Intoleranța la gluten: cauze, simptome și soluții pentru o viață sănătoasă

Informații cheie:

Intoleranța la gluten este o afecțiune în care organismul reacționează negativ la proteina gluten, prezentă în grâu, orz și secară, provocând simptome digestive și nu numai.

• Definiție și tipuri: Intoleranța include sensibilitatea non-celiacă și alergia la gluten, distincte de boala celiacă.
• Diagnostic: Implică analize de sânge, biopsie intestinală și teste genetice pentru a exclude alte afecțiuni.
• Simptome: Varietate largă, de la disconfort digestiv la manifestări neurologice sau cutanate.
• Tratament: Dieta strictă fără gluten este singura opțiune eficientă, cu monitorizare medicală constantă.
• Prevenție și stil de viață: Introducerea glutenului în alimentația copilului, gestionarea stresului și educația nutrițională sunt chei pentru reducerea riscului și îmbunătățirea calității vieții.

Află din acest ghid ce este intoleranța la gluten, cum se deosebește aceasta de boala celiacă, ce manifestări are și cum poate fi ținută sub coontrol cu dietă și tratament.

Ce este intoleranța la gluten?

Intoleranța la gluten este o reacție adversă a organismului la consumul glutenului, o proteină care se găsește în principal în cereale precum grâul, orzul și secara. Spre deosebire de alergie sau boala celiacă, intoleranța nu implică un răspuns imunitar specific care să deterioreze mucoasa intestinală, ci este caracterizată prin apariția unor simptome digestive și extra-digestive după ingerarea glutenului, fără a exista leziuni patologice clare sau marcatori specifici detectabili prin analize de sânge standard.

Această afecțiune mai este denumită și sensibilitate la gluten non-celiacă și este o problemă relativ nou recunoscută, fiind diagnosticată mai ales prin excluderea altor afecțiuni.

Diferența între intoleranță și alergie la gluten

Este important să diferențiem intoleranța la gluten de alergia la gluten, deoarece cele două au mecanisme, simptome și tratamente diferite:

Diferența între intoleranță și boala celiacă

Intoleranța la gluten și boala celiacă sunt entități patologice distincte pe care este important să le interpretezi corect.

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică declanșată de consumul glutenului la persoanele cu predispoziție genetică. În această boală, glutenul determină un răspuns imun anormal care atacă mucoasa intestinului subțire, provocând inflamație și atrofie a vilozităților intestinale. Aceasta duce la o absorbție deficitară a nutrienților și, în timp, la o varietate de simptome și complicații grave.

Aceste informații evidențiază faptul că intoleranța la gluten este o entitate distinctă, aflată între alergia la gluten și boala celiacă, necesitând o abordare diagnostica și terapeutică specifică. Citeste mai multe despre boala celiaca, simptome si optiuni de tratament.

Care sunt cauzele și factorii de risc ai intoleranței la gluten?

Intoleranța la gluten este o condiție complexă, cu o etiologie multifactorială. Factorii genetici, de mediu și prezența unor alte afecțiuni joacă un rol important în apariția și evoluția acestei sensibilități.

Rolul genetic

Deși intoleranța la gluten nu este o boală autoimună precum boala celiacă, există unele dovezi că predispoziția genetică poate influența susceptibilitatea la reacții adverse la gluten. Spre deosebire de boala celiacă, unde genele HLA-DQ2 și HLA-DQ8 sunt esențiale pentru dezvoltarea bolii, în cazul intoleranței legătura genetică este mai puțin clară și nu există un profil genetic definit.

Unele studii sugerează că persoanele cu o istorie familială de boli autoimune sau sensibilitate la gluten pot avea un risc mai mare de a dezvolta intoleranță. De asemenea, variații genetice care influențează răspunsul imun non-autoimun și permeabilitatea intestinală pot contribui. Află mai multe despre testele genetice pentru boala celiaca si interpretarea lor.

Factori de mediu (dieta, stresul, infecțiile)

Factorii de mediu sunt considerați declanșatori importanți în apariția intoleranței la gluten. Printre aceștia:

• Dieta: Consumul precoce sau excesiv de gluten, dar și dezechilibrele nutriționale (de exemplu, aportul insuficient de fibre sau vitamine) pot influența sensibilitatea organismului la gluten.
• Stresul: Stresul fizic sau emoțional cronic afectează echilibrul sistemului imunitar și sănătatea mucoasei intestinale, favorizând apariția simptomelor.
• Infecțiile gastrointestinale: Unele infecții virale sau bacteriene pot afecta bariera intestinală și pot deregla răspunsul imun, crescând riscul de sensibilitate la gluten.
• Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi antibioticele sau antiinflamatoarele, pot modifica microbiota intestinală și integritatea mucoasei, contribuind la intoleranță.

Alte boli asociate (ex. sindromul intestinului iritabil, boli autoimune)

Persoanele care suferă de alte afecțiuni digestive sau autoimune au un risc crescut de a dezvolta intoleranță la gluten:

• Sindromul de colon iritabil (SCI): Există o suprapunere importantă între simptomele SCI și intoleranța la gluten, iar unele studii indică faptul că eliminarea glutenului poate ameliora simptomele unor pacienți cu SCI.
• Boli autoimune: Pacienții cu boli autoimune, precum tiroidita autoimună, diabetul zaharat tip 1 sau artrita reumatoidă, prezintă o incidență mai mare a sensibilității la gluten, probabil datorită dereglărilor imunologice comune.
• Alte afecțiuni gastrointestinale: Gastrita atrofică, disbioza intestinală sau leziunile mucoasei pot predispune la o sensibilitate crescută la gluten.

Cine este cel mai expus riscului de intoleranță la gluten?

Intoleranța la gluten poate afecta persoane din toate categoriile de vârstă, dar anumite grupuri sunt mai predispuse datorită factorilor genetici, de mediu sau asociați cu alte afecțiuni. Înțelegerea acestor grupuri de risc ajută la identificarea precoce și la managementul adecvat al intoleranței.

Copii și adolescenți

Intoleranța la gluten poate apărea oricând, însă în unele cazuri simptomele devin evidente în copilărie sau adolescență, când dieta devine mai diversificată și consumul de produse cu gluten crește. La copii, simptomele pot include tulburări digestive, întârzieri în creștere sau modificări ale comportamentului.

Adulți tineri și de vârstă mijlocie

Mulți adulți încep să manifeste sensibilitate la gluten în jurul vârstei de 30-50 de ani. În această perioadă, schimbările hormonale, stresul și stilul de viață pot contribui la dezvoltarea intoleranței.

Vârstnicii

La persoanele în vârstă, digestia și absorbția nutrienților pot fi afectate natural, iar intoleranța la gluten poate apărea sau poate deveni mai evidentă din cauza alterărilor funcției intestinale. Diagnosticul poate fi mai dificil deoarece simptomele pot fi atribuite altor boli cronice.

Persoane cu antecedente familiale

Intoleranța la gluten are o componentă familială importantă. Dacă un membru al familiei (părinte, frate sau soră) este diagnosticat cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten, riscul altor membri crește considerabil.

Predispoziția genetică, mai ales în cazul bolii celiace, poate influența și dezvoltarea intoleranței, chiar dacă aceasta nu este autoimună.
În familiile cu multiple cazuri de boli autoimune sau alergii alimentare, monitorizarea simptomelor digestive și extra-digestive este recomandată.

Pacienți cu alte boli autoimune

Persoanele care suferă de boli autoimune au o probabilitate crescută de a dezvolta intoleranță la gluten, datorită dereglărilor sistemului imunitar care pot afecta și toleranța la proteine alimentare.

Cele mai frecvente boli autoimune asociate sunt tiroidita autoimună Hashimoto, diabetul zaharat de tip 1, artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic.

În aceste cazuri, simptomele digestive pot fi confundate cu cele ale bolii autoimune sau cu efectele secundare ale tratamentelor, motiv pentru care evaluarea sensibilității la gluten este importantă.

Care sunt simptomele intoleranței la gluten?

Intoleranța la gluten se manifestă printr-o varietate largă de simptome, care pot afecta atât sistemul digestiv, cât și alte organe și sisteme ale corpului. Din această cauză, diagnosticul poate fi dificil, deoarece simptomele se suprapun adesea cu cele ale altor afecțiuni.

Simptome digestive

Manifestările la nivelul sistemului digestiv sunt adesea primele și cele mai evidente semne ale unei reacții adverse la gluten. Acestea apar de obicei la câteva ore sau chiar zile după consum și pot afecta semnificativ calitatea vieții.

Balonare și dureri abdominale

Acestea sunt printre cele mai frecvent raportate simptome. Balonarea este adesea rezultatul fermentației deficitare a carbohidraților din cerealele cu gluten în intestin, ceea ce duce la producția excesivă de gaze. Durerile abdominale pot varia de la un disconfort surd și persistent la crampe ascuțite și intermitente, localizate adesea în zona inferioară a abdomenului. Intensitatea acestor simptome poate fluctua în funcție de cantitatea de gluten ingerată și de sensibilitatea individuală.

Diaree sau constipație

Tulburările de tranzit intestinal sunt un alt indicator clasic. Intoleranța la gluten poate perturba funcționarea normală a intestinelor, ducând fie la accelerarea, fie la încetinirea tranzitului. Unele persoane pot experimenta episoade recurente de diaree, cu scaune moi sau apoase, ceea ce poate duce la deshidratare și la o absorbție deficitară a nutrienților. În contrast, alte persoane pot suferi de constipație cronică, caracterizată prin scaune rare și dificil de eliminat. Nu este neobișnuit ca o persoană să alterneze între aceste două stări, având un tranzit intestinal imprevizibil.

Pierdere în greutate și dificultăți de creștere

Aceste simptome sunt mai des întâlnite în boala celiacă, dar pot apărea și în cazuri severe de sensibilitate la gluten non-celiacă, în special la copii. Din cauza inflamației intestinale și a disconfortului abdominal, apetitul poate scădea. Mai mult, absorbția nutrienților esențiali (vitamine, minerale, grăsimi) poate fi compromisă. La copii, acest lucru se poate traduce printr-o stagnare a creșterii în înălțime și a dezvoltării ponderale, un fenomen cunoscut sub numele de „eșecul creșterii” (failure to thrive), care necesită o evaluare medicală promptă.

Simptome generale

Inflamația și reacția sistemică declanșată de gluten pot genera o serie de simptome care afectează întregul organism, nu doar tractul digestiv.

Oboseală și slăbiciune

O stare de epuizare cronică și o lipsă generalizată de energie sunt extrem de comune. Această oboseală nu este una obișnuită, care dispare după o noapte de somn. Este adesea descrisă ca o letargie profundă sau „ceață” fizică, care face dificilă îndeplinirea sarcinilor zilnice. Cauzele pot fi multiple: efortul organismului de a gestiona inflamația, somnul de slabă calitate din cauza disconfortului digestiv sau articular, sau o absorbție deficitară a fierului, care poate duce la anemie.

Dureri de cap și dureri articulare

Multe persoane cu intoleranță la gluten raportează dureri de cap frecvente sau chiar migrene debilitante, care par să se declanșeze sau să se agraveze după consumul de gluten. Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar se crede că este legat de răspunsul inflamator sistemic. În mod similar, pot apărea dureri articulare (artralgii) și dureri musculare (mialgii) difuze. Acestea pot fi migratorii, afectând diferite articulații la momente diferite, și pot fi însoțite de o senzație de rigiditate, în special dimineața.

Confuzie, amorțeală, anxietate sau depresie

Un simptom neurologic des întâlnit este „ceața cerebrală” (brain fog), o stare de confuzie mentală, dificultăți de concentrare, memorie pe termen scurt afectată și o senzație generală de lentoare a gândirii. De asemenea, pot apărea simptome neurologice periferice, precum amorțeli, furnicături sau o senzație de arsură la nivelul mâinilor și picioarelor (neuropatie periferică). Pe plan psihologic, există o legătură clară între consumul de gluten la persoanele sensibile și exacerbarea simptomelor de anxietate, iritabilitate, schimbări bruște de dispoziție și chiar depresie. Îndepărtarea glutenului din dietă duce adesea la o îmbunătățire notabilă a acestor stări.

Diferențierea simptomelor de alte afecțiuni

Simptomele intoleranței la gluten se pot asemăna cu cele ale sindromului de colon iritabil, alergiilor alimentare sau chiar ale bolilor autoimune. Din acest motiv, diagnosticul trebuie să includă o evaluare completă și uneori teste diferențiale complexe.

Cum se diagnostichează intoleranța la gluten și ce analize sunt necesare?

Pentru a stabili un diagnostic corect de intoleranță la gluten, este esențial să înțelegi că nu există o analiză de sânge specifică care să spună „da, ai această condiție”. Diagnosticul se bazează pe un proces de excludere, pe care trebuie să îl parcurgi împreună cu medicul tău. Iată pașii pe care trebuie să îi urmezi:

Pasul 1: Excluderea altor afecțiuni

Înainte de orice, trebuie să te asiguri că simptomele tale nu sunt cauzate de boala celiacă sau de o alergie la grâu. Chiar dacă bănuiești o simplă intoleranță, acest pas este obligatoriu pentru un diagnostic corect. Medicul îți va recomanda:

• Analize de sânge pentru boala celiacă: Va trebui să faci analize pentru anticorpii specifici (de exemplu, anti-transglutaminază tisulară IgA), pentru a fi sigur că nu ai boala autoimună.
• Teste pentru alergia la grâu: De asemenea, va trebui să faci teste (de sânge sau cutanate) pentru a exclude o posibilă reacție alergică la grâu.

Pentru a exclude alte cauze cu simptome similare, pot fi recomandate:

• Teste pentru sindromul de colon iritabil
• Investigarea infecțiilor gastrointestinale
• Examinarea pentru intoleranțe la lactoză sau fructoză
• Evaluarea bolilor inflamatorii intestinale

Pasul 2: Procesul de eliminare a surselor de gluten din dietă

După ce analizele au exclus boala celiacă și alergia la grâu, urmează etapa care îți va confirma sau infirma intoleranța.

• Dieta de eliminare: Împreună cu medicul sau un dietetician, vei elimina complet și strict orice sursă de gluten din dieta ta (grâu, orz, secară). Va trebui să urmezi această dietă pentru o perioadă de cel puțin 4-6 săptămâni. În acest timp, monitorizează-ți cu atenție simptomele. Dacă observi că te simți mult mai bine, că simptomele tale digestive, oboseala sau durerile de cap se ameliorează semnificativ sau dispar, acesta este un semn important.
• Testul de provocare cu gluten: După ce te-ai simțit bine în perioada fără gluten, pentru a fi absolut sigur de diagnostic, urmează pasul final. Va trebui să reintroduci controlat glutenul în alimentație (de exemplu, consumând o felie de pâine sau paste). Dacă simptomele care dispăruseră revin în câteva ore sau zile, atunci ai confirmarea că suferi de sensibilitate la gluten non-celiacă.

Așadar, pentru a afla dacă ai intoleranță la gluten, trebuie să parcurgi acest proces clinic riguros, care se bazează pe excluderea altor boli și pe observarea directă a reacției corpului tău la eliminarea și reintroducerea glutenului.

Dacă îți dorești un diagnostic rapid și de încredere ș o gamă generoasă de analize, interpretate de specialiști cu experiență și competențe extinse, apeleaza la laboratoarele de analize Poliana.

Rolul gastroenterologului și al altor specialiști

Diagnosticul corect al intoleranței la gluten necesită colaborare interdisciplinară: gastroenterolog, alergolog, nutriționist și, uneori, psiholog pentru managementul simptomelor extra-digestive.

Ce alimente conțin gluten și pe care ar trebui să le evite persoanele intolerante?

Glutenul este o proteină prezentă în mai multe cereale, iar evitarea alimentelor care conțin gluten este esențială pentru persoanele cu intoleranță sau alte afecțiuni legate de gluten.

Alternative fără gluten

Persoanele cu intoleranță pot opta pentru cereale și produse naturale care nu conțin gluten:

Cum să citești etichetele alimentelor dacă ai intoleranță la gluten?

Începe prin a căuta explicit mențiuni precum „fără gluten” sau „gluten-free”, care indică faptul că produsul a fost testat și respectă limitele legale de gluten.

Este important să verifici lista de ingrediente pentru orice mențiune de grâu, secară, orz sau triticale, inclusiv derivatele acestora cum ar fi făina, malțul sau amidonul modificat. Atenție la termeni mai subtili sau tehnici, precum „arome naturale” sau „stabilizatori”, care uneori pot ascunde ingrediente cu gluten. De asemenea, verifică informațiile despre risc de contaminare încrucișată, de obicei menționate cu „poate conține urme de gluten” sau „produs într-o fabrică care procesează grâu”.

Chiar și produsele care în mod natural nu conțin gluten, precum porumbul, orezul sau legumele, trebuie verificate dacă sunt procesate sau ambalate împreună cu cereale care conțin gluten. În final, obișnuiește-te să citești etichetele de fiecare dată, chiar dacă ai mai consumat produsul înainte, deoarece rețetele se pot schimba fără notificare.

Suplimente nutritive recomandate

Pentru a compensa eventualele carențe din dieta fără gluten, unele suplimente pot fi utile:

Disclaimer: Acest tabel are caracter informativ și nu înlocuiește sfatul medicului sau al specialistului în nutriție. Înainte de a începe orice supliment, este recomandat să consulți un profesionist, mai ales dacă ai afecțiuni medicale sau iei alte medicamente.

Ce trebuie să știi despre dieta fără gluten?

Adoptarea unei diete fără gluten este esențială pentru persoanele cu intoleranță la gluten. Aceasta nu este doar o simplă schimbare alimentară, ci o adaptare complexă care implică cunoștințe, atenție și o planificare corectă pentru a evita carențele nutritive și pentru a menține o calitate a vieții bună.

Sfaturi practice pentru început

• Învață să citești etichetele alimentelor — glutenul poate fi ascuns în ingrediente sub denumiri variate (malț, amidon modificat, proteină vegetală hidrolizată). Caută simboluri specifice „fără gluten”.
• Planifică mesele în avans — pentru a evita tentațiile și consumul accidental de gluten, pregătește-ți meniurile și gustările acasă.
• Evită contaminarea încrucișată — folosește vase și ustensile separate pentru preparatele fără gluten, curăță bine suprafețele de gătit și depozitează separat alimentele.
• Optează pentru produse integrale fără gluten — orez, porumb, quinoa, hrișcă, mei, care oferă fibre și nutrienți esențiali.
• Fii atent la restaurante și evenimente sociale — informează-te despre opțiunile fără gluten și discută cu personalul pentru a preveni contaminarea.
• Începe cu pași mici — elimină treptat alimentele cu gluten, înlocuindu-le cu alternative sănătoase, pentru a permite organismului să se adapteze.

Riscuri și capcane comune în dieta fără gluten

• Deficiențe nutriționale — eliminarea făinii de grâu și a produselor asociate poate reduce aportul de fibre, vitamine din complexul B, fier și calciu dacă dieta nu este echilibrată.
• Consumul excesiv de produse procesate fără gluten — multe produse gata preparate fără gluten pot conține zaharuri și grăsimi în exces, cu un profil nutritiv slab.
• Costuri mai mari — alimentele special formulate fără gluten sunt adesea mai scumpe, ceea ce poate afecta bugetul alimentar.
• Contaminarea încrucișată — chiar și cantități mici de gluten pot declanșa simptome, iar lipsa de precauție poate duce la reacții neașteptate.
• Lipsa varietății — dieta poate deveni monotonă dacă nu sunt integrate suficient de multe tipuri de alimente fără gluten.

Cum influențează intoleranța la gluten calitatea vieții?

Intoleranța la gluten poate afecta profund diverse aspecte ale vieții unei persoane, de la sănătatea fizică la starea emoțională și relațiile sociale. Gestionarea acestei condiții presupune nu doar controlul simptomelor, ci și adaptarea stilului de viață pentru a menține un echilibru optim.

Impactul asupra sănătății fizice

Tulburările digestive, precum balonarea, durerile abdominale, diareea sau constipația, pot limita activitățile zilnice și pot genera disconfort constant. De asemenea, oboseala cronică, manifestată prin senzația continuă de epuizare, reduce capacitatea de concentrare și productivitatea, afectând performanțele personale și profesionale.

Chiar și fără leziuni intestinale majore, intoleranța la gluten poate afecta absorbția unor vitamine și minerale, ducând la deficiențe nutriționale precum anemia, osteoporoza sau alte probleme metabolice.

Durerile musculare și articulare pot limita mobilitatea și calitatea somnului, influențând starea generală de bine, iar sensibilitățile și reacțiile alergice, cum ar fi manifestările cutanate sau inflamațiile, afectează confortul zilnic.

Aspecte psihologice și sociale

Persistența simptomelor fizice, împreună cu impactul unei diete restrictive, pot genera anxietate și depresie. Evitarea alimentelor cu gluten limitează participarea la evenimente sociale, mese în oraș sau întâlniri familiale, ceea ce poate conduce la sentimentul de izolare. Lipsa unei informări corecte în jurul intoleranței la gluten poate determina judecăți eronate din partea celor din jur, amplificând stresul și anxietatea. De asemenea, modificările fiziologice sau dificultățile legate de alimentație pot influența imaginea corporală și încrederea în sine.

Gestionarea stresului și a simptomelor cronice

Tehnicile de relaxare și mindfulness pot reduce anxietatea și ajută la gestionarea durerilor cronice, iar sprijinul psihologic prin consiliere sau terapie cognitiv-comportamentală poate fi de mare ajutor pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți emoționale sau sociale.

Exercițiile fizice regulate, adaptate capacității individuale, contribuie la reducerea durerilor și la îmbunătățirea stării generale. Educația pacientului și a familiei, prin informarea corectă despre boală și strategii practice pentru evitarea glutenului, facilitează adaptarea și reduce anxietatea.

Cum se poate preveni intoleranța la gluten?

Deși intoleranța la gluten nu poate fi întotdeauna prevenită, anumite măsuri și obiceiuri alimentare sănătoase pot reduce riscul apariției sau pot limita severitatea simptomelor. Prevenția începe încă din copilărie și continuă pe tot parcursul vieții prin adoptarea unui stil de viață echilibrat și educație nutrițională corectă.

Recomandări pentru alimentația copilului

• Introducerea graduală a glutenului în alimentație: Evită introducerea glutenului prea precoce sau în cantități mari. Recomandările pediatrice sugerează să fie introdus între 4 și 6 luni, alături de alimente complementare, pentru a permite sistemului digestiv să se adapteze.
• Alăptarea exclusivă în primele 6 luni: Alăptarea poate proteja copilul prin susținerea dezvoltării sistemului imunitar și a microbiotei intestinale, reducând riscul de alergii și sensibilități alimentare.
• Evitarea excesului de alimente procesate: O dietă bogată în alimente naturale, neprocesate, reduce riscul dezechilibrelor digestive și alergiilor.
• Monitorizarea simptomelor digestive: În cazul apariției unor reacții neobișnuite după introducerea glutenului, consultarea medicului este esențială pentru diagnostic precoce.
• Diversificarea alimentară echilibrată: O alimentație bogată în legume, fructe, cereale fără gluten (orez, quinoa, mei) și proteine de calitate ajută la dezvoltarea sănătoasă a copilului.

Stil de viață și factori de protecție

• Menținerea unui stil de viață activ: Exercițiile fizice regulate susțin sănătatea digestivă și imunitatea.
• Gestionarea stresului: Stresul cronic poate afecta negativ flora intestinală și integritatea mucoasei digestive, favorizând apariția sensibilității la gluten.
• Evitarea utilizării excesive a antibioticelor: Antibioticele pot deregla echilibrul microbiotei intestinale, crescând riscul de probleme digestive și intoleranțe alimentare.
• Menținerea unei microbiote intestinale sănătoase: Consumul de alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată) și probiotice poate proteja împotriva disbiozei și a inflamației intestinale.
• Evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool: Acestea afectează negativ sănătatea mucoasei digestive.

Rolul educației nutriționale

• Informarea corectă a părinților și adulților: Educația despre ce este glutenul, unde se găsește și cum poate afecta organismul este esențială pentru prevenție și identificare timpurie.
• Promovarea unei diete echilibrate: Cunoașterea principiilor nutriționale ajută la evitarea exceselor sau carențelor care pot afecta sănătatea intestinală.
• Dezvoltarea unor abilități practice: Cum să gătești fără gluten, cum să citești etichetele și cum să gestionezi contaminarea încrucișată sunt cunoștințe-cheie pentru prevenție.
• Implicarea școlilor și comunităților: Programe educaționale dedicate pot crește conștientizarea și pot ajuta la crearea unui mediu sigur pentru persoanele sensibile la gluten.
• Susținerea unei atitudini pozitive față de diversitatea alimentară: Încurajarea consumului de alimente naturale și sănătoase în locul dietei restrictive bazate pe modă.

🔍 Programeaza-te pentru o consultatie atenta în policlinicile Poliana și beneficiază de îngrijire medicală de calitate, cu acces la investigații moderne și tratamente eficiente. Echipa noastră de medici experimentați te va ghida prin tot procesul de tratament, asigurându-se că primești cea mai bună îngrijire pentru o recuperare rapidă și completă.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

Mayo Clinic – Celiac disease, august 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/celiac-disease/symptoms-causes/syc-20352220
Cleveland Clinic – Gluten Intolerance: Symptoms and Treatment, iunie 2025. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21622-gluten-intolerance
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Non-Celiac Gluten Sensitivity: A Review, mai 2019, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6630947/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Non-Celiac Gluten Sensitivity: An Update, mai 2021, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8224613/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Recent advances in understanding non-celiac gluten sensitivity, octombrie 2018, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6182669/
American College of Gastroenterology Guidelines – Diagnosis and Management of Celiac Disease, ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36602836/
World Gastroenterology Organisation (WGO) – Celiac Disease Guidelines, 2017, https://www.worldgastroenterology.org/guidelines/celiac-disease/celiac-disease-english
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Current guidelines for the management of celiac disease: A systematic review with comparative analysis, ianuarie 2022, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8793016/
European Society for the Study of Coeliac Disease (ESsCD) guideline for coeliac disease and other gluten-related disorders, 2019, https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/2050640619844125
Better Health Channel – Coeliac disease and gluten sensitivity, Australia Department of Health, https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/coeliac-disease-and-gluten-sensitivity
National Center for Biotechnology Information (NCBI), State of the Art Review: Celiac disease and non-celiac gluten sensitivity, octombrie 2015, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4596973/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Non-Celiac Gluten Sensitivity in the Context of Functional Gastrointestinal Disorders, decembrie 2020, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7761787/

Sursa foto: Shutterstock