Acondroplazie: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Informații cheie:

Acondroplazia este o boală genetică care afectează creșterea osoasă, cauzând nanism disproporționat.

• Cauze genetice: Mutație în gena FGFR3 ce influențează dezvoltarea cartilajului.
• Simptome: Membre scurte, cap mare, probleme ortopedice și neurologice.
• Tratament: Nu există vindecare completă, dar există opțiuni chirurgicale, terapii țintite și management al complicațiilor.
• Suport: Monitorizare pe termen lung, consiliere genetică și adaptări sociale pentru o calitate a vieții cât mai bună.

Află din acest ghid complet care sunt cauzele acondroplaziei, cum se manifestă aceasta și cum poate fi diagnosticată și care sunt opțiunile de îmbunătățire a calității vieții pentru pacienții diagnosticați.

Ce este acondroplazia și cum afectează creșterea osoasă?

Acondroplazia este cea mai frecventă formă de nanism disproporționat (înălțime semnificativ mai mică decât media populației), cauzată de o tulburare a procesului de formare a oaselor lungi.

Persoanele cu această afecțiune prezintă statură mică, brațe și picioare mai scurte decât media, dar un trunchi cu dimensiuni relativ normale. Boala este de natură genetică, fiind rezultatul unei mutații care afectează dezvoltarea cartilajului și transformarea acestuia în țesut osos. Deși înălțimea este afectată, inteligența și funcțiile cognitive rămân normale.

Care este mecanismul biologic al tulburării de creștere?

Creșterea oaselor lungi, cum sunt femurul și humerusul, are loc la nivelul plăcilor de creștere, structuri formate din cartilaj hialin. Acest cartilaj funcționează ca un „miez flexibil” care, pe măsură ce organismul se dezvoltă, este treptat înlocuit cu țesut osos printr-un proces numit osificare endocondrală. Acest mecanism asigură atât alungirea osului, cât și menținerea rezistenței structurale.

Modificările procesului de osificare endocondrală

În acondroplazie, mutația genei FGFR3 (Fibroblast Growth Factor Receptor 3) determină hiperactivarea acesteia, ceea ce inhibă proliferarea normală a condrocitelor – celulele specializate din cartilaj. Drept urmare, plăcile de creștere se închid prematur sau produc mai puțin țesut osos, ceea ce duce la o creștere încetinită și disproporționată a membrelor. Această alterare nu afectează formarea oaselor late (cum este craniul), motiv pentru care dimensiunea capului poate fi mai mare în raport cu restul corpului.

Diferențe față de alte forme de nanism

Nanismul nu este o boală unică, ci un termen general pentru mai multe afecțiuni care duc la statură mică. Spre deosebire de nanismul proporționat (în care toate segmentele corpului sunt reduse uniform), acondroplazia se încadrează în categoria nanismului disproporționat, caracterizat prin:

• membre scurte în raport cu trunchiul, în special segmentul proximal (umeri-brațe și coapse-picioare) – un tipar numit rizomelic;
• dimensiuni normale sau aproape normale ale trunchiului;
• caracteristici craniofaciale distinctive, cum ar fi frunte proeminentă și rădăcina nazală aplatizată.

Alte tipuri de nanism, cum ar fi hipocondroplazia sau displazia spondiloepifizială, au mecanisme genetice diferite și pot prezenta distribuții diferite ale disproporției corporale.

Tabel – Comparație între acondroplazie și alte forme de nanism

Un diagnostic corect este primul pas către un tratament eficient. Vino în laboratoarele Poliana să beneficiezi de investigații moderne și rapide, cu tehnologie de ultimă oră și medici specialiști cu experiență în interpretarea corectă a rezultatelor.

Care sunt cauzele acondroplaziei și cum se transmite genetic?

Acondroplazia este determinată de o mutație punctuală la nivelul genei FGFR3 (Fibroblast Growth Factor Receptor 3), localizată pe cromozomul 4. Această genă codifică un receptor proteic implicat în reglarea formării osoase prin controlul dezvoltării și maturării celulelor cartilaginoase. În mod normal, FGFR3 limitează creșterea osoasă pentru a preveni formarea excesivă de os.
În acondroplazie, mutația determină hiperactivarea receptorului FGFR3, ceea ce inhibă prea mult proliferarea condrocitelor. Astfel, cartilajul din plăcile de creștere este insuficient transformat în os, ducând la alungirea redusă a membrelor.

Tipuri de mutații și efectul lor asupra creșterii osoase

Mutația clasică (G1138A sau G1138C), prezentă în majoritatea cazurilor, determină substituția unei glicine cu arginină la poziția 380 a proteinei (Gly380Arg). Mutațiile determină receptorul să transmită permanent un semnal de „oprire a creșterii”, chiar și în absența factorului de creștere. Rezultatul este reprezentat de membre scurte, plăci de creștere îngustate, oase late și cap relativ mare.

Incidența mutațiilor spontane vs. moștenirea genetică

Aproximativ 80% din cazurile de acondroplazie apar din mutații de novo (spontane), adesea asociate cu vârsta paternă avansată.
Restul de 20% se datorează moștenirii genetice de la un părinte afectat. Mutația este suficientă într-o singură copie a genei pentru a provoca boala, ceea ce indică moștenirea autozomal dominantă.

Diagnosticul prenatal al acondroplaziei oferă familiei posibilitatea de a se pregăti adecvat pentru eventualele probleme de sănătate ale bebelușului lor, într-un centru specializat. Descoperă mai multe despre testarea genetica pentru acondroplazie din lichid amniotic.

Modele de transmitere autozomal dominant

Acondroplazia urmează un tipar de moștenire autosomal dominant, ceea ce înseamnă că dacă un părinte are acondroplazie și celălalt este sănătos, există 50% șanse ca fiecare copil să moștenească boala. Dacă ambii părinți au acondroplazie, există 25% șanse ca copilul să fie sănătos, 50% șanse să moștenească acondroplazia și 25% șanse să moștenească două copii ale genei mutante, caz aproape întotdeauna letal la naștere (forma homozigotă).

Factori de risc și situații care cresc probabilitatea apariției

• Vârsta paternă avansată (peste 40-45 ani) – crește rata mutațiilor spontane în spermatozoizi.
• Istoric familial de acondroplazie.
• Rar, expunerea la anumiți factori mutageni în timpul concepției, deși legătura directă nu este clar confirmată.

Ce simptome și complicații pot apărea la persoanele cu acondroplazie?

Persoanele cu acondroplazie prezintă un tablou clinic ușor de recunoscut datorită disproporțiilor corporale și trăsăturilor specifice:

• Membre scurte (mai ales segmentul proximal – brațe și coapse), cu mâini mici și degete scurte („mâna în trident”).
• Trunchi cu dimensiuni normale sau ușor scurtat.
• Cap relativ mare (macrocefalie) cu frunte proeminentă și rădăcina nasului deprimată.
• Hipotonie musculară în copilărie, ceea ce poate întârzia mersul.

Modificările membrelor și trunchiului includ unghiuri anormale la nivelul coatelor și genunchilor și lărgirea metafizelor osoase, partea dintre diafiză și epifiză. Este posibilă lordoza lombară accentuată și cifoza toracolombară.

Caracteristicile faciale specifice constau în frunte bombată și disproporționat de mare, precum și maxilar superior mic (hipoplazie maxilară), ceea ce poate influența mușcătura și alinierea dentară.

Particularitățile de dezvoltare a scheletului aduc și probleme de sănătate posibile. Printre complicațiile ortopedice se numără genu varum (picioare în formă de paranteză) din cauza presiunii neuniforme pe genunchi, scolioza sau lordoza lombară pronunțată și limitarea mobilității articulațiilor.

Complicații ortopedice

Genu varum (picioare în formă de paranteză) poate apărea din cauza presiunii neuniforme pe genunchi. Scolioza sau lordoza lombară pronunțată reprezintă alte posibile complicații. De asemenea, poate apărea limitarea mobilității articulațiilor.

Problemele de dezvoltare a coloanei vertebrale ridică numeroase provocări din punct de vedere al calității vieții. Citește mai multe despre scolioza, cauzele sale și optiunile de tratament.

Probleme respiratorii și apnee de somn

Structura specifică a capului și trunchiului la persoanele cu acondroplazie influențează și funcția respiratorie. Îngustarea căilor aeriene superioare determină dificultăți de respirație, sforăit și episoade de apnee obstructivă în somn, ceea ce afectează calitatea odihnei și poate favoriza oboseala cronică și complicațiile cardiovasculare.

La unii pacienți se întâlnește hipoplazia toracică, adică dezvoltarea insuficientă a cutiei toracice, care reduce capacitatea pulmonară și crește susceptibilitatea la infecții respiratorii. Pentru o depistare precoce și un tratament eficient este recomandată monitorizarea atentă a respirației, inclusiv prin studii de somn.

Afecțiuni neurologice și compresia măduvei spinării

Îngustarea canalului spinal, cunoscută sub denumirea de stenoză spinală, poate apărea atât la copii, cât și la adulți și este o cauză importantă de durere și limitare a mobilității. Există și riscul de compresie a măduvei spinării, în special la nivel cervical, ceea ce poate duce la tulburări de coordonare, slăbiciune musculară sau chiar paralizie dacă nu se intervine medical la timp. Supravegherea neurologică periodică este esențială pentru a preveni complicațiile severe.

Evoluția simptomelor în copilărie și la vârsta adultă

Manifestările clinice ale acondroplaziei variază de-a lungul vieții. În copilărie apar întârzieri ușoare în dezvoltarea motorie, probleme de postură și infecții repetate ale urechii medii, cauzate de particularitățile anatomice ale tubului auditiv.

La vârsta adultă, tabloul clinic se modifică, fiind frecventă apariția durerilor de spate cronice, agravarea deformărilor ortopedice și progresia complicațiilor neurologice. Monitorizarea constantă și intervențiile medicale adaptate fiecărei etape de viață pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.

Tabel – Complicații posibile în acondroplazie și momentul frecvent de apariție

Cum se diagnostichează acondroplazia?

Diagnosticul începe, de obicei, cu evaluarea caracteristicilor fizice tipice, încă din perioada neonatală sau chiar la naștere:

• Membre scurte și trunchi relativ normal.
• Cap mare cu frunte proeminentă.
• Hipotonie musculară la nou-născut.

Medicul efectuează măsurători antropometrice detaliate: lungimea corpului, raportul dintre lungimea trunchiului și a membrelor, circumferința craniană, precum și unghiurile articulațiilor.

Imagistică medicală (radiografie, RMN, CT)

Diagnosticul de acondroplazie se bazează adesea pe semne clinice vizibile și pe investigații imagistice. Radiografia poate evidenția oasele scurte și late, deformările coloanei vertebrale, bazinul îngust și modificările caracteristice ale craniului. RMN-ul și CT-ul pot fi utilizate pentru a evalua complicațiile neurologice sau pentru a analiza mai detaliat structurile osoase și compresiunile medulare.

Acondroplazia poate fi identificată accidental în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, în urma ecografiilor prenatale de rutină, atunci când se observă scurtarea oaselor lungi la un fat în curs de dezvoltare. Printre semnele ecografice asociate se numără: scolioza lombară, macrocefalie cu proeminență frontală, punte nazală aplatizată, membre scurte, mâini și degete mici. După săptămâna 22 de sarcină, aceste modificări — în special disproporția membrelor și trăsăturile faciale caracteristice — devin mult mai evidente.

Teste genetice pentru confirmare

Diagnosticul definitiv se stabilește prin testare genetică, prin identificarea mutației specifice la nivelul genei FGFR3. Aceasta permite confirmarea diagnosticului în cazurile în care aspectele clinice și radiologice nu sunt suficient de clare și poate fi folosită inclusiv în diagnosticul prenatal, prin analiza ADN-ului fetal (prin amniocenteza, prelevarea de vilozitati coriale, sau, mai recent, neinvaziv, din sangele matern).

🔍 Programeaza-te pentru o consultatie atenta la Poliana și beneficiază de îngrijire medicală de calitate, cu acces la investigații moderne și tratamente eficiente. Echipa noastră de medici experimentați te va ghida prin tot procesul de tratament, asigurându-se că primești cea mai bună îngrijire pentru o recuperare rapidă și completă.

Ce opțiuni de tratament există pentru acondroplazie?

Deși acondroplazia determină o întreagă serie de probleme și complicații, tratamentul acesteia este o provocare, din multe puncte de vedere.

Tratamentul simptomatic și managementul complicațiilor

Acondroplazia nu are, în prezent, un tratament curativ definitiv, însă există metode prin care se pot ameliora simptomele și preveni complicațiile. Monitorizarea regulată a dezvoltării osoase și a sănătății coloanei vertebrale este esențială pentru identificarea timpurie a deformărilor și a riscului de compresie medulară. Corectarea problemelor ortopedice poate îmbunătăți mobilitatea și reduce durerea, contribuind la o mai bună calitate a vieții. De asemenea, intervențiile respiratorii și neurologice sunt importante pentru prevenirea sau tratarea apneei de somn și a compresiunilor nervoase, asigurând o dezvoltare cât mai armonioasă.

Intervenții ortopedice și corecții chirurgicale

În anumite cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru corectarea deformărilor membrelor sau pentru tratamentul stenozelor spinale. Alungirea membrelor este o procedură complexă, rezervată unor cazuri selecționate, cu beneficii și riscuri ce trebuie atent cântărite.

Terapia hormonală și limitele acesteia

Administrarea hormonului de creștere a fost încercată pentru a stimula dezvoltarea staturală, însă rezultatele sunt limitate și nu modifică fundamental evoluția bolii. Efectele sunt modeste și variabile, iar terapia nu influențează proporțiile corpului.

Managementul respirator și neurologic

Tratamentul include utilizarea CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii) sau a altor dispozitive pentru controlul apneei de somn, o problemă frecvent întâlnită la pacienții cu acondroplazie. În cazurile de compresie severă a canalului medular, poate fi necesară decompresia chirurgicală pentru a preveni deteriorarea neurologică. Monitorizarea atentă a dezvoltării neurologice la copii este esențială pentru depistarea precoce a tulburărilor motorii sau a altor complicații asociate.

Progrese recente în terapia țintită pentru FGFR3

Cercetările actuale testează medicamente care blochează semnalul excesiv al receptorului FGFR3, cum ar fi analogii de peptide sau molecule mici inhibitoare. Un exemplu este vosoritida, un analog al peptidului natriuretic de tip C (CNP), care a arătat rezultate promițătoare în creșterea lungimii membrelor la copii. Aceste terapii sunt încă în curs de studiu și nu sunt disponibile pe scară largă.

Cum pot fi sprijinite persoanele cu acondroplazie pe termen lung?

Acondroplazia este o provocare pentru pacient și pentru întreaga sa familie, motiv pentru care sprijinul social este extrem de important.

Suport psihologic și adaptarea socială

Consilierea psihologică pentru copil și familie are un rol important în gestionarea impactului emoțional al diagnosticului și al provocărilor asociate. Adaptările în mediul școlar și la locul de muncă facilitează participarea deplină la activitățile cotidiene și reduc barierele sociale. Sprijinul oferit de comunitățile de pacienți și de asociațiile de profil contribuie la integrarea socială, schimbul de experiențe și creșterea calității vieții.

Adaptări în mediul școlar și profesional

Mobilierul adaptat, precum bănci, scaune și mese la dimensiuni potrivite, este esențial pentru confortul și participarea activă a copiilor și adulților cu acondroplazie. Accesul facil la materiale educaționale și zone de lucru sprijină procesul de învățare și dezvoltarea abilităților. În mediul profesional, modificarea echipamentelor de lucru și adaptarea spațiilor contribuie la siguranță și eficiență. Programele de integrare și educare a colegilor joacă un rol important în prevenirea discriminării și stimularea incluziunii.

Comunități de suport și resurse disponibile

Organizațiile internaționale și locale, precum Little People of the World sau asociațiile naționale pentru persoane cu nanism, oferă informații, sprijin emoțional și oportunități de socializare. Grupurile de suport online facilitează schimbul de experiențe și sfaturi între familii și persoanele afectate. În plus, evenimentele educative și conferințele medicale dedicate celor interesați de ultimele progrese în tratament și cercetare contribuie la consolidarea unei rețele de sprijin și la accesul la informații actualizate.

Astfel, managementul pe termen lung al acondroplaziei nu se rezumă doar la tratamente medicale, ci implică o abordare multidisciplinară – medicală, psihologică, educațională și socială – pentru a maximiza calitatea vieții.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

Mayo Clinic – Dwarfism: Symptoms and causes, noiembrie 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dwarfism/symptoms-causes/syc-20371969 –
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Achondroplasia: Development, Pathogenesis, and Therapy – PMC, 2017. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5354942/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Sixteen years and counting: the current understanding of fibroblast growth factor receptor 3 (FGFR3) signaling in skeletal dysplasias – PMC, 2011. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3240715/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), New developments in the management of achondroplasia – PMC, 2020. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7098936/
Cleveland Clinic – Achondroplasia: Symptoms, Treatment, Causes & Diagnosis, septembrie 2023. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22183-achondroplasia
Johns Hopkins Medicine – Achondroplasia. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/achondroplasia
FDA – VOXZOGO (vosoritide) for injection – Label Information, octombrie 2023. https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/2023/214938s002lbl.pdf
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Vosoritide, a miracle drug, covering unmet need in achondroplasia: A regulatory update – PMC, 2023. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10680156/
Nature Reviews Endocrinology – International consensus guidelines on the implementation and monitoring of vosoritide therapy in individuals with achondroplasia, ianuarie 2025. https://www.nature.com/articles/s41574-024-01074-9
MedlinePlus Genetics – Achondroplasia. https://medlineplus.gov/genetics/condition/achondroplasia/
MedlinePlus Genetics – FGFR3 gene. https://medlineplus.gov/genetics/gene/fgfr3/
NCBI StatPearls – Achondroplasia, august 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559263/
National Organization for Rare Disorders (NORD) – Achondroplasia, noiembrie 2023. https://rarediseases.org/rare-diseases/achondroplasia/
Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – Achondroplasia. https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/8173/achondroplasia
Little People of America (LPA) – organizația de suport pentru persoanele cu nanism. https://www.lpaonline.org/

Sursa foto: Shutterstock