Obstetrica-ginecologie

Obstetrica-ginecologia (OG) este specialitatea medicala care se ocupa de sanatatea aparatului reproducator feminin. Are doua componente, obstetrica si ginecologia.

• obstetrica implica asistenta medicala a femeilor insarcinate, inclusiv asistenta la nastere
• ginecologia se ocupa de patologia sistemului reproducator feminin, trateaza o gama larga de afectiuni, inclusiv infectii cu transmitere sexuala (ITS), tumori benigne si maligne ale aparatului reproducator, disfunctii endocrinologice legate de axul hipotalamo-hipofizo-ovarian, patologie mamara si dureri cronice.

Obstetrica-ginecologia ofera, de asemenea, o gama larga de servicii de ingrijire preventiva, inclusiv  examenele Papanicolau, teste pentru ITS, examene pelvine, ecografii si teste de sange.

Cele mai multe femei se adreseaza medicului de OG, cel putin o data pe an.

In ultima perioada, OG are si numeroase supraspecializari, cum ar fi:

• Medicina materno-fetala se ocupa de sanatatea mamei si a bebelusului si, de asemenea, de supravegherea nasterilor complicate sau cu risc.
• Endocrinologie de reproducere – Endocrinologii specializati in reproducere sunt specialisti in infertilitate. Ei diagnosticheaza probleme de infertilitate si dezvolta planuri de tratament. Multi ofera proceduri de fertilizare in vitro (FIV).
• Oncologie ginecologica – Oncologul este un medic specializat in tratamentul cancerului. Oncologii ginecologici trateaza cancerul organelor de reproducere, cum ar fi cancerul ovarian si cel de col uterin.
• Medicina pelvina – Specialistii in medicina pelvina de sex feminin si chirurgii reconstructivi se concentreaza asupra leziunilor si tulburarilor planseului pelvian si ale structurilor conexe. Acestia pot trata incontinenta, pot oferi terapie fizica a planseului pelvian sau pot efectua interventii chirurgicale pentru repararea organelor pelvine prolapsate.

Afectiuni medicale din patologia OG

Afectiunile medicale tratate in cadrul serviciilor de obstetrica ginecologie sunt numeroase, insa cateva exemple pot fi edificatoare asupra varietatii si complexitatii problemelor abordate.

Afectiunile tumorale

Exista o gama larga de afectiuni benigne (necanceroase) care pot afecta sistemul reproducator feminin format din ovare, trompe uterine, uter, vagin. Cu toate acestea patologia maligna tumorala feminina este destul de frecventa, multe femei se confrunta cu forme severe de cancer ovarian, endometrial, al colului uterin sau cancer de san.

Dismenoreea

Este durerea localizata in regiunea inferioara a abdomenului (sau uneori in regiunea inferioara a spatelui) resimtita in timpul menstruatiei – care poate fi atat de severa incat sa impiedice desfasurarea activitatilor cotidiene. Dismenoreea poate fi de doua tipuri: primara, atunci cand debuteaza in adolescenta si secundara, cauzata de unele afectiuni ale aparatului genital, cu debut tardiv, in perioada vietii de adult.

Endometrioza

Endometrioza este o afectiune ce afecteaza aparatul reproducator si ciclul menstrual. Aproximativ 15% dintre femei, in special cele tinere, sunt diagnosticate periodic cu endometrioza. Poate determina durere in timpul menstruatiei sau durere pelvina intre perioadele menstruale, infertilitate si depresie. Consta in proliferarea de tesut endometrial (invelisul intern al uterului) in afara uterului, in cavitatea pelvina. In timpul ciclului menstrual, acest tesut sufera aceleasi modificari sub influenta hormonilor, ca si tesutul uterin normal.

Formatiuni uterine:

• Fibroamele sunt proliferari benigne ale tesutului muscular uterin.
• Polipii sunt mici excrescente de tesut endometrial.
• Adenomioza are loc cand celulele endometrului cresc in peretele muscular.
• Hiperplazia uterina este o crestere exagerata in grosime a endometrului (mucoasei uterine)
• Cancerul endometrial este o crestere necontrolata, de natura maligna, a endometrului.

Cand tratamentul medicamentos sau alte tratamente nu pot ameliora simptomatologia, histerectomia – indepartarea chirurgicala a uterului – este adesea recomandata pentru a asigura o solutie eficienta, definitiva si pe termen lung in cazul tumorilor uterine. De fapt, aceasta interventie este a doua interventie chirurgicala ca frecventa la femei si se considera ca una din trei femei va suferi o histerectomie pana la 60 de ani.

Infectia cu Virusul Papiloma Uman (HPV) este cea mai intalnita infectie virala a aparatului reproducator,  poate provoca leziuni precanceroase, in special la nivelul colului uterin, care pot evolua catre cancer. Cancerul de col uterin este al doilea cel mai frecvent cancer la femei.

Infectia vaginala

Apare prin modificarea echilibrului mediului vaginal de catre un agent patogen, care perturba aciditatea pH-ului si implicit, scade numarul de lactobacili saprofiti specifici florei vaginale. Aproximativ 90% dintre infectiile vaginale au trei cauze: vaginita bacteriana (gardnerella vaginalis), trichomoniaza (trichomonas vaginalis) si candidoza (candida albicans).

Infertilitatea

Este luata in consideratie daca sarcina nu apare dupa o perioada de un an de zile de contact sexual neprotejat (minim 2 rapoarte sexuale neprotejate pe saptamana). La cuplurile mature, peste 35 de ani, perioada aceasta se restrange la 6 luni. In aceasta situatie, ambii parteneri trebuie sa se adreseze unui medic specialist in infertilitate, care va recomanda diverse tipuri de analize si investigatii pentru un diagnostic corect.

Salpingita

Este o afectiune care intereseaza trompele uterine, produsa prin inflamarea sau infectarea acestora. Daca nu este tratata, salpingita poate duce la complicatii redutabile, cum ar fi sarcina ectopica sau infertilitatea de cauza tubara. Salpingita afecteaza in special femeile tinere, cu varste cuprinse intre 15 si 25 ani – care se confrunta adesea cu infectii cu transmitere sexuala – ca urmare a actului sexual neprotejat.

Sindromul ovarelor polichistice

Reprezinta una dintre cele mai frecvente tulburari endocrine feminine. Se poate manifesta inca din adolescenta si, nedepistata si netratata la timp, poate duce la complicatii grave, precum infertilitate sau chiar cancer. Cauza principala este dezechilibrul hormonal, ovarele produc mai multi hormoni masculini decat in mod normal, ceea ce afecteaza dezvoltarea si eliberarea de ovule in timpul ovulatiei.  Acneea, crestere excesiva a parului (hirsutism) sau cresterea in greutate sunt frecvent asociate acestui sindrom.

Menopauza

Este asociata cu incetarea ciclului menstrual si a perioadei de fertilitate feminina. Se instaleaza la aproximativ un an de la ultima menstruatie. Este provocata de scaderea nivelului de estrogen si progesteron si de epuizarea rezervei de ovule din ovare. Se asociaza cu cresterea riscului de aparitie a unor afectiuni precum: boli cardiovasculare, osteoporoza, incontinenta urinara, crestere ponderala, dar si tulburari emotionale.

Servicii oferite

Consultul ginecologic

Consultatiile ginecologice sistematice (de rutina) fac parte dintr-un proces de screening, efectuat anual, dar te poti adresa medicului de OG pentru o patologie ginecologica diversa, a carei simptomatologie poate consta, printre altele, in hemoragii uterine (metroragii), tulburari ale ciclului menstrual, dureri pelvine, vaginite sau simptome legate de glanda mamara.

Consultatia ginecologica implica o discutie intre medic si pacienta, numita anamneza, care documenteaza simptomele si istoricul medical, efectuarea examenului clinic ginecologic (examinarea zonei genitale, examen cu valve si tuseul vaginal), precum si examenul general care include in majoritatea cazurilor si examenul mamar.

Examenul local, ginecologic consta in:

• Examinarea zonei genitale în pozitie ginecologica. Se evalueaza eventualele modificari tegumentare, mucoase si continenta perineului.
• Examenul cu valve ginecologice. Medicul examineaza peretii vaginali si eventualele secretii existente, precum si aspectul colului uterin.
• Tuseul vaginal propriu-zis apreciaza volumul, consistenta, mobilitatea si sensibilitatea colului, corpului uterin si a zonelor anexiale.
• ÃŽn cazul suspectarii unei patologii tumorale, tuseul vaginal este completat obligatoriu de tuseul rectal.

Consultatiile prenatale, respectiv urmarirea sarcinii sunt guvernate de principiul minimului risc pentru mama si fat. Consultatiile prenatale sunt lunare si constau in urmarirea sanatatii mamei si fatului, consiliere adecvata varstei sarcinii si efecturea de investigatii sanguine si ecografice pentru monitorizarea evolutiei fatului si gravidei conform calendarului de monitorizare a sarcinii. Consultatiile vor fi adaptate patologiei medicale asociate sarcinii, de exemplu hipertensiune arteriala, diabet, tromboze venoase, etc.

In intervalul de 36-40 saptamani de amenoree, ele devin saptamanale, fiind asociate in toate cazurile de o ecografie de crestere fetala. In functie de conditiile locale, de starea mamei si a fatului, nasterea poate fi preconizata incepand de la 41 saptamani de amenoree.

Ecografia ginecologica

Este o metoda imagistica neinvaziva si nedureroasa de investigare a organelor pelvine, cu ajutorul ultrasunetelor. Tehnica este extrem de utila in completarea examenului clinic, deoarece ofera informatiile suplimentare necesare stabilirii diagnosticului.

Poate fi de doua tipuri:

1. Ecografie pelvina transabdominala, efectuata cu ajutorul unui transductor (sonda) de ultrasunete plasat la nivelul peretelui abdomenului inferior. Ofera informatii despre vezica urinara, ovare, uter, col uterin, trompe uterine;
2. Ecografie pelvina transvaginala implica inserarea sondei intravaginal pentru a examina ultrasonografic organele pelvine. Completeaza examenul clinic, aducand informatii suplimentare, de precizie, necesare diagnosticului. Poate fi folosita si în procedurile ecoghidate precum punctia sau biopsia si în explorarea chirurgicala.

Ecografie obstetricala

Se numeste si morfologia fetala si este investigatia imagistica esentiala în monitorizarea evolutiei sarcinii, care poate aprecia sanatatea fatului si dezvoltarea sa intrauterina, avand si rolul de a depista eventualele malformatii fetale.

Ecografia de sarcina este indicata în toate stadiile sarcinii, dupa cum urmeaza:

• Saptamanile 11-14: morfologia de trimestru 1
• Saptamanile 20-24: morfologia de trimestru 2
• Saptamanile 30-32: morfologia de trimestru 3

Ecografia ofera date despre sarcina intrauterina viabila, stabileste varsta sarcinii si termenul acesteia pe baza masurarii lungimii fatului (denumita metoda de masurare a fatului LCR). La ecografie pot fi observate si sarcina intrauterina cu viabilitate incerta, avortul spontan ratat, cand sarcina s-a oprit in evolutie sau sarcina ectopica.

Steriletul numit si dispozitiv intrauterin

Este o metoda moderna de contraceptie cu o rata de protectie ridicata impotriva sarcinilor nedorite, de pana la 99%. Metoda consta in introducerea unui dispozitiv strain intrauterin, confectionat fie din plastic, fie din cupru, care produce o iritatie locala a endometrului si mentine un grad constant de inflamatie usoara, ceea ce impiedica nidatia (fixarea) ovulului fecundat in peretele uterin. Odata introdus, steriletul are o actiune contraceptiva de 5 pana la 10 ani. Procedura de montare si de extractie a steriletului este realizata in aproximativ 15-20 de minute de medicul ginecolog, nu este dureroasa si necesita un control genital prealabil fiecarei interventii. Uneori poate necesita anestezie.

Monitorizarea foliculara

Este o metoda ecografica de monitorizare a ovulatiei in cazurile de infertilitate. Prin ecografii seriate, la cateva zile, intravaginale, se evalueaza atat activitatea ovarului, adica dezvoltarea foliculului ovarian, cat si evolutia grosimii si structurii endometrului (a mucoasei uterului). Este vital ca la momentul ovulatiei, endometrul sa aiba caracteristicile normale pentru implantarea unui ovul fecundat si dezvoltarea sarcinii.

La nivel ovarian se monitorizeaza cresterea foliculilor in ambele ovare, aparitia folicului dominant, prin cresterea in dimensiune pana la 2 – 2,5 centimetri si eliminarea la ovulatie a ovulului in trompa uterina, aparitia corpului luteal, in cazul aparitiei produsului de conceptie.

Biopsia de col uterin sau biopsie cervicala

Reprezinta manevra prin care sunt prelevate fragmente de tesut de la nivelul colului uterin in vederea examenului histopatologic.

Biopsia colului uterin este recomandata de medic in prezenta unor leziuni precanceroase sau suspectarii cancerului la nivelul colului uterin, ca urmare a efectuarii examenului ginecologic, testului Babes-Papanicolau sau colposcopiei. Biopsia se efectueaza sub ghidajul colposcopic.

Exista mai multe metode practicate de medici in functie de criterii specifice.

• Biopsia prin ciupire (punch biopsy) – reprezinta o procedura chirurgicala prin care se obtine un fragment mic de tesut din leziunea de la nivelul colului cu ajutorul unei pense biotom.
• Excizia electrochirurgicala a zonei de transformare – procedura chirurgicala care utilizeaza ansa electrica sau un bisturiu electric. In general, se incearca excizia leziunii in totalitate prin aceasta manevra
• Conizatia – procedura chirurgicala care utilizeaza bisturiul clasic sau anse electrice special concepute, pentru a indeparta un fragment mai mare de tesut, in forma de con, de la nivelul colului. Se incearca indepartarea leziunii in totalitate prin aceasta manevra.
• Chiuretajul si periajul endocolului –procedura chirurgicala prin care se obtin fragmente din mucoasa canalului cervical, situat in interiorul colului uterin fie cu ajutorul unei chiurete sau al unei periute abrazive.
• Dilatatia si chiuretajul fractionat al cavitatii uterine se realizeaza atunci cand sunt necesare fragmente din interiorul colului dar si corpului uterin, adica din intreaga cavitate a uterului.

Manevra este efectuata sub anestezie locala sau generala, pacienta poate resimti un disconfort vaginal, de obicei redus, iritatie vaginala si senzatie de arsura pentru cateva minute.