Somnolență persistentă: boli și afecțiuni care o provoacă și când să te îngrijorezi

Te simți mereu obosit, indiferent cât dormi? Somnolența persistentă nu e doar o stare de oboseală trecătoare, ci o dificultate constantă în a te concentra și a rămâne treaz. Această stare poate fi un semnal de alarmă pentru diverse probleme de sănătate, de la tulburări de somn la afecțiuni endocrine sau chiar probleme psihologice. Este important să înțelegi ce se ascunde în spatele acestei somnolențe și când este momentul să ceri ajutor medical.

Ce este somnolența persistentă?

Somnolența persistentă se caracterizează printr-o senzație continuă și excesivă de somn, indiferent cât ai dormit. Nu e doar oboseala de moment, ci o dificultate reală de a rămâne treaz și atent ziua, chiar și când trebuie să te concentrezi.

Mai exact, e o stare de somnolență excesivă care durează cel puțin trei luni și îți afectează activitățile de zi cu zi. Poate fi un semn că ai o problemă cu somnul sau o altă afecțiune medicală. Dacă te simți mereu moleșit, chiar și după ce te odihnești, e important să afli de ce.

Care sunt afecțiunile frecvente care cauzează somnolență?

Sunt multe motive medicale pentru care te poți simți somnoros tot timpul. Cele mai comune sunt:

Tulburări de somn

Apneea în somn înseamnă că ai pauze în respirație în timpul somnului, ceea ce face ca somnul să fie agitat și să nu te odihnești bine. Dacă sforăi puternic și ai pauze în respirație, ar putea fi vorba despre apnee în somn. E bine să verifici, mai ales dacă te simți obosit dimineața, chiar dacă ai dormit destul.

Insomnia cronică înseamnă că ai probleme să adormi sau să rămâi adormit. Narcolepsia e o afecțiune neurologică rară, care te face să te simți extrem de somnoros și să ai atacuri de somn bruște, în timpul zilei. Sindromul picioarelor neliniștite îți dă un disconfort și o nevoie să miști picioarele noaptea, ceea ce îți strică somnul.

Insomnia afectează aproximativ 10% din populația globală. Descoperă Pachetul de analize insomnii și află care sunt cauzele care îți perturbă somnul.

Afecțiuni endocrine și metabolice

Hipotiroidismul apare când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, ceea ce duce la oboseală și somnolență. Dacă simți mereu că ți-e frig, te îngrași și ești somnoros, ar putea fi o problemă cu tiroida. E bine să faci niște analize, să vezi dacă e totul în regulă.

Diabetul zaharat, cu variațiile lui de zahăr în sânge, îți poate afecta nivelul de energie și cât de alert te simți. Anemia, mai ales dacă ai lipsă de fier, te poate face să fii palid, să ai amețeli și să te simți somnoros. Dacă te simți mereu fără putere, verifică-ți nivelul de fier.

Există multe tipuri de anemie și numeroase cauze ale acesteia. Află cum te poate ajuta Pachetul de analize anemie să obții diagnosticul corect și tratamentul eficient.

Afecțiuni neurologice

Boala Parkinson, pe lângă problemele cu mișcarea, poate da și tulburări de somn și somnolență excesivă ziua. Scleroza multiplă poate contribui la oboseală și somnolență, pentru că afectează transmiterea semnalelor nervoase. Sistemul public de sănătate britanic, NHS, afirmă că aceste tulburări neurologice pot evolua cu somnolență pe timp de zi, asociată sau nu insomniilor pe timp de noapte.

Afecțiuni psihologice

Depresia te face să pierzi interesul pentru activitățile de zi cu zi și poate veni la pachet cu somnolență excesivă. Dacă nu mai ai chef de nimic și te simți mereu somnoros, ar putea fi un semn de depresie. E important să vorbești cu un medic, dacă te simți așa.

Anxietatea te poate împiedica să adormi sau să ai un somn odihnitor, ceea ce duce la somnolență persistentă ziua.

Depresia, stresul și anxietatea îți pot afecta calitatea vieții. Află ce poti sa faci pentru un tratament corect si eficient, care îți va ameliora starea de bine.

Boli infecțioase

Mononucleoza, o infecție virală, e cunoscută pentru oboseala puternică pe care o dă. Această oboseală poate dura săptămâni sau chiar luni după ce alte simptome au trecut. Gripa și alte infecții virale te pot face să te simți somnoros, atât când ești bolnav, cât și în perioada de recuperare, când corpul are nevoie de timp să se refacă.

Află mai multe despre mononucleoza infectioasa: cauze, simptome, tratament și descoperă care sunt consecințele sale pe termen lung.

Efecte secundare ale medicamentelor

Antihistaminicele, pe care le iei pentru alergii, te pot face să te simți somnoros, mai ales cele mai vechi. Sedativele și anxioliticele, prescrise pentru anxietate și insomnie, încetinesc activitatea sistemului nervos și te fac să te simți somnoros. Antidepresivele, mai ales cele triciclice și unele ISRS, pot avea ca efect secundar somnolența, mai ales la începutul tratamentului.

Somnolența și stilul de viață: care este legătura?

Stilul de viață are un impact semnificativ asupra nivelului tău de energie și calității somnului. O alimentație necorespunzătoare, consumul excesiv de cafea sau alcool și lipsa activității fizice pot contribui la somnolența persistentă.

Rolul alimentației

Conform Cleveland Clinic, dacă mănânci echilibrat, cu nutrienți, vitamine și minerale, ajuți la reglarea zahărului din sânge și susții metabolismul. Fructele, legumele, cerealele integrale și proteinele slabe îți dau energia de care ai nevoie ca să funcționezi bine toată ziua.

Importanța activității fizice

E important să faci mișcare în mod regulat, ca să dormi mai bine și să nu te mai simți somnoros. Exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui, cresc nivelul de energie și te ajută să te relaxezi. Încearcă să faci cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată, în majoritatea zilelor săptămânii. O plimbare rapidă în parc poate face minuni.

Consumul de cofeină și alcool

Dacă bei prea multă cafea sau alcool, îți poate afecta somnul. Cafeina îți dă un impuls de energie pe moment, dar îți poate strica ciclul de somn. Alcoolul te poate face să te trezești des noaptea și să nu te odihnești bine. E recomandat să limitezi cafeaua și alcoolul, mai ales înainte de culcare.

Progresul științei te poate ajuta să afli care sunt schimbările de stil de viață cele mai importante pentru sănătatea ta. Descoperă ce este testarea epigenetica și cum îți poate prelungi viața.

Când să consulți medicul pentru somnolență?

Este esențial să consulți un medic, dacă somnolența te împiedică să funcționezi normal în viața de zi cu zi, dacă persistă de mult timp sau dacă este însoțită de alte simptome îngrijorătoare.

Semne de alarmă

Mergi urgent la medic, dacă somnolența vine cu:

• Dureri de cap puternice
• Probleme de concentrare
• Schimbări bruÈ™te de comportament
• Pierderea bruscă a puterii musculare
• HalucinaÈ›ii sau paralizie în timpul somnului
• Dificultăți de respiraÈ›ie în timpul somnului

Cum se diagnostichează cauzele somnolenței?

Pentru a determina cauza somnolenței tale, medicul va utiliza o serie de metode de diagnostic, care includ analiza istoricului medical și diverse investigații. Acestea sunt esențiale pentru a identifica problema de bază și a stabili un plan de tratament adecvat.

Consultația medicală și istoricul pacientului

Medicul te va întreba despre:

• Cât de mult durează È™i cât de gravă e somnolenÈ›a
• Cum dormi
• Ce medicamente iei
• Ce alte simptome ai
• Ce boli ai avut tu È™i familia ta

Analize de sânge

Analizele de sânge pot oferi informații valoroase despre starea ta de sănătate și pot ajuta la identificarea unor posibile cauze ale somnolenței. Iată câteva dintre cele mai importante analize:

• Hemoleucograma completă: ca să vadă dacă ai anemie
• TSH: ca să verifice cum funcÈ›ionează tiroida
• Glicemia: ca să vadă dacă ai diabet
• Profilul lipidic: ca să identifice nivelul de colesterol È™i trigliceride
• Fierul: ca să verifice nivelul de fier
• Vitamina D È™i B12: carenÈ›a acestor vitamine poate da oboseală

Avantajele Poliana

La Poliana, poți beneficia de toate analizele de sânge necesare pentru a stabili cauza somnolenței tale. Dispunem de aparatură modernă și personal medical specializat în interpretarea rezultatelor. Te vom ajuta cu sfaturi și îți vom explica ce arată analizele tale. Știm că drumul către un diagnostic poate fi anevoios; de aceea, ne asigurăm că primești toate informațiile de care ai nevoie, într-un limbaj accesibil.

Studii de somn (polisomnografie)

Dacă medicul consideră că ai nevoie de un studiu de somn, poți apela la centre specializate, pentru a face polisomnografia. Această investigație înregistrează activitatea creierului, ritmul cardiac, respirația și mișcările ochilor în timpul somnului, fiind foarte importantă pentru diagnosticarea tulburărilor de somn.

Alte investigații imagistice sau specifice

În funcție de simptomele tale și de istoricul medical, medicul poate recomanda și alte investigații. Poliana te ajută să ai acces la o gamă largă de investigații imagistice și teste specifice, pentru a obține o imagine completă a stării tale de sănătate.

Fa o programare in centrele Poliana și beneficiază de o echipă medicală experimentată, aparatură modernă și un parcurs medical complet.

Cum se tratează somnolența?

Pentru a combate somnolența, este esențial să identifici cauza subiacentă și să abordezi problema de la rădăcină. Tratamentul implică, în general, o combinație de abordări adaptate nevoilor individuale.

Tratarea afecțiunii subiacente

Dacă somnolența e un simptom al unei boli, tratarea acesteia poate duce la dispariția somnolenței. De exemplu, dacă tratezi hipotiroidismul sau apneea de somn, te poți simți mult mai energic.

Hipotiroidismul, o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, poate cauza oboseală accentuată și somnolență în timpul zilei. Prin administrarea tratamentului corect, nivelul hormonilor se stabilizează, iar starea de energie se îmbunătățește semnificativ.

Apneea de somn, pe de altă parte, este o tulburare unde respirația este întreruptă în mod repetat în timpul somnului, ceea ce duce la somn fragmentat și la odihnă insuficientă. Tratamentul acestei afecțiuni, fie prin dispozitive CPAP, fie prin ajustări ale stilului de viață sau intervenții chirurgicale, poate elimina episoadele de apnee și, implicit, poate reduce somnolența diurnă.

Identificarea și tratarea cauzei medicale a somnolenței este esențială pentru recăpătarea energiei și îmbunătățirea calității vieții. Dacă somnolența persistă, este recomandat să consulți un medic, pentru investigații suplimentare și tratament adecvat.

Modificări ale stilului de viață

Cu ajutorul unor obiceiuri sănătoase, poți reduce somnolența prin următoarele măsuri:

Dormi la ore fixe

• StabileÈ™te o oră de culcare È™i una de trezire, chiar È™i în weekend.
• Respectarea unui program ajută corpul să își regleze ceasul biologic.
• Evita somnul de după-amiază, mai ales dacă ai probleme cu adormitul seara.

Fă exerciții fizice moderate

• ExerciÈ›iile regulate îmbunătățesc calitatea somnului.
• Evită antrenamentele profunde seara târziu, deoarece pot stimula organismul.
• Plimbările, yoga sau înotul sunt opÈ›iuni excelente pentru relaxare.

Mănâncă echilibrat

• Consumă alimente variate: legume, fructe, proteine È™i cereale integrale.
• Evita mesele grele sau grase, înainte de culcare.
• Nu sări peste mese, pentru a menÈ›ine un nivel constant de energie.

Nu bea prea multă cafea sau alcool

• Cafeaua È™i băuturile energizante pot afecta somnul, dacă sunt consumate după-amiaza.
• Alcoolul poate perturba ciclul normal al somnului, chiar dacă, iniÈ›ial, dă senzaÈ›ia de relaxare.
• ÃŽncearcă să înlocuieÈ™ti aceste băuturi cu apă sau ceaiuri din plante.
• Creează un mediu propice pentru somn
• Asigură-te că dormitorul este întunecat, liniÈ™tit È™i bine aerisit.
• FoloseÈ™te o saltea È™i o pernă confortabile.
• Redu expunerea la ecrane (telefon, televizor, computer) cu cel puÈ›in o oră înainte de culcare.

Terapii specifice pentru tulburările de somn

În funcție de ce problemă ai cu somnul, medicul îți poate recomanda:

Terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP) pentru apneea de somn

• CPAP este un tratament standard pentru apneea obstructivă de somn, care implică purtarea unei măști conectate la un aparat ce furnizează un flux constant de aer sub presiune.
• Scopul este de a menÈ›ine căile respiratorii deschise pe timpul nopÈ›ii, prevenind pauzele respiratorii repetate, care caracterizează apneea de somn.
• Utilizarea regulată a CPAP poate îmbunătăți calitatea somnului, reduce somnolenÈ›a diurnă È™i scade riscul complicaÈ›iilor cardiovasculare asociate apneei de somn.

Terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie

• Acest tip de terapie este o intervenÈ›ie psihologică ce urmăreÈ™te identificarea È™i modificarea gândurilor È™i a comportamentelor care contribuie la insomnie.
• Include tehnici precum controlul stimulilor, restricÈ›ia somnului, igiena somnului È™i restructurarea gândurilor negative legate de somn.
• Este considerată tratamentul de primă linie pentru insomnie, având rezultate pe termen lung mai bune decât medicaÈ›ia.

Medicamente speciale pentru narcolepsie sau sindromul picioarelor neliniștite

• Pentru narcolepsie, se pot prescrie stimulente (modafinil, metilfenidat) pentru a reduce somnolenÈ›a excesivă din timpul zilei sau medicamente ce reduc atacurile de cataplexie (sodium oxybate, antidepresive).
• Pentru sindromul picioarelor neliniÈ™tite, se pot folosi medicamente dopaminergice (pramipexol, ropinirol), anticonvulsivante sau, în unele cazuri, suplimente de fier, dacă există deficit documentat.
• Tratamentul este personalizat în funcÈ›ie de severitatea simptomelor È™i de alte condiÈ›ii medicale asociate. Orice tratament medicamentos trebuie luat numai la recomandarea medicului.

Somnolența persistentă poate fi un semn că ceva nu este în regulă cu sănătatea ta. Nu ignora acest simptom și ia măsuri pentru a identifica și a trata cauza. Programează o consultație la medic, pentru a discuta despre simptomele tale și pentru a efectua analizele necesare. Adoptă un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și un program de somn adecvat. Prin abordarea corectă, poți recăpăta energia și vitalitatea de care ai nevoie pentru a te bucura de viață.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Surse:
https://www.healthline.com/health/sleep/factors-contribute-excessive-daytime-sleepiness
https://www.healthline.com/health/excessive-sleepiness
https://www.gov.uk/excessive-sleepiness-and-driving
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3506799/
https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea-daytime-sleepiness
https://www.medicalnewstoday.com/articles/326807

Managing Excessive Daytime Sleepiness

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21591-hypersomnia
https://www.nhs.uk/conditions/excessive-daytime-sleepiness-hypersomnia/
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/sleep-hypersomnia