Ce este sindromul burnout, cum îți afectează viața și ce poți face în această privință?

Sindromul burnout este un fenomen ocupațional tot mai recunoscut în prezent, caracterizat prin epuizare emoțională, depersonalizare și un sentiment redus de împlinire la nivel personal. Burnout-ul este clasificat ca sindrom și nu ca boală, având origini legate de mediul profesional și reprezentând consecința directă a stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat eficient. Înțelegerea și recunoașterea burnout-ului ca fenomen ocupațional constituie primul pas către identificarea și implementarea unor soluții eficiente la nivel individual și de mediu de lucru.

Citește, în cele ce urmează și află de ce este atât de important sindromul burnout, cum se poate înțelege mai bine, precum și cum se poate gestiona în mod eficient.

Cauzele sindromului burnout

Cauzele sindromului burnout sunt complexe și rezultă dintr-o combinație de factori profesionali și individuali

Factori de risc legați de locul de muncă

Printre principalii factori legați de mediul profesional se numără:

• Volumul excesiv de muncă sau, din contră, mult prea scăzut în comparaÈ›ie cu abilitățile personale (lucru monoton, nepotrivit);
• Procesele de lucru ineficiente;
• Lipsa autonomiei (program, sarcini);
• Lipsa resurselor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi;
• Leadership-ul deficitar È™i lipsa clarității în privinÈ›a aÈ™teptărilor profesionale;
• Conflictele interpersonale la locul de muncă (È™efi, colegi);
• Cercurile de suport inadecvate (lipsa suportului emoÈ›ional atât în cadrul profesional, cât È™i personal);
• Dezechilibrul dintre viaÈ›a profesională È™i cea personală.

Factori de risc individuali

Pe lângă condițiile de muncă, caracteristicile individuale pot influența în mod considerabil susceptibilitatea la a dezvolta burnout la un moment dat în timpul vieții profesionale. Printre acestea se numără:

• Trăsăturile de personalitate (perfecÈ›ionismul, empatia excesivă, investiÈ›ia crescută în locul de muncă);
• Vârsta È™i sexul – predispoziÈ›ia este crescută vârstă tânără È™i la genul feminin;
• Modul de coping la situaÈ›ii stresante (anxietate, atacuri de panică, sentimente de lipsă de control);
• ExperienÈ›ele profesionale anterioare.

Simptomele sindromului burnout

Simptome la nivel cognitiv și emoțional

Manifestările sindromului burnout sunt variate și pot afecta semnificativ atât starea emoțională, cât și funcționarea cognitivă.

Pe de-o parte, epuizarea emoțională se caracterizează printr-un sentiment profund de gol interior și lipsă de energie afectivă și pot apărea manifestări precum:

• Pierdere a empatiei față de colegi, clienÈ›i sau pacienÈ›i;
• Cinism;
• Sentimente de inutilitate;
• Lipsă de sens în activitatea profesională;
• DetaÈ™are progresivă față de muncă;
• Scăderea motivaÈ›iei profesionale È™i personale.

Pe de altă parte, deteriorarea cognitivă se referă la dificultăți de concentrare, scăderea capacității de a lua decizii și reducerea eficienței în îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Simptome la nivel comportamental

Din punct de vedere comportamental, burnout-ul se manifestă prin:

• Scăderea performanÈ›ei profesionale;
• Dificultăți de concentrare;
• Izolare socială;
• Iritabilitate;
• Lipsă de interes È™i de implicare în activitățile de echipă;
• Scădere vizibilă a satisfacÈ›iei profesionale.

În unele cazuri, în special când nu se gestionează eficient aceste manifestări, se poate observa o tendință de a recurge la substanțe precum alcoolul sau drogurile, utilizate ca mecanism de compensare emoțională (coping). Aceste comportamente agravează, însă, starea generală în loc să o sprijine.

Simptome fizice (somatizări)

Sindromul burnout se asociază și cu manifestări somatice, fapt ce evidențiază legătura atât de importantă dintre stresul psihic și sănătatea fizică. Aceste somatizări pot include:

• Oboseală persistentă;
• Insomnie È™i alte tulburări de somn;
• Dureri de cap;
• Tulburări gastrointestinale;

Alte simptome fizice nespecifice, fără o cauză medicală evidentă.

Pe termen lung, ignorarea acestor semnale poate crește riscul de boli cardiace, hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și boli ale sistemului imunitar.

👉 Uneori, stresul de la locul de muncă și/sau personal poate ajunge să se manifeste prin somatizări, organismul tău suferind fizic. Nu aștepta să fie prea târziu! Mergi la centrul Poliana apropiat ție și află starea ta de sănătate actuală!

Sindromul burnout vs. depresie

Cu toate că pot exista destul de multe asemănări între sindromul burnout și depresie, este important de menționat faptul că acestea sunt două afecțiuni distincte. Burnout-ul este o consecință datorată stresului profesional cronic, în timp ce depresia reprezintă o afecțiune medicală cu cauze multifactoriale, care necesită un tratament specific.

Totuși, burnout-ul netratat poate favoriza apariția depresiei sau poate exista în paralel cu aceasta. Burnout-ul tinde să se amelioreze odată cu reducerea stresului profesional, depresia necesită intervenție terapeutică și psihiatrică specializată.

Cum se depistează sindromul burnout

Diagnosticul burnout-ului se bazează pe instrumente validate de auto-raportare, cel mai frecvent utilizat fiind Maslach Burnout Inventory (MBI), care evaluează epuizarea emoțională, depersonalizarea și realizarea personală. Nu există un prag diagnostic universal acceptat, iar estimările variază considerabil în funcție de criteriile și instrumentele de măsurare utilizate.

Evaluarea celor trei dimensiuni principale (epuizarea emoțională, depersonalizarea și sentimentul de realizare personală) oferă o imagine completă a severității burnout-ului.

Identificarea precoce este esențială pentru o gestionare eficientă, permițând implementarea intervențiilor înainte ca simptomele să devină severe și să afecteze în mod important sănătatea și cariera profesională.

Gestionarea burnout-ului

O abordare pe două fronturi

Gestionarea burnout-ului necesită o strategie combinată, care vizează atât factorii legați de locul de muncă, precum și pe cei individuali. Dovezile arată că intervențiile precum reducerea volumului de muncă, optimizarea proceselor și formarea în leadership au un impact mai mare și mai durabil decât strategiile centrate exclusiv pe individ.

Intervenții la nivelul locului de muncă

• Reducerea volumului de muncă – probabil intervenÈ›ia cu cea mai mare susÈ›inere È™tiinÈ›ifică; presupune măsuri precum scăderea orelor de lucru, redistribuirea sarcinilor administrative sau creÈ™terea numărului de angajaÈ›i; aceste metode pot reduce semnificativ scorurile de burnout È™i epuizarea emoÈ›ională;
• Optimizarea modului de lucru (workflow) – se bazează pe îmbunătățirea proceselor de lucru printr-o restructurare participativă, iniÈ›iative mai bune sau eliminarea sarcinilor care nu prezintă o adevărată valoare; aceste metode contribuie la reducerea burnout-ului, mai ales când angajaÈ›ii sunt implicaÈ›i activ în aceste schimbări;
• Leadership È™i cultură profesională adecvate – leadership-ul corespunzător, precum È™i cultura organizaÈ›ională orientată spre bunăstarea angajaÈ›ilor joacă un rol extrem de important în prevenirea burnout-ului; desemnarea unor persoane care să se ocupe de bunăstarea angajaÈ›ilor È™i promovarea comportamentelor de leadership pozitive (sprijinul individualizat È™i recunoaÈ™terea meritelor) sunt asociate cu niveluri mai scăzute de epuizare È™i satisfacÈ›ie profesională crescută;
• IntervenÈ›ii integrate È™i abordări multi-sistem – s-a observat că programele integrate (care combină acÈ›iuni asupra culturii organizaÈ›iei, leadership-ului È™i workflow-ului) sunt cele mai eficiente.

Intervenții la nivel individual

• Strategii terapeutice dovedite È™tiinÈ›ific – cele mai eficiente intervenÈ›ii individuale presupun reducerea stresului bazată pe mindfulness (MBSR) È™i terapia cognitiv-comportamentală (CBT); ambele metode au demonstrat o eficacitate superioară în reducerea simptomelor de epuizare, mai ales în rândul profesioniÈ™tilor din domeniul medical;
• Strategii personale de coping – practicile de relaxare precum yoga, meditaÈ›ia, tai chi sau exerciÈ›iile de respiraÈ›ie pot contribui la reducerea tensiunii generale; de asemenea, activitatea fizică regulată È™i un somn de calitate sprijină refacerea resurselor fizice È™i emoÈ›ionale;
• Comunicare È™i stabilirea limitelor – menÈ›inerea unui dialog cât mai deschis cu persoanele din conducere poate duce la identificarea unor soluÈ›ii realiste privind volumul de muncă È™i prioritizarea sarcinilor; totodată, menÈ›inerea unui echilibru sănătos între viaÈ›a profesională È™i cea personală este esenÈ›ială;
• Suportul emoÈ›ional – este esenÈ›ial un suport adecvat nu doar din partea colegilor de muncă, ci È™i din partea prietenilor È™i a familiei; acest suport poate reduce impactul stresului profesional; în organizaÈ›iile care oferă programe de asistență pentru angajaÈ›i, accesarea acestora poate fi extrem de benefică pe termen scurt È™i lung.

Tratamentul farmacologic

În prezent, nu există dovezi considerabile care să susțină eficiența instituirii unui tratament medicamentos în gestionarea sindromului burnout. Totuși, în cazul în care există depresie asociată acestui sindrom burnout sau la persoanele cu trăsături anxioase, antidepresivele pot fi utile.

Evaluarea medicală individuală este întotdeauna obligatorie înainte de orice intervenție farmacologică.

👉 Nu știi cum este starea ta de sănătate actuală? Ai suferit psihic și fizic în ultimul timp? Programează-te la analize și pornește de la niște date obiective, ca să poți să îți începi recuperarea către starea de sănătate mintală și fizică optimă!

Limitări și direcții viitoare

Cu toate că s-au făcut destul de multe progrese în înțelegerea burnout-ului, diferențele dintre studii și variațiile în implementarea intervențiilor limitează formularea unor concluzii absolute. Astfel, studiile viitoare trebuie să urmărească dezvoltarea unor strategii adaptate contextului profesional specific, care pot să reflecte realitățile fiecărui domeniu de activitate.

De asemenea, este necesară o mai bună integrare între intervențiile la locul de muncă și cele la nivel individual, pentru a evalua impactul combinat și sustenabil pe termen lung.

În concluzie, sindromul burnout este un fenomen complex, însă des întâlnit, ce are cauze multifactoriale și care necesită o abordare coordonată între individ și locul său de muncă. Identificarea precoce a simptomelor și intervențiile personalizate sunt pași esențiali în prevenirea și gestionarea eficientă a epuizării profesionale.

👉 Ți s-a părut interesant subiectul sindrom burnout și dorești să fii la curent și cu alte informații medicale utile? Vizitează secțiunea noastră de noutăți și rămâi mereu informat!

Cercetările au arătat că intervenții precum reducerea volumului de muncă, optimizarea proceselor și promovarea unui leadership transformațional au cel mai mare impact. De asemenea, o cultură bazată pe sprijin, empatie și recunoaștere consolidează sănătatea mintală și performanța echipelor. Practic, se recomandă protejarea bunăstării mentale la locul de muncă, deoarece investiția în sănătatea angajaților aduce beneficii atât la nivel individual, cât și la nivel de organizație.

Surse foto: Shutterstock

Bibliografie:

• https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34052460/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27396776/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37758838/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32590814/
• https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra2302878