Eritem infecțios (boala obrajilor pălmuiți): cauze, simptome, tratament

Informații cheie:

Eritemul infecțios este o boală virală comună, cunoscută și sub numele de „boala obrajilor pălmuiți”, care afectează mai ales copiii și se manifestă printr-o erupție cutanată caracteristică.

• Cauză: Infecția este provocată de parvovirusul B19, care se transmite pe cale respiratorie.
• Simptome: Febră ușoară, erupție roșie intensă pe obraji, urmată de o erupție în model reticulat pe corp și membre.
• Complicații: Pot apărea în special la femeile gravide și persoanele cu afecțiuni hematologice.
• Tratament: Boala este autolimitantă, iar tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
• Prevenție: Igiena riguroasă și izolarea persoanelor infectate sunt esențiale pentru limitarea răspândirii în colectivități.

Află din acest ghid ce este eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți), cum se manifestă, cum se realizează un diagnostic corect și care sunt opțiunile de tratament, la copii și la adulți, și eventualele complicații.

Ce este eritemul infecțios și ce virus îl cauzează?

Eritemul infecțios, cunoscut și sub numele de boala obrajilor palmuiti, este o infecție virală frecventă, mai ales la copii, dar poate afecta și adulții. Această boală este provocată de parvovirusul B19 și este una dintre cele cinci boli clasice ale copilăriei, fiind numită și a cincea boala a copilariei.

După infectare, virusul pătrunde în măduva osoasă și interferează temporar cu producția de celule roșii, ceea ce poate duce, în cazuri rare, la anemie aplastică. În mod obișnuit, această afectare este tranzitorie și nu provoacă complicații la persoanele sănătoase.

Denumirea de boala obrajilor palmuiti vine de la principalul simptom: o erupție roșie aprinsă pe ambii obraji, care face ca fața să pară că a fost pălmuită. Această roșeață apare brusc și poate fi însoțită de o senzație de căldură. Chiar dacă poate speria părinții, eritemul infecțios este, de obicei, o boală ușoară care trece în câteva săptămâni.

Cine este afectat cel mai frecvent?

• Copiii între 5 și 15 ani reprezintă grupul cel mai frecvent afectat.
• Adulții sensibili, în special cei cu boli hematologice sau sistem imunitar compromis, pot avea forme mai severe.
• Femeile însărcinate sunt un grup vulnerabil, deoarece infecția poate afecta negativ fătul.

Există mai multe infecții virale care pot determina complicații în perioada sarcinii și pentru care au fost dezvoltate analize specifice. Descoperă utilitatea profilului TORCH in perioada sarcinii și care este semnificația analizelor incluse.

Cum se transmite eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți)?

Modul său de răspândire este important de înțeles, mai ales pentru a proteja persoanele vulnerabile. Transmiterea se realizează prin mai multe căi principale.

Prin picături respiratorii

Atunci când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau râde, eliberează în aer picături minuscule de salivă și secreții nazale care conțin parvovirusul B19. Persoanele din apropiere pot inhala aceste picături infectate și pot contracta boala. Acest mod de transmitere face ca boala să se răspândească ușor în colectivități precum grădinițele, școlile și în cadrul familiilor.

Prin contact direct sau indirect

Parvovirusul B19 poate supraviețui pentru o scurtă perioadă pe suprafețe și obiecte. Astfel, atingerea unor obiecte contaminate, precum jucării, clanțe sau veselă, și apoi ducerea mâinii la gură, nas sau ochi poate duce la infectare.

Transmiterea de la mamă la făt

O cale de transmitere mai rară, dar cu implicații serioase, este cea verticală, de la o mamă însărcinată care se infectează la fătul său, prin intermediul sângelui placentar. Deși majoritatea sarcinilor nu vor avea complicații, infecția cu parvovirusul B19 în timpul sarcinii, în special în prima jumătate, poate crește riscul de anemie fetală severă sau alte complicații.

Transmiterea prin sânge

Deoarece virusul este prezent în sângele persoanei infectate, transmiterea se poate realiza, în cazuri foarte rare, și prin intermediul transfuziilor de sânge sau a produselor de sânge contaminate.

Perioada de contagiozitate

Deși erupția cutanată apare ca simptom vizibil, perioada contagioasă este mai lungă, incluzând și perioada de incubație (4-14 zile, posibil până la 21 de zile).

Contagiozitatea maximă este în săptămâna de dinainte de apariția erupției cutanate caracteristice, în faza în care simptomele sunt asemănătoare unei răceli comune (febră ușoară, nas înfundat, dureri de cap). Odată ce apare eritemul distinctiv de „obraji pălmuiți”, copilul nu mai este considerat contagios și, de regulă, nu mai poate transmite virusul.

Perioada de incubație și evoluția bolii

Perioada de incubație variază între 4 și 14 zile, dar poate ajunge până la 21 de zile. În această perioadă, pacientul este adesea asimptomatic și poate transmite virusul. Ulterior, apar simptomele care evoluează spre erupția cutanată caracteristică.

După perioada de incubație, boala debutează adesea cu simptome nespecifice: febră ușoară, stare generală de rău, dureri musculare și articulare. În 1-2 zile apare erupția cutanată caracteristică, iar simptomatologia generală începe să se amelioreze.

Care sunt simptomele bolii obrajilor pălmuiți și cum arată erupția cutanată?

Boala obrajilor pălmuiți se manifestă prin:

La început, simptome asemănătoare unei răceli

Boala nu debutează direct cu erupția cutanată, ci printr-o fază inițială, numită prodromală, care durează câteva zile. În această perioadă, copilul/ adultul poate avea simptome nespecifice, ușor de confundat cu o viroză respiratorie comună. Acestea includ o febră ușoară, de obicei sub 38.5°C, alături de dureri de cap, dureri în gât, secreții nazale și o stare generală de oboseală și indispoziție. Este extrem de important de reținut că aceasta este perioada de maximă contagiozitate, când persoana infectată poate răspândi foarte ușor virusul în colectivități.

Obrajii roșii

După ce simptomele de răceală încep să se amelioreze, poate apărea cel mai cunoscut semn al bolii. Pe ambii obraji ai copilului sau ai adultului se poate instala o roșeață intensă, aprinsă, ca și cum ar fi fost pălmuit. Pielea este caldă la atingere, dar de obicei nu este dureroasă. Adesea se observă un contrast puternic între roșeața obrajilor și pielea palidă din jurul gurii. Această erupție facială este mult mai frecventă și mai evidentă la copii, dar poate apărea și la adulți, uneori într-o formă mai discretă.

Erupție ca o dantelă pe corp

La aproximativ una sau două zile după erupția facială, o a doua erupție se poate dezvolta pe restul corpului. Aceasta afectează de obicei trunchiul, brațele și picioarele copilului sau adultului. Erupția are un aspect specific, reticulat: inițial apar pete roșii-rozalii, care apoi pălesc în centru, lăsând un model fin, asemănător unei plase sau dantele. Atât copilul, cât și adultul pot avea mâncărimi (prurit). Această erupție are o evoluție fluctuantă și poate reapărea timp de câteva săptămâni, fiind adesea accentuată de căldură, efort fizic sau stres.

Dureri articulare

Aici apare o diferență notabilă. Adultul poate avea dureri și umflături la nivelul articulațiilor (încheieturile mâinilor, genunchi, glezne), simptome asemănătoare artritei, care pot persista câteva săptămâni. În schimb, copilul are foarte rar acest simptom, iar dacă apare, este de obicei sub forma unei jene trecătoare.

Există complicații ale eritemului infecțios și cum sunt ele gestionate?

Eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți) poate avea o serie de complicații care, deși rare, trebuie cunoscute.

Artrita și durerile articulare la adulți

Parvovirusul B19 poate declanșa o poliartrită acută, simetrică, ce afectează în special articulațiile mici ale mâinilor, încheieturile, genunchii și gleznele. Simptomele pot mima o artrită reumatoidă, cu durere, umflături și rigiditate. De regulă, această artrită este tranzitorie și se vindecă complet în câteva săptămâni sau luni, fără a lăsa sechele.

Management: Gestionarea acestei complicații este simptomatică. Se recomandă repausul articulațiilor afectate și administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul, pentru a reduce durerea și inflamația. În cazuri mai severe, medicul poate recomanda un curs scurt de corticosteroizi.

Criza aplastică la persoanele cu afecțiuni hematologice

Parvovirusul B19 infectează și distruge precursorii globulelor roșii (eritroblaștii) din măduva osoasă. La o persoană sănătoasă, această oprire temporară a producției de globule roșii trece neobservată. Însă, la pacienții care au deja o afecțiune ce scurtează durata de viață a globulelor roșii (precum siclemia, talasemia, sferocitoza ereditară), infecția poate duce la o scădere bruscă și severă a hemoglobinei. Această complicație se numește criză aplastică tranzitorie și se manifestă prin paloare extremă, oboseală, letargie și dificultăți de respirație.

Management: Pacienții care dezvoltă o criză aplastică necesită spitalizare și monitorizare atentă. Tratamentul principal constă în transfuzii de sânge (masă eritrocitară) pentru a corecta anemia severă până când măduva osoasă își reia producția normală de celule roșii, lucru care se întâmplă de obicei în una sau două săptămâni.

Hematologia este o ramură medicală care se ocupă cu analiza sângelui și cauzele care produc modificări la nivelul elementelor figurate ale acestuia. Descoperă gama de analize de hematologie disponibile in laboratoarele Poliana și află cum să îți îngrijești sănătatea cu ajutorul unor specialiști cu expertiză avansată.

Anemia cronică la persoanele imunocompromise

La persoanele cu un sistem imunitar slăbit (din cauza infecției cu HIV, a unui transplant de organe sau a chimioterapiei), organismul nu poate elimina eficient Parvovirusul B19. Infecția poate deveni cronică, ducând la o supresie persistentă a măduvei osoase și, implicit, la o anemie cronică severă, care necesită transfuzii repetate.

Management: Tratamentul de elecție pentru această complicație este administrarea de imunoglobuline intravenos (IVIG). Imunoglobulinele conțin anticorpi neutralizanți împotriva Parvovirusului B19, preluați de la donatori sănătoși, care ajută organismul pacientului să elimine virusul și permit măduvei osoase să își reia funcția.

Complicații în timpul sarcinii

Dacă o femeie însărcinată care nu are imunitate (nu a avut boala în trecut) se infectează cu Parvovirusul B19, există riscul ca virusul să traverseze placenta și să infecteze fătul. Infecția fetală poate opri producția de globule roșii, ducând la o anemie fetală severă. Această anemie poate cauza insuficiență cardiacă și o acumulare masivă de lichid în țesuturile fătului, o condiție gravă numită hidrops fetal, care poate duce la pierderea sarcinii. Riscul este cel mai mare dacă infecția apare în prima jumătate a sarcinii.

Management: O gravidă care a fost expusă la eritemul infecțios trebuie să fie testată serologic. Dacă se confirmă o infecție acută, sarcina va fi monitorizată foarte atent prin ecografii repetate. Medicii vor evalua semnele de anemie fetală, în special prin măsurarea vitezei sângelui în artera cerebrală medie a fătului (Doppler). Dacă se instalează anemia severă și hidropsul fetal, se poate interveni prin efectuarea unei transfuzii de sânge direct fătului, în uter (transfuzie intrauterină), o procedură care poate salva sarcina.

Cum se diagnostichează eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți)?

Diagnosticul eritemului infecțios se bazează în primul rând pe evaluarea clinică a pacientului. Erupția cutanată specifică trebuie diferențiată de alte afecțiuni virale sau dermatologice, cum ar fi: varicela, rubeola, scarlatina, dermatite alergice

Diagnosticul clinic pe baza erupției cutanate

Medicul, de obicei pediatru sau medicul de familie, poate stabili diagnosticul printr-o simplă examinare fizică. Prezența eritemului roșu-aprins pe ambii obraji, care lasă o zonă palidă în jurul gurii (aspectul de „obraji pălmuiți”), urmată de erupția cu aspect de dantelă sau plasă pe trunchi și membre, este de obicei suficientă pentru a confirma boala. Contextul epidemiologic, cum ar fi existența unui focar în comunitate (la școală sau la grădiniță), sprijină și mai mult acest diagnostic, iar alte teste de laborator nu mai sunt necesare.

Analizele de sânge (testarea serologică)

În cazurile atipice sau în situații speciale, medicul poate solicita analize de sânge pentru a confirma prezența infecției cu Parvovirusul B19. Această metodă este esențială mai ales la adulții care pot prezenta doar dureri articulare fără erupția clasică, sau la femeile însărcinate care au fost expuse la virus și trebuie să știe dacă sunt imune sau dacă au o infecție acută. Testele serologice caută prezența a doi tipuri de anticorpi:

• Anticorpii IgM: Prezența anticorpilor de tip IgM specifici pentru Parvovirus B19 indică o infecție recentă sau acută.
• Anticorpii IgG: Prezența anticorpilor de tip IgG (în absența celor IgM) indică o infecție care a avut loc în trecut și, cel mai important, confirmă faptul că persoana respectivă a dobândit imunitate pe viață și este protejată împotriva unei viitoare infecții.

Alte investigații în cazuri speciale

În situații mai complexe, cum ar fi la pacienții cu imunitate compromisă sau în cazul suspiciunii de infecție la făt, se pot folosi metode de diagnostic mai avansate. Testarea prin PCR (reacția de polimerizare în lanț) poate detecta direct materialul genetic (ADN-ul) al virusului în sânge, fiind o metodă foarte sensibilă pentru a confirma o infecție activă. De asemenea, în cazul pacienților cu afecțiuni hematologice care dezvoltă o criză aplastică, o hemoleucogramă completă este esențială pentru a evalua gradul de anemie și necesitatea unei transfuzii de sânge.

Importanța consultului medical

Pentru un diagnostic corect și o monitorizare adecvată, consultul la medic este esențial, mai ales în cazul copiilor mici, gravidelor sau persoanelor cu afecțiuni cronice. Erupția din boala obrajilor pălmuiți este asemănătoare erupției apărute în rubeolă. Află mai multe despre simptomele rubeolei, cum se trateaza si cum poate fi prevenita.

Cum se tratează eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți)?

În general, eritemul infecțios este o boală autolimitantă, ceea ce înseamnă că se vindecă de la sine fără un tratament antiviral specific. Până în prezent, nu există un medicament antiviral aprobat pentru parvovirusul B19, iar terapia se concentrează pe ameliorarea simptomelor.

Managementul erupției cutanate și al mâncărimilor

Erupția cutanată, deși poate părea alarmantă, nu necesită un tratament specific și dispare de la sine. În cazul în care aceasta este însoțită de mâncărimi (prurit), medicul poate recomanda administrarea unui antihistaminic oral pentru a reduce disconfortul. De asemenea, aplicarea unor comprese reci sau efectuarea unor băi călduțe (nu fierbinți, deoarece căldura poate intensifica erupția) pot avea un efect calmant. Folosirea unor loțiuni emoliente, fără parfum, poate ajuta la menținerea hidratării pielii.

Tratamentul specific pentru complicații

În situațiile rare în care apar complicații, tratamentul se adresează specific acestora și necesită obligatoriu intervenție medicală. Pentru artrita severă la adulți, se administrează medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru a controla durerea și inflamația. În cazul unei crize aplastice la pacienții cu afecțiuni hematologice, este necesară spitalizarea de urgență pentru monitorizare și efectuarea de transfuzii de sânge. Pacienții cu un sistem imunitar compromis care dezvoltă anemie cronică pot beneficia de tratament cu imunoglobuline intravenos (IVIG) pentru a ajuta organismul să elimine virusul. În sarcină, managementul se concentrează pe monitorizarea atentă a fătului și, în cazuri de anemie fetală severă, se poate recurge la transfuzii de sânge intrauterine.

Recomandări generale și ce trebuie evitat

Este foarte important de reținut că antibioticele nu au niciun efect asupra eritemului infecțios, deoarece acesta este cauzat de un virus, nu de o bacterie. De asemenea, la copii și adolescenți trebuie evitată administrarea de aspirină din cauza riscului de a dezvolta o complicație rară, dar gravă, numită sindromul Reye. Un aspect practic pentru părinți este că, de regulă, odată ce erupția distinctivă a apărut, copilul nu mai este considerat contagios și se poate întoarce în colectivitate (școală, grădiniță), dacă starea sa generală este una bună.

Ce să faci dacă copilul tău are simptome de eritem infecțios?

Nu e niciodată ușor să îți vezi copilul bolnav, dar iată câteva recomandări care îl vor ajuta să depășească mai rapid această infecție viraală.

Asigură-i un regim alimentar echilibrat și o hidratare adecvată

Este important să te asiguri că cel mic consumă suficiente lichide – apă, ceaiuri, supe – pentru a preveni deshidratarea, mai ales dacă are febră. Odihna joacă un rol esențial în recuperare. Încurajează-l să aibă activități liniștite, precum cititul, desenatul sau jocurile de societate, și limitează efortul fizic intens, care poate uneori să facă erupția mai vizibilă.

Monitorizează-i erupția cutanată fără panică

Este important să înțelegi că erupția de pe corpul copilului își poate schimba aspectul și poate reapărea intermitent timp de câteva săptămâni. Acest lucru este normal și nu trebuie să te panicheze, deoarece nu este un semn de agravare a bolii. Evită să îi faci băi fierbinți și nu îl expune prelungit la soare, pentru că aceste lucruri pot accentua roșeața. Odată ce erupția a apărut, poți sta liniștit, copilul tău nu mai este considerat contagios și se poate întoarce la școală sau grădiniță, dacă starea lui generală este una bună.

Anunță școala sau grădinița

Chiar dacă cel mic nu mai este contagios, este un gest responsabil din partea ta să informezi unitatea de învățământ despre diagnosticul lui. Perioada de contagiune maximă a fost înainte de apariția obrajilor roșii, deci este posibil ca și alți copii să fi fost expuși. Informând școala, ajuți la monitorizarea situației și la atenționarea altor părinți.

Acordă o atenție specială contactelor vulnerabile

Dacă știi că în cercul vostru apropiat există persoane cu risc (în special femei însărcinate, persoane cu imunitate scăzută sau cu anumite boli de sânge), este crucial să le informezi despre diagnosticul copilului. Astfel, le oferi posibilitatea de a discuta cu medicul lor despre măsurile de precauție pe care ar trebui să le ia.

Cum se previne eritemul infecțios în colectivități?

Principalul obstacol în prevenirea eritemului infecțios este faptul că perioada de maximă contagiozitate a bolii este în săptămâna de dinaintea apariției erupției cutanate caracteristice. În această fază, copilul infectat are doar simptome ușoare, asemănătoare unei răceli (febră, nas înfundat), și nimeni nu știe încă despre ce boală este vorba.

Odată ce apare erupția de „obraji pălmuiți”, copilul nu mai este, de regulă, contagios. Prin urmare, izolarea unui copil după apariția erupției este ineficientă pentru a opri răspândirea virusului în colectivitate. Însă, pot fi luate alte măsuri.

Măsurile generale de igienă – cheia principală

Deoarece nu există un vaccin disponibil pentru Parvovirusul B19, prevenția se bazează exclusiv pe reguli stricte de igienă, care ajută la limitarea transmiterii multor boli virale, inclusiv a eritemului infecțios.

Cea mai importantă măsură este spălarea frecventă și corectă a mâinilor cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, în special după tuse sau strănut și înainte de masă.

De asemenea, este esențială educarea copiilor să nu își atingă fața, nasul sau gura cu mâinile murdare și să respecte eticheta tusei și a strănutului (să strănute sau să tușească în pliul cotului sau într-un șervețel de unică folosință).

Igienizarea spațiilor și evitarea partajării obiectelor

Curățarea și dezinfectarea regulată a suprafețelor atinse frecvent, cum ar fi clanțele, mesele, întrerupătoarele și, mai ales, jucăriile, poate ajuta la reducerea prezenței virusului în mediul respectiv.

În plus, copiii trebuie învățați să nu folosească la comun obiecte personale precum paharele, tacâmurile, prosoapele sau periutele de dinți. Aerisirea frecventă a sălilor de clasă și a spațiilor de joacă este o altă măsură simplă și eficientă care ajută la diminuarea concentrației de particule virale din aer.

Protejarea persoanelor vulnerabile

O regulă generală de bun-simț în colectivități este ca orice copil care prezintă semne de boală (febră, stare generală proastă, simptome respiratorii) să fie ținut acasă, pentru a se odihni și pentru a nu răspândi eventualii microbi. În cazul unui focar de eritem infecțios confirmat într-o școală sau grădiniță, este foarte important ca personalul și conducerea unității să informeze toți părinții. Această informare este importantă în special pentru a avertiza femeile însărcinate (fie din rândul personalului, fie mame ale altor copii) despre prezența virusului, pentru ca acestea să poată discuta cu medicul lor despre riscuri și despre măsurile de precauție necesare.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – About Parvovirus B19, aprilie 2025. https://www.cdc.gov/parvovirus-b19/about/index.html
Mayo Clinic – Parvovirus infection: Common illness produces distinctive rash in kids, mai 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parvovirus-infection/symptoms-causes/syc-20376085
National Center for Biotechnology Information (NCBI) StatPearls – Erythema Infectiosum, mai 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513309/
Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM) – Human Parvovirus B19 in Pregnancy, august 2024. https://www.smfm.org/parvovirus-b19
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Health Alert Network: Increase in Human Parvovirus B19 Activity in the United States, august 2024. https://www.cdc.gov/han/2024/han00514.html
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Parvovirus B19 in Pregnancy, aprilie 2025. https://www.cdc.gov/parvovirus-b19/about/parvovirus-b19-in-pregnancy.html
Cleveland Clinic – Fifth Disease (Erythema Infectiosum): Symptoms, Causes & Treatment, iunie 2025. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15774-fifth-disease
MedlinePlus – Fifth Disease. https://medlineplus.gov/fifthdisease.html
American Academy of Pediatrics – AAP News: CDC warns of rising human parvovirus B19 cases, especially among children, august 2024. https://publications.aap.org/aapnews/news/29641/CDC-warns-of-rising-human-parvovirus-B19-cases
American Academy of Pediatrics – HealthyChildren.org: Fifth Disease (Parvovirus B19): What Parents Need to Know. https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/skin/Pages/Fifth-Disease-Parvovirus-B19.aspx
National Center for Biotechnology Information (NCBI), PubMed – Parvovirus B19 Infection and Pregnancy: Review of the Current Knowledge, ianuarie 2024. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38392573/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), PMC – The 2024 Outbreak of Parvovirus B19 as a Global Obstetrical Threat Insights From an Obstetrics Referral Center in Northern Italy, 2024. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11600511/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), PubMed – Epidemic of parvovirus B19 and disease severity in pregnant people, Denmark, January to March 2024, iunie 2024. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38873795/

Sursa foto: Shutterstock