Screening cancer colorectal: de la testul FIT la colonoscopie (clasică și virtuală)

Ce trebuie să știi acum despre screening-ul pentru cancer colorectal:

• Screening-ul este vital deoarece cancerul colorectal poate fi asimptomatic în fazele incipiente, iar depistarea precoce crește rata de supraviețuire la peste 90%.
• Investigațiile încep de obicei cu teste non-invazive de scaun (FOBT/FIT) pentru a detecta sânge ascuns, recomandate anual persoanelor de peste 45 de ani fără risc crescut.
• Colonoscopia este „standardul de aur”, permițând vizualizarea directă și îndepărtarea polipilor intestinali înainte ca aceștia să devină maligni.
• Un test FOBT/FIT pozitiv impune efectuarea unei colonoscopii pentru a identifica sursa sângerării și a stabili un diagnostic cancer colorectal de certitudine.

Citește mai departe pentru a înțelege exact ce presupune fiecare test și care este parcursul corect pentru sănătatea ta.

Ce înseamnă screening-ul pentru cancer colorectal?

Screening-ul pentru cancer colorectal reprezintă procesul de testare a persoanelor asimptomatice (care nu au simptome) pentru a depista precoce cancerul sau polipii intestinali precanceroși. Obiectivul principal este identificarea bolii într-un stadiu incipient, când tratamentul este cel mai eficient și șansele de vindecare sunt maxime.

Acest tip de cancer se dezvoltă adesea lent, pe parcursul mai multor ani, de obicei dintr-un polip. Screening-ul permite medicilor să găsească și să îndepărteze acești polipi înainte ca ei să se transforme în cancer.

De ce este crucial screening-ul?

Screening-ul este crucial deoarece cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial, dar este și unul dintre cele mai prevenibile. Depistarea timpurie, înainte de apariția unor simptome de cancer colorectal evidente (cum ar fi dureri abdominale sau modificări ale tranzitului), poate salva vieți.

Când este descoperit în stadiu localizat, rata de supraviețuire la 5 ani este de peste 90%. Fără screening, boala este adesea diagnosticată în stadii avansate, când tratamentul este mai complex și mai puțin eficient.

Ce factori de risc impun un screening precoce?

Anumite persoane au un risc mai ridicat și ar putea avea nevoie de screening înainte de vârsta standard de 45 de ani sau la intervale mai scurte. Discuția cu medicul este esențială dacă te regăsești în aceste categorii.

• Istoric personal de polipi intestinali sau cancer colorectal.
• Istoric familial puternic (rude de gradul I diagnosticate, mai ales la vârste tinere).
• Boli inflamatorii intestinale cronice (colită ulcerativă sau boala Crohn).
• Anumite sindroame genetice ereditare (de exemplu, sindromul Lynch).
• Stil de viață: fumat, consum excesiv de alcool, obezitate, sedentarism.

Teste de screening de primă linie: analizele de scaun

Pentru populația cu risc mediu, screening-ul începe adesea cu teste non-invazive care detectează urme de sânge în materia fecală, invizibile cu ochiul liber. Acestea sunt ușor de efectuat și reprezintă un prim pas important în programul de screening pentru cancer colorectal.

Există mai multe tipuri, dar cele mai comune sunt testele imunochimice fecale (cunoscute ca test FIT), care sunt mai specifice pentru sângele uman provenit din tractul digestiv inferior, și testele pe bază de guaiac (gFOBT).

Testul de hemoragii oculte (FOBT/FIT): metodă și recoltare?

Testul de hemoragii oculte (FOBT sau, mai modern, testul FIT) este o analiză de laborator simplă, menită să identifice prezența sângelui ascuns în scaun. Prezența sângelui poate fi un semn timpuriu al polipilor sau al cancerului, chiar înainte de apariția oricăror simptome.

Recoltarea se face de obicei acasă, folosind un kit special. Spre deosebire de testele mai vechi, testul FIT (imunochimic) este mai specific și, de obicei, nu necesită restricții alimentare (cum ar fi evitarea cărnii roșii) înainte de recoltare. Este important să urmezi cu strictețe instrucțiunile kitului de recoltare pentru a asigura un rezultat corect.

Poliana îți oferă acces simplu și rapid la analize de laborator esențiale. Dacă medicul tău ți-a recomandat testul pentru hemoragii oculte, te poți programa cu încredere în centrele noastre.

Colonoscopia: standardul de aur în screening?

Da, colonoscopia este considerată „standardul de aur” pentru screening-ul cancerului colorectal. Este singura metodă care permite atât diagnosticarea, cât și tratamentul (îndepărtarea polipilor) în cadrul aceleiași proceduri.

Procedura presupune introducerea unui tub subțire și flexibil (colonoscop) cu o cameră video în vârf, prin rect, pentru a examina vizual întregul colon. Deși este o procedură invazivă și necesită o pregătire prealabilă (curățarea colonului), oferă cea mai mare acuratețe. Dacă rezultatul este normal, iar riscul este mediu, următoarea colonoscopie se recomandă de obicei peste 10 ani.

O colonoscopie trebuie efectuată de un specialist cu experiență. Echipa de gastroenterologie Poliana este pregătită să te ghideze prin această procedură esențială, cu profesionalism și grijă.

Algoritmul de screening: când treci de la FOBT la colonoscopie?

Trecerea de la un test de scaun (FOBT/FIT) la o colonoscopie se face, de regulă, atunci când testul de primă linie iese pozitiv. Un rezultat pozitiv la testul FIT nu înseamnă automat un diagnostic de cancer, dar indică o sângerare în tractul digestiv care trebuie investigată.

Colonoscopia este pasul următor obligatoriu pentru a identifica sursa sângerării. Aceasta poate fi cauzată de polipi, diverticulită, hemoroizi sau, în unele cazuri, de o tumoră. Ignorarea unui test FOBT pozitiv este o greșeală majoră, deoarece anulează complet beneficiul screening-ului. Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici dedicată sănătății tale, îți stă la dispoziție pentru a clarifica pașii necesari.

Investigații suplimentare esențiale

Pe lângă testele de scaun și colonoscopie, medicul poate recomanda anumite analize de sânge pentru a obține o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate sau pentru a monitoriza o afecțiune deja diagnosticată.

Aceste teste nu sunt folosite pentru screening-ul inițial al cancerului colorectal la persoanele asimptomatice, ci mai degrabă pentru a evalua starea generală sau în contextul unui diagnostic confirmat.

Ce rol au analizele de sânge?

Analizele de sânge ajută la evaluarea impactului pe care o eventuală sângerare o are asupra organismului (anemia) sau, în cazul unui diagnostic confirmat, la stadializare și monitorizare.

• Hemoleucograma: Poate detecta anemia (un nivel scăzut al hemoglobinei), care este un semn frecvent în cazul sângerărilor oculte cronice, specifice polipilor mari sau cancerului colorectal.
• Markeri tumorali (CEA): Antigenul carcinoembrionic (CEA) nu este un test de screening. Valoarea sa poate fi crescută în cancerul colorectal, dar și în alte afecțiuni, sau poate fi normală în stadiile incipiente ale cancerului. Rolul său principal este în monitorizarea răspunsului la tratament și depistarea recidivelor după un diagnostic confirmat.
• Teste de funcție hepatică: Acestea sunt adesea solicitate în contextul unui diagnostic de cancer colorectal pentru a evalua dacă boala s-a extins (metastazat) la nivelul ficatului, o localizare frecventă.

Dacă medicul tău specialist ți-a recomandat monitorizarea markerului tumoral CEA, laboratoarele Poliana îți oferă rezultate precise, realizate cu tehnologie modernă.

Există și alte metode de screening?

Pe lângă testele FIT și colonoscopie, există și alte opțiuni de screening, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Alegerea metodei potrivite se face întotdeauna împreună cu medicul curant.

Înțelegem că un diagnostic sau o investigație medicală poate fi o sursă de stres. De aceea, la Poliana, ne asigurăm că ai acces la informații clare și servicii de calitate. Poliana este o rețea națională de sănătate ce cuprinde laboratoare de analize medicale și policlinici. Oferă pacienților acces la peste 1500 de tipuri de teste și investigații medicale, realizate cu ajutorul tehnologiei moderne și al personalului specializat.

Cum te pregătești pentru investigațiile de screening?

Pregătirea variază semnificativ în funcție de complexitatea testului. Dacă un test FIT nu necesită practic nicio pregătire alimentară sau medicală, investigațiile imagistice precum sigmoidoscopia și colonoscopia virtuală impun o curățare riguroasă a colonului pentru a asigura vizibilitatea și acuratețea rezultatelor.

Ce presupune pregătirea pentru testul FIT?

Pregătirea pentru un test FIT (testul imunochimic fecal) este minimă și se concentrează exclusiv pe corectitudinea recoltării probei de scaun. Vestea bună este că această metodă modernă de screening este mult mai convenabilă decât testele mai vechi.

Spre deosebire de testele mai vechi gFOBT (pe bază de guaiac), testul FIT modern nu necesită, de obicei, restricții alimentare specifice, cum ar fi evitarea cărnii roșii, a anumitor legume sau a suplimentelor cu fier. Pacientul va primi un kit special de recoltare de la laborator sau de la medicul de familie.

Recoltarea se efectuează acasă, urmând cu strictețe instrucțiunile kitului, proces care implică de obicei prelevarea unei mici mostre de materii fecale folosind aplicatorul special inclus. Ulterior, proba trebuie adusă la laborator în intervalul de timp specificat în instrucțiuni, de obicei în maximum 24-48 de ore, și păstrată conform indicațiilor (de exemplu, la rece, dar nu înghețată).

Cum decurge pregătirea pentru sigmoidoscopie?

Deoarece sigmoidoscopia examinează doar ultima porțiune a colonului (rectul și colonul sigmoid), pregătirea este mai puțin solicitantă decât pentru o colonoscopie totală, însă curățarea acestei zone rămâne esențială.

Medicul poate solicita o dietă lichidă cu o zi înainte de procedură. Spre deosebire de pregătirea pentru colonoscopie, curățarea locală se realizează cel mai adesea folosind una sau două clisme evacuatorii, care trebuie administrate acasă, cu câteva ore înainte de test.

În timpul procedurii, pacientul stă întins pe o parte, iar medicul introduce un tub subțire și flexibil (sigmoidoscop) prin rect pentru a vizualiza mucoasa. Întreaga investigație durează aproximativ 10-20 de minute și, de regulă, nu necesită sedare, deși poate provoca un ușor disconfort temporar sau crampe.

Ce implică pregătirea pentru colonoscopia virtuală (colonografia CT)?

Pregătirea pentru colonoscopia virtuală este la fel de riguroasă ca cea pentru colonoscopia clasică. Deoarece este o examinare radiologică (CT), colonul trebuie să fie perfect curat, altfel resturile de materii fecale pot fi interpretate greșit ca fiind polipi.

Pacientul va trebui să urmeze o dietă strict lichidă cu una sau două zile înainte de procedură. Concomitent, se va administra o soluție laxativă puternică, similară celei folosite pentru colonoscopia clasică, urmând schema indicată de medic pentru a goli complet intestinul. Suplimentar, pacientul va bea o substanță de contrast specială (agent oral), care ajută la „marcarea” oricăror resturi fluide sau fecale rămase, permițând astfel software-ului CT să le diferențieze corect de polipi.

În timpul procedurii, pacientul stă întins pe masa scannerului CT. Un tub mic va fi introdus în rect pentru a insufla aer sau dioxid de carbon, o acțiune necesară pentru a destinde colonul și a obține imagini clare. Scanarea în sine este foarte rapidă, durând aproximativ 10-15 minute, nu este dureroasă și nu necesită sedare.

Ce înseamnă rezultatele testelor de screening?

Interpretarea rezultatelor depinde fundamental de tipul de test efectuat. Un rezultat la screening-ul colorectal poate fi liniștitor (negativ/normal) sau poate indica necesitatea unor investigații suplimentare (pozitiv/prezența polipilor), fără a reprezenta imediat un diagnostic de cancer colorectal.

Ce înseamnă un rezultat la testul FIT (pozitiv sau negativ)?

Rezultatul testului FIT indică doar prezența sau absența sângelui ascuns în proba de scaun. Este un indicator de risc, nu un diagnostic.

Cum se interpretează rezultatele endoscopice (colonoscopie, sigmoidoscopie)?

În cazul investigațiilor endoscopice, medicul gastroenterolog oferă un raport detaliat imediat după procedură, bazat pe ceea ce a observat direct.

• Rezultat normal: Mucoasa colonului (sau a segmentului examinat) este sănătoasă, fără polipi sau alte leziuni. În cazul unei colonoscopii totale normale la un pacient cu risc mediu, următorul screening colorectal se recomandă, de obicei, peste 10 ani.
• Polipi intestinali: Medicul va descrie numărul, mărimea și localizarea polipilor. În timpul colonoscopiei, majoritatea polipilor sunt îndepărtați pe loc (polipectomie).
• Analiza polipilor (biopsie): Toți polipii extrași sunt trimiși la laboratorul de anatomie patologică. Rezultatul biopsiei stabilește tipul lor (de exemplu, adenomatoși, care sunt precanceroși) și ghidează intervalul următorului control (de obicei, mai devreme de 10 ani).
• Leziune suspectă: Dacă medicul observă o masă care ridică suspiciunea unui diagnostic de cancer colorectal, va preleva biopsii multiple din acea zonă. Confirmarea diagnosticului vine doar de la examenul anatomopatologic.

Ce se întâmplă după o colonoscopie virtuală?

Rezultatul colonoscopiei virtuale este un raport radiologic detaliat. Această metodă este strict diagnostică (nu permite îndepărtarea polipilor).

• Rezultat normal (fără polipi): Rezultatul este liniștitor. Se reia screening-ul la intervalul recomandat de medic (de obicei 5 ani).
• Polipi detectați: Dacă imaginile CT identifică polipi (în special cei peste 6-10 mm), pasul următor obligatoriu este programarea unei colonoscopii clasice pentru a-i îndepărta și analiza.
• Descoperiri extra-colonice: Un avantaj al CT-ului este că poate vizualiza și alte organe din abdomen (rinichi, ficat). Raportul poate menționa și descoperiri accidentale în aceste zone, care pot necesita investigații suplimentare.

Care sunt pașii de urmat?

După ce ai citit aceste informații, este timpul să acționezi pentru sănătatea ta.

1. Evaluează-ți vârsta și riscul: Dacă ai peste 45 de ani și nu ai făcut niciun screening, este momentul să discuți cu medicul tău. Dacă ai factori de risc (istoric familial, boli inflamatorii), fă o programare chiar dacă ești mai tânăr.
2. Discută cu medicul de familie: Întreabă medicul care este cea mai potrivită metodă de screening pentru tine (test FIT sau colonoscopie directă).
3. Programează testul de primă linie: Dacă se optează pentru testul FIT/FOBT, solicită kitul de recoltare și instrucțiunile. Nu amâna efectuarea testului.
4. Respectă recomandarea medicală: Dacă testul FIT este pozitiv, fă imediat programare la gastroenterologie pentru colonoscopie. Nu te panica, dar nici nu ignora rezultatul.
5. Adoptă un stil de viață sănătos: Redu consumul de carne procesată, crește aportul de fibre, menține o greutate sănătoasă și fă mișcare. Acestea reduc riscul de cancer colorectal.

Vrei să înțelegi mai bine ce sunt și ce nu sunt markerii tumorali? Am pregătit un articol detaliat despre rolul markerilor tumorali și de ce nu sunt folosiți pentru screening.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse:

• U.S. Preventive Services Task Force (USPSTF) – Colorectal Cancer: Screening, 18 mai 2021. https://www.uspreventiveservicestaskforce.org/uspstf/recommendation/colorectal-cancer-screening
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Screening for Colorectal Cancer, 26 februarie 2025. https://www.cdc.gov/colorectal-cancer/screening/index.html
• American Cancer Society (ACS) – How Often to Have Screening Tests, 29 ianuarie 2024. https://www.cancer.org/cancer/types/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/acs-recommendations.html
• World Health Organization (WHO) – Colorectal cancer (fact sheet), 11 iulie 2023. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/colorectal-cancer
• American College of Gastroenterology (ACG) – ACG Updates Colorectal Cancer Guidelines (comunicat guideline 2021), 2021. https://webfiles.gi.org/docs/media/crc_screening_guidelines_2021_release.pdf
• MedlinePlus (NIH) – Fecal immunochemical test (FIT) / Fecal Occult Blood Test (FOBT), 12 august 2024. https://medlineplus.gov/ency/article/002071.htm
• Mayo Clinic – Colon cancer screening: Weighing the options, 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-cancer/in-depth/colon-cancer-screening/art-20046825

Sursă foto: Shutterstock