Dictionar de analize

Numaratoarea reticulocitelor este o analiza medicala utilizata pentru a determina numarul si procentul de reticulocite din sange. Aceasta investigatie este utillizata cu scopul de a:

• pune diagnosticul de anemie;
• diferentia tipurile de anemii;
• evalua functia maduvei spinarii (dupa un transplant sau chimioterapie);
• monitoriza eficienta tratamentului administrat in anemie sau in bolile maduvei spinarii.

De cele mai multe ori, acest test este efectuat impreuna cu alte investigatii ale celulelor din sange. Numarul de reticulocite nu are valoare de diagnostic in lipsa rezultatelor altor analize de sange. Prin intermediul mai multor investigatii, medicul obtine mai multe informatii si poate stabili un diagnostic corect.

Aceasta analiza este una de tip cantitativ, care permite determinarea numarului de reticulocite din sange. Reticulocitele sunt celule produse de maduva osoasa. Acestea sunt celule imature, care la maturitate devin hematii. Au dimensiuni mai mari comparativ cu hematiile si sunt prezente doar pentru cateva zile in circulatie. Spre deosebire de acestea, hematiile au o durata de viata de pana la 120 de zile. Prezenta lor in sange este un indicator al functiei maduvei osoase.

Sinteza de reticulocite creste cand organismul se confrunta cu pierderi mari de sange sau cu afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum se intampla in cazul anemiei hemolitice.

Aceasta analiza este indicata cand sunt prezente semne si simptome ale anemiei, precum:

• stare de oboseala;
• dispnee (dificultati de respiratie);
• paloarea tegumentelor si a mucoaselor;
• cefalee (durere de cap).

Numaratoarea reticulocitelor este utila si cand rezultatele altor investigatii au o valoare situata in afara limitelor normale. Astfel, medicul poate recomanda aceasta analiza in urmatoarele situatii:

• hemoglobina scazuta sau crescuta;
• hematocrit scazut sau crescut;
• nivel redus de fier;
• deficit de vitamina B12, folat.

Pregatirea pentru analiza

Inainte de efectuarea acestei analize nu este necesara o pregatire speciala. Insa, pentru a te asigura ca ai o experienta cat mai confortabila, alege sa porti imbracaminte lejera, care sa permita expunerea facila a bratului.

Procedura de recoltare are o durata scurta, de aproximativ 5 minute. Fiind o procedura minim invaziva, disconfortul resimtit de pacient este foarte redus. Procesul prin care este prelevata proba cuprinde mai multe etape, printre care:

• aplicarea garoului in jurul bratului;
• asepsia tegumentului;
• realizarea punctiei venoase cu un ac fin;
• colectarea probei de sange intr-un tub special (vacutainer);
• indepartarea garoului si a acului;
• aplicarea unui plasture.

Specialistii recomanda ca dupa finalizarea procedurii sa aplici o presiune usoara cu degetele de la mana opusa. Astfel, sangerare este oprita mai rapid, iar riscul de a dezvolta echimoze este redus considerabil.

Rezultatul acestei analize este eliberat in aproximativ 2 zile. Pentru o interpretare corecta, mergi la medic impreuna cu rezultatele tuturor investigatiilor realizate.

Valorile de referinta sunt cele considerate a fi normale:

Intervalele de referinta reprezinta limitele intre care concentratia numărului de reticulocite este considerata normala. Acestea pot varia in functie de laboratorul de analize unde se realizeaza masurarea si aparatura folosita.Valori crescute

Un numar marit de reticulocite poate fi intalnit in urmatoarele situatii:

• hemoragii masive;
• anemie hemolitica.

Este important de mentionat ca fumatorii prezinta un numar mai mare de reticulocite in sange. Insa, este considerat a fi fiziologic si nu are valoare clinica.

Valori scazute

In cele mai multe dintre situatii, un numar redus de reticulocite este asociate cu o functionare necorespunzatoare a maduvei osoase si cu anemiile hipoproliferative (in care sinteza de reticulocite este scazuta). Principalele cauze ale anemiilor proliferative sunt reprezentate de:

• bolile cronice;
• malnutritia

Alte situatii in care valorile reticulocitelor sunt mici pot fi:

• anemia megaloblastica;
• sindromul mielodisplazic;
• dupa finalizarea curei de radioterapie sau chimioterapie;
• boli renale;
• alcoolism cronic.

Valorile obtinute la analizele medicale pot fi dificil de inteles. Pentru aceasta, este indicat a mentine o comunicare deschisa cu medicul si a-i adresa acestuia intrebarile pe care le ai. Astfel, poti folosi intrebari, precum:

• Care este semnificatia rezultatelor obtinute?
• Este necesara prescrierea unui tratament?
• Este indicata repetarea analizelor la anumite intervale de timp?
• Ce modificari ale stilului de viata pot normaliza rezultatele obtinute la analize?