Ai trombocitele crescute sau scăzute? Cauze, simptome, riscuri și opțiuni de tratament

Trombocitele, esențiale pentru coagularea sângelui, pot indica diverse afecțiuni atunci când valorile lor se abat de la normal. Acest articol explică rolul trombocitelor, modul în care sunt măsurate, și implicațiile unui număr crescut sau scăzut. În continuare, vei regăsi o perspectivă clară asupra cauzelor, simptomelor, riscurilor și opțiunilor de tratament disponibile.

Ce sunt trombocitele și de ce sunt esențiale pentru organism?

Trombocitele, numite și plachete sanguine, sunt celule mici, fără nucleu, produse în măduva osoasă. Ele sunt foarte importante pentru că ajută la oprirea sângerărilor, un proces numit hemostază. Când te tai, de exemplu, trombocitele se adună la locul rănii și formează un „dop” care blochează sângerarea. Ele se lipesc între ele și eliberează substanțe care ajută sângele să se coaguleze, adică să se întărească.

Trombocitele sunt esențiale pentru că previn pierderea de sânge când te rănești, ajută vasele de sânge să rămână intacte și participă la vindecarea rănilor. Fără aceste celule, chiar și o tăietură mică ar putea să sângereze foarte mult. Chiar dacă sunt mici, trombocitele au un rol mare în sănătatea ta. Ele ajută corpul să se repare și să se protejeze de pierderi mari de sânge. De aceea, este important să ai un număr normal de trombocite.

Cum se măsoară numărul de trombocite și care sunt valorile normale?

Numărul de trombocite reprezintă un indicator esențial pentru evaluarea stării tale de sănătate. Determinarea acestui număr se realizează printr-o analiză de sânge specializată, care oferă date valoroase despre funcționarea organismului tău. Analiza care măsoară numărul de trombocite poartă denumirea de hemoleucogramă completă. Prin această investigație, se stabilește cu exactitate câte trombocite sunt prezente într-un microlitru de sânge.

👉 Citește mai multe despre hemoleucograma completa cu indici eritrocitari și află ce informații poate oferi aceasta referitor la starea ta de sănătate.

Valorile considerate normale pentru trombocite la adulți se situează, de regulă, între 150.000 și 450.000 de trombocite per microlitru de sânge. Totuși, este important de precizat că aceste intervale pot varia ușor în funcție de laboratorul unde se efectuează analiza.

Hemoleucograma completă nu se limitează doar la numărarea trombocitelor, ci furnizează și informații despre alte celule sanguine, precum globulele roșii și globulele albe. Astfel, medicul poate obține o imagine de ansamblu asupra sănătății tale hematologice și poate detecta eventuale dezechilibre sau afecțiuni.

La Poliana, poți beneficia de efectuarea unei hemoleucograme cu formulă leucocitară, hemoglobină, hematocrit și indici eritrocitari. Această analiză complexă asigură o numărare precisă a trombocitelor și o evaluare detaliată a tuturor celulelor sanguine.

În situația în care rezultatele indică un număr anormal de trombocite, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau repetarea hemoleucogramei pentru confirmarea valorilor obținute. Interpretarea corectă a acestor rezultate este esențială și trebuie realizată de către medic, ținând cont de contextul clinic general, pentru a putea stabili un diagnostic corect și a indica pașii următori în ceea ce privește managementul sănătății tale.

Trombocite crescute (trombocitoză): ce înseamnă un număr crescut de trombocite și care sunt tipurile de trombocitoză?
Depășirea valorilor normale ale trombocitelor poate indica o afecțiune specifică, cunoscută sub numele de trombocitoză. Este important să înțelegi ce înseamnă acest lucru și care sunt diferitele tipuri de trombocitoză, deoarece această patologie poate avea un impact important asupra stării tale de sănătate.

Trombocitoza înseamnă că ai un număr de trombocite mai mare decât limita superioară normală, adică, de obicei, peste 450.000/µL de sânge. Există două tipuri principale de trombocitoză:

• Trombocitoză primară (esențială) – este cauzată de o problemă în măduva osoasă, cum ar fi o boală mieloproliferativă.
• Trombocitoză secundară (reactivă) – apare ca reacție la o altă problemă de sănătate din corp.

Trombocitoza primară nu este foarte frecventă și înseamnă că măduva osoasă produce prea multe trombocite fără un motiv clar.

Trombocitoza secundară este mai des întâlnită și poate fi cauzată de infecții, inflamații cronice, anemie, operații recente sau anumite tipuri de cancer.

Un număr mare de trombocite poate crește riscul de a se forma cheaguri de sânge. În cazuri grave, acest lucru poate duce la probleme serioase, cum ar fi un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic. De aceea, este important să mergi la medic dacă ai trombocitele crescute, pentru a afla cauza și a primi tratamentul potrivit.

👉 Sănătatea inimii este esențială pentru longevitate. Descoperă pachetul de analize pentru inima Poliana și vorbește cu medicul despre cum îți poți îmbunătăți starea sistemului cardiovascular.

Care sunt cauzele frecvente ale trombocitelor crescute?

Pentru a înțelege mai bine trombocitoza, este esențial să cunoști cauzele frecvente ale acestei afecțiuni. Aceste cauze pot varia de la afecțiuni ușoare până la afecțiuni mai grave. Iată care sunt cele mai importante cauze pentru cele două tipuri principale de trombocitoză: secundară și primară:

Cauze frecvente ale trombocitozei secundare

Lipsa de fier (anemie feriprivă)

Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, molecula care transportă oxigenul în sânge. Deficitul de fier duce la scăderea numărului de globule roșii (eritrocite) și la apariția anemiei feriprive. Simptomele pot include oboseală, paloare, dificultăți de respirație și palpitații. Cauzele pot fi alimentația săracă în fier, pierderile de sânge (menstruații abundente, hemoragii digestive) sau absorbția deficitară a fierului la nivel intestinal.Anemia determina o stimulare a maduvei osoase de a produce celule (inclusiv trombocite) pentru a compensa deficienta hemoglobinei si scaderea hematiilor din sangele periferic.

Infecții acute sau cronice

Infecțiile, fie ele de scurtă durată (acute) sau de lungă durată (cronice), pot determina modificări ale numărului și funcției celulelor sanguine. În timpul infecțiilor, organismul poate produce mai multe globule albe pentru a lupta cu agenții patogeni, iar uneori poate apărea scăderea globulelor roșii sau a trombocitelor. Infecțiile cronice, precum tuberculoza sau HIV, pot afecta pe termen lung măduva osoasă unde se produc celulele sanguine, reactia inflamatorie stimuland cresterea formarii de leucocite si trombocite.

Boli inflamatorii cronice, cum ar fi poliartrita reumatoidă sau bolile inflamatorii intestinale

Aceste afecțiuni mențin o stare de inflamație persistentă în organism, care poate stimula măduva osoasă să producă un număr excesiv de trombocite. Acest fenomen, cunoscut sub numele de trombocitoză reactivă, este un răspuns direct la inflamația sistemică. Prin urmare, la pacienții diagnosticați cu boala Crohn sau poliartrită reumatoidă, o creștere a numărului de trombocite poate fi un indicator al activității bolii.

Operații, mai ales dacă ți s-a scos splina (splenectomie)

Splina are un rol important în filtrarea sângelui și în eliminarea celulelor sanguine îmbătrânite sau anormale. După îndepărtarea splinei, pot apărea modificări ale numărului de trombocite (de obicei creștere) și o susceptibilitate crescută la anumite infecții bacteriene. De asemenea, unele operații majore pot duce la pierderi semnificative de sânge și, implicit, la anemie, ceea ce stimuleaza maduva hematogena sa producă celule sanguine, globule roșii și trombocite.

Traumatisme

Leziunile majore, cum ar fi fracturile, rănile sau accidentele, pot cauza pierderi de sânge acute și, implicit, scăderea numărului de globule roșii, ducând la anemie. Organismul reactioneaza compensator crescand reactiv numarul de trombocite care sa opreasca sangerarile.

Unele tipuri de cancer

Anumite cancere, în special cele care afectează măduva osoasă (leucemii, limfoame, mielom multiplu), pot afecta celulele măduvei osoase și pot determina trombocitoză reactivă.

👉 Cancerul este o boală cronică tratabilă atunci când este descoperit în fazele sale incipiente. Descoperă pachetul de screening tumoral pentru femei oferit de Poliana.

Cauze ale trombocitozei primare

Trombocitemia esențială

• Trombocitemia esențială este o boală cronică a măduvei osoase, caracterizată prin producerea excesivă de trombocite (plachete sangvine).
• Simptomele pot include: tromboze (cheaguri de sânge), cefalee, amețeli, tulburări de vedere, sângerări ( <5%) sau splenomegalie (mărirea splinei). În peste 50% din cazuri, însă, boala poate fi asimptomatică.
• Riscul principal este formarea cheagurilor de sânge care pot duce la complicații grave precum accident vascular cerebral, embolie pulmonară, tromboză venoasă profundă sau infarct miocardic.
• Diagnosticul se bazează pe analize de sânge, examenul măduvei osoase și excluderea altor cauze de trombocitoză.
• Tratamentul poate include medicamente pentru reducerea numărului de trombocite (de exemplu, hidroxiuree sau anagrelid) și terapie antiagregantă (aspirină).

Alte sindroame mieloproliferative, cum ar fi policitemia vera sau mielofibroza primară

• Policitemia vera este o afecțiune în care măduva osoasă produce prea multe celule sangvine, în special eritrocite (globule roșii), dar și leucocite și trombocite.
• Simptomele pot include: cefalee, amețeli, prurit (mâncărime), înroșirea pielii, hipertensiune arterială, splenomegalie și risc crescut de tromboze.
• Tratamentul presupune reducerea numărului de celule sangvine prin flebotomie (extracție de sânge), medicamente citoreductoare și terapie antiagregantă.
• Mielofibroza primară este caracterizată prin dezvoltarea de țesut fibros în măduva osoasă, ceea ce duce la scăderea producției normale de celule sangvine.
• Simptomele includ: anemie, oboseală, splenomegalie masivă, sângerări, infecții frecvente și pierdere în greutate.
• Tratamentul poate include medicamente care reduc simptomele și splenomegalia, transfuzii de sânge, terapie țintită (inhibitori JAK2) sau transplant de celule stem hematopoietice în cazuri severe.
• Trombocitoza secundară este mult mai frecventă decât cea primară. De cele mai multe ori, dacă tratezi cauza care a dus la creșterea trombocitelor, numărul lor va reveni la normal.

Ce simptome pot apărea și ce riscuri implică trombocitele crescute?

Este important să fii conștient de simptomele care pot apărea în cazul trombocitelor crescute și de riscurile pe care le implică această afecțiune. Identificarea timpurie a simptomelor poate ajuta la prevenirea complicațiilor.

Simptome ale trombocitelor crescute

De multe ori, trombocitoza nu dă simptome, mai ales în forma secundară. Dar, dacă ai trombocitoza primară sau o formă severă, poți avea următoarele simptome:

• Dureri de cap – Pot varia de la o durere ușoară, constantă, până la migrene intense. Durerile de cap pot fi localizate sau difuze și pot fi însoțite de sensibilitate la lumină sau zgomot, greață sau chiar vărsături.
• Amețeli – Se manifestă prin senzația de instabilitate, de pierdere a echilibrului sau de „rotire” a mediului înconjurător (vertij). Amețelile pot fi asociate cu slăbiciune, vedere încețoșată sau senzație de leșin.
• Probleme de vedere – Pot include vedere încețoșată, dublă, pete negre sau lumini care apar în câmpul vizual. Aceste probleme pot fi temporare sau persistente și pot afecta unul sau ambii ochi.
• Amorțeală sau furnicături în mâini și picioare – Aceste senzații apar adesea brusc și pot fi localizate sau extinse, afectând degetele, palmele, tălpile sau chiar întregul membru. Amorțeala poate fi însoțită de pierderea sensibilității sau dificultăți de mișcare.
• Slăbiciune generală – Se referă la senzația de oboseală accentuată, lipsă de energie sau dificultate în efectuarea activităților zilnice. Slăbiciunea poate fi resimțită la nivelul întregului corp sau doar în anumite zone.
• Dureri în piept – Pot fi resimțite ca o apăsare, arsură, înțepătură sau disconfort în zona pieptului. Durerile pot iradia spre braț, spate, gât sau maxilar și pot fi însoțite de dificultăți de respirație, transpirație sau anxietate.

👉 Durerile în piept pot avea cauze extrem de variate, de la un atac de panică până la un infarct. Pentru a le gestiona corect, află care sunt semnele unui preinfarct și când să mergi de urgență la medic.

Riscuri asociate trombocitelor crescute

Principalele riscuri ale trombocitozei sunt:

Formarea de cheaguri de sânge (tromboză), care pot fi:

• Arteriale – pot duce la accident vascular cerebral (AVC) sau infarct miocardic;
• Venoase – pot cauza tromboembolism pulmonar sau tromboză venoasă profundă;

Sângerări – în cazuri rare și foarte grave de trombocitoză primară.

Dacă ai o formă severă de trombocitoză, riscul de a avea complicații cu cheaguri de sânge sau sângerări crește mult și poate pune viața în pericol. De aceea, este important să mergi la medic pentru a fi monitorizat și a primi tratamentul potrivit, ca să previi aceste complicații grave.

Opțiuni de tratament pentru trombocitele crescute

Abordarea terapeutică în cazul trombocitelor crescute variază în funcție de tipul și cauza afecțiunii. Este esențial să cunoaștem opțiunile de tratament disponibile pentru a gestiona eficient această afecțiune.

Tratamentul pentru trombocitoză depinde de tipul și cauza ei:

Trombocitoza secundară

Tratamentul se concentrează pe problema de sănătate care a dus la creșterea trombocitelor:

• Dacă ai anemie feriprivă, trebuie să corectezi lipsa de fier;
• Dacă ai o infecție sau o inflamație, trebuie să le tratezi;
• Dacă ai boli cronice, trebuie să le ții sub control;

De obicei, numărul de trombocite revine la normal când problema de bază este rezolvată.

Trombocitoza primară

Medicul hematolog se va ocupa de tratament, care poate include:

Monitorizare atentă, dacă nu ai simptome și riscul este mic;

Aspirină în doze mici, pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge;

Medicamente pentru a reduce numărul de trombocite:

• Hidroxiuree – reduce producția de trombocite în măduva osoasă;
• Anagrelidă – reduce numărul de trombocite care circulă în sânge;

În cazuri grave, poate fi nevoie de trombocitofereză, o procedură prin care se scade rapid numărul de trombocite.

Medicul va alege tratamentul cel mai potrivit pentru tine, în funcție de cât de severă este trombocitoza, de riscul de complicații și de starea ta generală de sănătate. Este important să mergi regulat la control pentru a verifica numărul de trombocite și a ajusta tratamentul dacă este nevoie.

Trombocite scăzute (trombocitopenie): ce înseamnă un număr scăzut de trombocite și cât de grav poate fi?

Scăderea numărului de trombocite sub valorile normale poate indica o afecțiune numită trombocitopenie. Este important să înțelegi ce înseamnă acest lucru și cât de gravă poate fi această problemă.

Trombocitopenia înseamnă că ai un număr de trombocite sub limita inferioară normală, adică, de obicei, sub 150.000/µL de sânge. Această problemă poate fi mai mult sau mai puțin gravă, în funcție de cât de scăzut este numărul de trombocite:

• Trombocitopenie ușoară: 100.000-150.000/µL – risc mic de sângerare spontană;
• Trombocitopenie moderată: 50.000-100.000/µL;
• Trombocitopenie severă: sub 50.000/µL – risc mare de sângerări grave.

Cât de gravă este trombocitopenia depinde de cauza ei și de nivelul trombocitelor. Dacă ai o formă ușoară, este posibil să nu ai niciun simptom. Dar, dacă numărul trombocitelor scade foarte mult, riscurile cresc:

• Sub 50.000/µL: poți sângera dacă te lovești ușor;
• Sub 20.000/µL: poți sângera spontan, fără să te lovești, ceea ce poate fi periculos;
• Sub 10.000/µL: risc foarte mare de hemoragii interne, care reprezintă o urgență medicală.

Uneori, simptomele nu sunt neapărat legate de numărul de trombocite. Poți avea sângerări chiar și dacă ai un număr mai mare de trombocite sau poți să nu ai simptome chiar dacă ai un număr foarte scăzut. Este important să mergi la medic din timp și să primești tratamentul potrivit pentru a preveni complicațiile grave ale trombocitopeniei severe, cum ar fi hemoragiile interne sau cerebrale.

👉 Variația numărului de trombocite în afara intervalului de referință poate determina complicații severe. Află mai multe despre accidentul vascular cerebral, despre tipurile sale și despre posibilele sale cauze.

Care sunt cauzele frecvente ale trombocitelor scăzute?

Pentru a înțelege mai bine trombocitopenia, este esențial să cunoști cauzele frecvente ale acestei afecțiuni. Aceste cauze pot varia de la afecțiuni ușoare până la unele mai grave. Trombocitopenia poate fi cauzată de mai mulți factori. Cele mai importante cauze sunt:

Producție redusă în măduva osoasă

Anemie aplastică

Această afecțiune rară apare atunci când măduva osoasă nu mai produce suficiente celule sanguine noi, inclusiv trombocite, globule roșii și globule albe. Poate fi cauzată de factori autoimuni, expunere la substanțe toxice, unele medicamente sau infecții virale.

Leucemii și limfoame

Aceste tipuri de cancer hematologic afectează direct măduva osoasă și sistemul limfatic, ducând la scăderea producției de celule sanguine normale, inclusiv trombocite, din cauza proliferării necontrolate a celulelor maligne.

Chimioterapie sau radioterapie

Aceste tratamente pentru cancer pot afecta măduva osoasă, reducând capacitatea acesteia de a produce trombocite și alte celule sanguine. Scăderea numărului de trombocite (trombocitopenie) este un efect advers frecvent în timpul terapiei oncologice.

Unele infecții virale:

• HIV: Virusul imunodeficienței umane poate afecta direct măduva osoasă și poate duce la scăderea trombocitelor prin distrugerea celulelor precursoare sau prin mecanisme autoimune.
• Hepatita C: Infecția cronică cu virusul hepatitei C poate determina atât afectarea măduvei osoase, cât și a ficatului, ceea ce poate duce la trombocitopenie prin mai multe mecanisme, inclusiv splenomegalie (creșterea în volum a splinei).

HIV

Pe lângă efectele directe asupra sistemului imunitar, HIV poate determina scăderea trombocitelor prin mecanisme autoimune sau prin afectarea directă a măduvei osoase.

Hepatita C

Pe lângă afectarea hepatică, această infecție virală cronică poate duce la scăderea trombocitelor, în special prin creșterea volumului splinei și distrugerea trombocitelor în splină.

Lipsă severă de vitamina B12 sau acid folic

Deficiențele acestor vitamine esențiale duc la producerea insuficientă de celule sanguine în măduva osoasă, inclusiv trombocite, ceea ce poate cauza anemie și trombocitopenie.

Consum cronic de alcool

Alcoolul poate avea un efect toxic asupra măduvei osoase, reducând producția de trombocite, dar și asupra ficatului, ceea ce poate agrava scăderea trombocitelor prin afectarea funcției hepatice și creșterea volumului splinei.

Rată crescută de distrugere a trombocitelor în corp

Purpură trombocitopenică imună (PTI)

• Este o boală autoimună caracterizată prin distrugerea trombocitelor de către sistemul imunitar.
• Se manifestă prin scăderea numărului de trombocite, ceea ce crește riscul de sângerări spontane sau prelungite.
• Simptomele includ pete roșii pe piele (purpură), vânătăi ușoare, sângerări nazale sau gingivale.
• Poate apărea la copii (de obicei autolimitată) sau la adulți (adesea cronică).
• Tratamentul include corticosteroizi, imunoglobuline sau, în cazuri severe, splenectomie.

Medicamente:

Heparină

• Anticoagulant utilizat în prevenirea și tratamentul trombozelor.
• Poate induce trombocitopenie (trombocitopenie indusă de heparină – TIH), o reacție imună severă ce poate duce la complicații trombotice.
• Monitorizarea atentă a numărului de trombocite este necesară la pacienții tratați cu heparină.

Unele antibiotice

• Anumite antibiotice, precum vancomicina, chinolonele sau penicilinele, pot determina trombocitopenie prin reacții imune sau toxice.
• Reacția poate fi reversibilă la întreruperea tratamentului.
• Este importantă monitorizarea pacientului pentru semne de sângerare sau scădere a trombocitelor.

Heparină

• Induce trombocitopenie prin mecanism imun, uneori cu risc crescut de tromboze.
• Necesită oprirea administrării și înlocuirea cu alt anticoagulant dacă apare trombocitopenia.

Unele antibiotice

• Pot produce trombocitopenie prin reacții alergice sau efecte toxice directe asupra măduvei osoase.
• Simptomele apar de obicei la câteva zile după începerea tratamentului și dispar la întreruperea acestuia.

Infecții severe (sepsis)

• Sepsisul poate duce la trombocitopenie prin consum crescut de trombocite, afectarea producției acestora sau distrugere imună.
• Riscul de sângerare crește, iar trombocitopenia este un marker de severitate în sepsis.
• Tratamentul se adresează infecției de bază și complicațiilor asociate.

Boli autoimune (ex. lupus eritematos sistemic)

• Boli precum lupusul pot determina producerea de anticorpi împotriva trombocitelor, ducând la distrugerea acestora.
• Trombocitopenia poate face parte din tabloul clinic al bolii autoimune și poate varia ca severitate.
• Tratamentul presupune controlul bolii de bază și, uneori, administrarea de corticosteroizi sau alte imunosupresoare.

Coagulare intravasculară diseminată (CID)

• Este o afecțiune gravă caracterizată prin activarea excesivă a coagulării sângelui în întreg organismul.
• Determină consumul rapid al trombocitelor și factorilor de coagulare, ducând la trombocitopenie și risc crescut de sângerare.
• Poate apărea în context de sepsis, traumatisme severe, complicații obstetricale sau cancere.
• Tratamentul vizează cauza de bază și susținerea funcțiilor vitale.

Sechestrare în splină

Hipersplenism

• Reprezintă o stare patologică determinată de mărirea excesivă a splinei (splenomegalie), care duce la funcționarea excesivă a acesteia.
• Splina distruge un număr crescut de celule sanguine normale (eritrocite, leucocite, trombocite), ceea ce poate duce la anemie, leucopenie și trombocitopenie.
• Poate fi cauzată de diverse boli, precum ciroza hepatică, infecții cronice, boli hematologice sau boli autoimune.
• Simptomele pot include oboseală, infecții frecvente, sângerări sau vânătăi ușoare, precum și durere sau disconfort în partea stângă a abdomenului (zona splinei).
• Tratamentul vizează cauza de bază și, în unele cazuri, poate include splenectomie (îndepărtarea chirurgicală a splinei).

Ciroză hepatică cu hipertensiune portală

• Ciroza hepatică este o afecțiune cronică a ficatului, caracterizată prin distrugerea arhitecturii normale a ficatului și înlocuirea acesteia cu țesut fibros (cicatricial).
• Hipertensiunea portală apare atunci când presiunea în sistemul venei porte (care aduce sângele de la organele digestive către ficat) crește din cauza rezistenței la fluxul sanguin prin ficatul afectat.
• Principalele cauze ale cirozei includ consumul cronic de alcool, hepatitele virale (B, C), bolile metabolice sau autoimune.
• Complicațiile hipertensiunii portale includ apariția varicelor esofagiene sau gastrice (care pot sângera), ascită (acumulare de lichid în abdomen), splenomegalie și encefalopatie hepatică.
• Simptomele pot fi oboseală, icter, mărirea abdomenului, sângerări digestive, confuzie sau somnolență.
• Tratamentul presupune controlul cauzei cirozei, managementul complicațiilor (diuretice, paracenteză, beta-blocante, ligaturarea varicelor) și, în cazuri avansate, transplant hepatic.
• Trombocitopenia poate avea mai multe cauze, iar pentru a afla exact ce a dus la scăderea trombocitelor, medicul va trebui să investigheze. Medicul hematolog va analiza istoricul tău medical, te va examina și va recomanda analize specifice pentru a determina cauza exactă.

👉 Descoperă gama de analize de hematologie Poliana și ai grijă de sănătatea ta, sub îndrumarea unui specialist.

Ce simptome pot apărea și ce riscuri implică trombocitele scăzute?

Este important să fii conștient de simptomele care pot apărea în cazul trombocitelor scăzute și de riscurile pe care le implică această afecțiune. Identificarea timpurie a simptomelor poate ajuta la prevenirea complicațiilor.

Simptome ale trombocitelor scăzute

Trombocitopenia poate provoca următoarele simptome:

Tendință crescută de a sângera, care se manifestă prin:

1. Apariția ușoară de vânătăi (echimoze):

• Vânătăile apar chiar și la traumatisme minore sau fără un motiv aparent.
• Pot fi de diferite dimensiuni și pot apărea pe orice zonă a corpului.
• Persistă mai mult timp decât în mod normal și pot fi dureroase la atingere.

2. Puncte mici roșii pe piele (peteșii):

• Peteșii sunt mici puncte roșii sau violacee, de obicei cu diametrul sub 2 mm.
• Nu dispar la apăsare și pot apărea pe trunchi, membre sau față.
• Indică o sângerare la nivelul vaselor mici de sânge (capilare).

3. Sângerări nazale (epistaxis) frecvente:

• Sângerările pot apărea spontan sau la suflarea nasului.
• Pot dura mai mult decât o sângerare nazală obișnuită și pot fi dificil de oprit.
• Apar mai ales la nivelul ambelor nări sau se pot repeta frecvent.

4. Sângerări gingivale:

• Se manifestă prin sângerări la periajul dinților sau chiar spontan, fără un factor declanșator evident.
• Pot fi persistente și greu de controlat doar prin igiena orală.
• Sunt mai frecvente la persoanele cu afecțiuni hematologice sau cu igienă orală precară.

4. Menstruații abundente la femei:

• Flux menstrual mai abundent decât în mod normal (menoragie).
• Necesitatea de a schimba absorbantele sau tampoanele la intervale mai scurte de timp.
• Prezența de cheaguri mari de sânge în timpul menstruației.

Oboseală și slăbiciune generală:

• Pot apărea ca urmare a pierderilor repetate de sânge sau a anemiei asociate.
• Persoana poate resimți lipsă de energie, dificultăți de concentrare și senzație de epuizare.
• Oboseala poate fi persistentă, chiar și după odihnă.

În cazurile severe de trombocitopenie pot apărea:

• Sânge în urină (hematurie): Hematuria reprezintă prezența sângelui în urină și poate fi vizibilă cu ochiul liber (hematurie macroscopică) sau detectată doar la examenul microscopic al urinei (hematurie microscopică). Cauzele pot include infecții urinare, litiază renală (pietre la rinichi), traumatisme, tumori ale tractului urinar (rinichi, vezică urinară), boli renale glomerulare sau afecțiuni sistemice. Se poate manifesta prin urină roz, roșie sau maro, uneori însoțită de durere sau disconfort la urinare.
• Sânge în scaun (melenă sau rectoragie): Prezența sângelui în scaun poate avea aspect diferit, în funcție de localizarea și cantitatea sângerării. Melena se referă la scaun negru, lucios, cu miros fetid, cauzat de sângerări din tractul digestiv superior (stomac, duoden, esofag), sângele fiind digerat parțial. Rectoragia reprezintă eliminarea de sânge roșu aprins prin anus, de obicei din sângerări ale colonului, rectului sau anusului (hemoroizi, fisuri anale, polipi, tumori, diverticuli). Ambele situații necesită evaluare medicală pentru stabilirea cauzei și instituirea tratamentului adecvat.

Riscuri asociate trombocitelor scăzute

Principalele riscuri ale trombocitopeniei sunt:

Sângerări minore care se opresc greu;

Sângerări majore, inclusiv interne, care pot pune viața în pericol:

• Hemoragie cerebrală;
• Hemoragie gastrointestinală;
• Hemoragie pulmonară;

Complicații în timpul operațiilor, din cauza că sângerarea se oprește greu;

Anemie, din cauza pierderii cronice de sânge.

Cu cât numărul de trombocite este mai mic, cu atât simptomele și riscurile sunt mai mari. Dacă ai trombocitopenie severă (sub 20.000 trombocite/μL), riscul de a avea complicații hemoragice grave este foarte mare.

Opțiuni de tratament pentru trombocitele scăzute

Abordarea terapeutică în cazul trombocitelor scăzute variază în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Este esențial să cunoști opțiunile de tratament disponibile pentru a gestiona eficient această patologie.

Tratamentul pentru trombocitele scăzute depinde de cauză și de cât de gravă este problema. Opțiunile de tratament pot include:

1. Monitorizare atentă – dacă ai o formă ușoară de trombocitopenie și nu ai simptome;

2. Tratarea cauzei, cum ar fi:

• Eradicarea unei infecții;
• Ajustarea medicamentelor care pot provoca scăderea trombocitelor;
• Corticosteroizi (ex. prednison) sau imunoglobuline intravenoase – mai ales în purpura trombocitopenică imună (PTI);

3. Agoniști ai receptorilor de trombopoietină (ex. eltrombopag, romiplostim) – pentru a stimula producția de trombocite în măduva osoasă;
4. Transfuzii de masă trombocitară – în caz de:

• Sângerare activă;
• Trombocitopenie foarte severă (sub 10.000/μL);
• Înainte de o operație, pentru a reduce riscul de sângerare;

Splenectomie (îndepărtarea chirurgicală a splinei) – în cazuri de PTI care nu răspund la alte tratamente.
Medicul va alege tratamentul cel mai potrivit pentru tine, în funcție de cât de severă este trombocitopenia, de riscul de sângerare și de starea ta generală de sănătate. Este important să mergi regulat la control pentru a verifica numărul de trombocite și a ajusta tratamentul dacă este nevoie.

👉 Fă o programare la specialitatea Hematologie pentru a primi mai multe informații și un tratament personalizat pentru problema ta.

Importanța monitorizării și a consultului medical

Modificările numărului de trombocite pot indica diverse probleme de sănătate, unele ușoare, altele mai serioase. Un diagnostic corect și un tratament adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a menține o stare de sănătate optimă. Este important să mergi la medic dacă observi modificări în numărul de trombocite. Atât trombocitele crescute, cât și cele scăzute pot fi semne ale unor probleme de sănătate. Unele pot fi ușoare, altele mai serioase. Medicul va stabili un diagnostic corect, pe baza hemoleucogramei și a altor investigații, și va începe tratamentul potrivit pentru a preveni complicațiile. Poți veni la Poliana cu trimitere de la medic, pentru monitorizarea unei afecțiuni sau la apariția unor simptome. Ai grijă de sănătatea ta!

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse:
https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/thrombocyte
https://my.clevelandclinic.org/health/body/22879-platelets
https://www.verywellhealth.com/thrombocyte-what-is-a-thrombocyte-797228
https://www.redcrossblood.org/donate-blood/dlp/platelet-information.html
https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/thrombocyte
https://medlineplus.gov/lab-tests/platelet-tests/