alte afecțiuni hepatice (care afectează metabolizarea estrogenului).

Exogene (din exterior)

• Utilizarea de contraceptive hormonale sau terapie de substituție hormonală în exces;
• Expunerea la xenoestrogeni – substanțe cu efect estrogenic din mediu (plastice, pesticide, cosmetice);
• Suplimente hormonale administrate fără supraveghere medicală.

Tratament estrogen crescut

Tratamentul vizează cauza dezechilibrului și ameliorarea simptomelor asociate. Este necesară evaluarea medicală completă, inclusiv analize hormonale.

Modificarea stilului de viață

• Scăderea în greutate (dacă este cazul);
• Exercițiu fizic regulat;
• Reducerea consumului de alcool și cafeină;
• Evitarea expunerii la xenoestrogeni: alegerea recipientelor fără BPA (bisfenol A), evitarea pesticidelor, produse cosmetice naturale.

Intervenție medicală

• Ajustarea sau oprirea terapiei hormonale, la recomandarea medicului;
• Administrarea de modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM) sau inhibitori de aromatază în cazuri selectate;
• Tratarea cauzei de bază (de exemplu, intervenție chirurgicală în caz de tumori sau tratament pentru afecțiuni hepatice).

👉 Vrei să înțelegi mai bine cum funcționează hormonii și ce rol are estrogenul în echilibrul organismului? Află ce analize sunt recomandate pentru evaluarea hormonala și cum te pot ajuta să înțelegi mai bine starea generală de sănătate.

Alimente bogate în fitoestrogeni

Fitoestrogenii sunt compuși naturali de origine vegetală care imită, într-o anumită măsură, acțiunea estrogenului uman în organism. Deși au o activitate hormonală mai slabă, consumul regulat de alimente bogate în fitoestrogeni poate contribui la reglarea dezechilibrelor hormonale, în special în perioade precum menopauza sau sindromul premenstrual.

De asemenea, pot avea efecte antioxidante și antiinflamatorii. Iată care sunt cele mai importante surse de fitoestrogeni, potrivit unei cercetări apărute în Clinical Cases in Mineral and Bone Metabolism:

• Soia și produse din soia;
• Semințe de in;
• Semințe de susan;
• Leguminoase (fasole, linte, năut);
• Nuci;
• Migdale;
• Alune;
• Legume precum broccoli, varză și morcovi;
• Fructe precum rodie, zmeură, mure, mere, prune.

Deși fitoestrogenii pot aduce beneficii, consumul excesiv poate interfera cu echilibrul hormonal, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni endocrine (de exemplu, hipotiroidism sau cancer hormonodependent).

Medicamentele pe bază de estrogen

Estrogenul sintetic este o formă de hormon creat în laborator, utilizat în scop terapeutic pentru a compensa un deficit de estrogen natural în organism.

Aceste medicamente sunt prescrise frecvent în contextul menopauzei, anumitor tulburări hormonale sau pentru prevenirea unor afecțiuni precum osteoporoza. Administrarea estrogenului trebuie făcută întotdeauna sub supravegherea unui medic, deoarece echilibrul hormonal este delicat, iar tratamentele hormonale aduc beneficii, dar presupun și anumite riscuri.

Beneficiile estrogenului de sinteză

Medicamentele care conțin estrogen (fie singur, fie în combinație cu progesteron) pot aduce o serie de beneficii semnificative, în special femeilor aflate în perioada de perimenopauză sau menopauză:

• Ameliorarea simptomelor menopauzei – estrogenul reduce bufeurile, transpirațiile nocturne, uscăciunea vaginală și instabilitatea emoțională;
• Menținerea sănătății osoase – previne pierderea densității osoase și reduce riscul de osteoporoză postmenopauză;
• Susținerea sănătății cardiovasculare – în anumite cazuri, estrogenul poate avea efect protector asupra vaselor de sânge, mai ales dacă este administrat în primii ani de la instalarea menopauzei;
• Îmbunătățirea calității somnului și a dispoziției generale;
• Reglarea ciclului menstrual în cazuri de amenoree sau tulburări hormonale;
• Tratamentul anumitor afecțiuni ginecologice, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (SOP), endometrioza sau insuficiența ovariană prematură.

Efecte secundare ale estrogenului

Deși estrogenul sintetic poate fi eficient în anumite afecțiuni, el nu este lipsit de efecte adverse. Riscul variază în funcție de doză, durată, mod de administrare (oral, transdermic, vaginal) și istoricul medical individual.

Efecte secundare frecvente:

• Greață, balonare, sensibilitate mamară;
• Creștere în greutate sau retenție de lichide;
• Durere de cap;
• Sângerări vaginale neregulate (în special la începutul tratamentului);
• Modificări de dispoziție, iritabilitate.

Efecte secundare mai grave (dar rare):

• Creșterea riscului de cheaguri de sânge (tromboembolism venos);
• Risc crescut de accident vascular cerebral sau infarct, în special la fumătoare sau femei peste 60 de ani;
• Probleme hepatice;

Risc crescut de cancer dependent de hormoni (cancer de sân, endometrial), mai ales în cazul administrării pe termen lung sau fără asocierea progesteronului, atunci când este necesar.

Așadar, estrogenul este un hormon esențial, al cărui echilibru delicat susține funcții vitale în organism. Dezechilibrele pot apărea în diferite etape ale vieții, influențate de factori interni și externi. Vestea bună este că multe dintre aceste dezechilibre pot fi identificate și corectate, cu sprijin medical adecvat și prin schimbări ale stilului de viață.

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medic specialist pentru diagnostic și tratament.

Bibliografie

Delgado BJ, Lopez-Ojeda W. Estrogen. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538260/
Oestrogen, https://www.healthdirect.gov.au/oestrogen
Everything you need to know about estrogen, https://www.medicalnewstoday.com/articles/277177
Hamilton, K. J., Hewitt, S. C., Arao, Y., & Korach, K. S. (2017). Estrogen Hormone Biology. Current topics in developmental biology, 125, 109–146. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6206851/
Yaşar, P., Ayaz, G., User, S. D., Güpür, G., & Muyan, M. (2016). Molecular mechanism of estrogen-estrogen receptor signaling. Reproductive Medicine and Biology, 16(1), 4–20. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/rmb2.12006
Simpson, E. R. (2003). Sources of estrogen and their importance. The Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology, 86(3-5), 225–230. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0960076003003601
Fuentes, N., & Silveyra, P. (2019, January 1). Chapter Three – Estrogen receptor signaling mechanisms (R. Donev, Ed.). ScienceDirect; Academic Press. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1876162319300112
Klinge, C. M. (2001). Estrogen receptor interaction with estrogen response elements. Nucleic Acids Research, 29(14), 2905–2919. https://academic.oup.com/nar/article/29/14/2905/2383958
Bacciottini, L., Falchetti, A., Pampaloni, B., Bartolini, E., Carossino, A. M., & Brandi, M. L. (2007). Phytoestrogens: food or drug?. Clinical cases in mineral and bone metabolism : the official journal of the Italian Society of Osteoporosis, Mineral Metabolism, and Skeletal Diseases, 4(2), 123–130. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2781234/