Cancerul de vezică urinară este o afecțiune care, deși poate părea mai puțin cunoscută decât alte neoplazii, afectează anual un număr mare de persoane la nivel global. Înțelegerea modului în care apare, a simptomelor timpurii și a opțiunilor curente de tratament poate face o diferență majoră în depistarea precoce și în evoluția bolii.

În cele ce urmează, află mai multe informații esențial despre factorii de risc ai cancerului de vezică urinară, simptomele asociate, diagnosticul, tratamentul și metodele de prevenție.

Ce este cancerul de vezică urinară?

Rinichii filtrează sângele și produc urina, care parcurge ureterele și ajunge în vezică, loc în care este depozitată până când este eliminată din corp, prin uretră.

Vezica urinară este un organ muscular, cavitar, localizat în partea inferioară a abdomenului (hipogastru). Cancerul de vezică urinară apare atunci când celulele care căptușesc interiorul vezicii, numite celule uroteliale sau de tranziție, suferă mutații genetice și se multiplică în mod necontrolat, dând naștere unui cancer.

Aproximativ 90–95% din cazurile de cancer de vezică urinară sunt carcinoame uroteliale. Restul includ forme mai rare, precum:

Carcinomul epidermoid (cu celule scuamoase) – este asociat frecvent cu inflamații cronice sau infecții parazitare;
Adenocarcinomul – carcinomul celulelor glandulare;
Carcinomul cu celule mici – de origine neuroendocrină.

Din punct de vedere al agresivității și pătrunderii la nivelul mușchiului vezicii, cancerul se clasifică în:

Non-invaziv muscular (NMIBC) – cel mai frecvent;
Invaziv muscular (MIBC) – penetrează straturile profunde ale peretelui vezical.

👉 Ți se pare important să fii mereu la curent cu știrile medicale? Și nouă! Tocmai de aceea, ți-am pregătit secțiunea de noutăți. Citește chiar acum!

Cauze și factori de risc pentru cancer vezica urinara

Motivele de apariție a cancerului de vezică urinară implică mai mulți factori, atât genetici, cât și de mediu. Astfel, factorii de risc includ:

Fumatul – este cel mai important factor de risc; substanțele chimice din fumul de țigară sunt filtrate de rinichi și eliminate prin urină, deteriorând mucoasa vezicii și promovând multiplicarea anormală a celulelor uroteliale;
Expunerea profesională (ex: arsenic, vopsea, cauciuc, piele, textile);
Vârsta și sexul – riscul crește odată cu vârsta (peste 55 de ani) și cu sexul masculin (bărbații sunt mai predispuși la această boală decât femeile);
Inflamația cronică a vezicii – infecțiile urinare recurente sau utilizarea pe termen lung a unui cateter urinar cresc riscul de carcinom epidermoid;
Tratamente oncologice – chimioterapicele tip ciclofosfamidă și radioterapia pelvică pot crește riscul de cancer vezical;
Istoricul personal și familial – cazuri de cancer de vezică în trecut se asociază cu un risc crescut de recurență; istoricul de sindrom Lynch în familie poate, de asemenea, predispune la cancer al tractului urinar;
Mutații ale genelor FGFR3, TP53 și PIK3CA – joacă un rol important în dezvoltarea și progresia bolii, mai ales în formele non-invazive.

👉 Infecțiile urinare, în special cele cronice, pot predispune la alte afecțiuni, printre care și cancerul vezical. Sună și programează-te pentru analize și profită de pachetul pentru infecții urinare!

Simptomele cancerului de vezică urinară

Cel mai frecvent simptom al cancerului de vezică urinară (și, adesea, cel care aduce pacientul la doctor) este hematuria (urina cu sânge). Acest simptom poate apărea și dispărea, iar uneori cantitatea de sânge este atât de mică încât poate fi detectată doar printr-un test de laborator.

Alte simptome frecvente în cancerul de vezică includ:

Urinare frecventă;
Durere sau arsură la urinare;
Nevoia imperioasă de a urina chiar și cu vezica goală;
Urinare nocturnă frecventă.

În cazul unei neoplazii avansate, diseminate, însemnând că tumora s-a extins la organele și țesuturile învecinate, pot apărea și:

Imposibilitatea de a urina;
Dureri lombare;
Dureri abdominale;
Dureri osoase;
Pierdere în greutate neintenționată;
Pierderea apetitului;
Umflarea picioarelor;
Stare generală de oboseală.

Stadiile cancerului de vezică urinară

Stadializarea cancerului de vezică se face folosind sistemul TNM și descrie cât de mult s-a extins boal, având în vedere dimensiunea tumorii principale, invazia ganglionilor limfatici și metastazele. Pe baza acestuia, se atribuie un stadiu de la 0 la IV.

Stadiul 0 (0a sau neinvaziv, 0is sau insitu) – celulele canceroase sunt prezente doar la nivel de mucoasă a vezicii, fără a invada peretele vezical;
Stadiul I – cancerul s-a extins în lamina propria (țesut conjunctiv), dar nu a ajuns la stratul muscular al peretelui vezical;
Stadiul II – cancerul a penetrat stratul muscular al vezicii;
Stadiul III – este un stadiu local avansat; se împarte în IIIA și IIIB; în IIIA, tumora a crescut prin peretele vezicii în grăsimea din jur sau s-a răspândit la un ganglion limfatic pelvin, iar în stadiul IIIB sunt afectați mai mulți ganglioni limfatici;
Stadiul IV – metastatic; se împarte în stadiu IVA și IVB; stadiul IVA înseamnă că boala s-a răspândit la peretele abdominal, pelvin sau la ganglionii de deasupra arterelor iliace comune, iar stadiul IVB presupune metastaze la distanță (plămâni, ficat, oase).

Gradul tumoral descrie cât de anormale arată celulele canceroase la microscop și care va fi agresivitatea. Cancerul de grad înalt tinde să crească și să se răspândească mult mai rapid repede și are, de obicei, un prognostic mai rezervat.

Diagnostic și monitorizare

Diagnostic cancer vezica urinara

Cu toate că nu există un test de screening standard pentru populația generală, pentru cei care au avut cancer vezical în trecut, au un istoric familial pozitiv sau prezintă factori de risc, se pot folosi mai multe metode, precum:

Analiza probei de urină – verifică prezența hematuriei (macroscopice și microscopice);
Citologia urinară – examinează la microscop celulele din urină pentru a detecta anomalii;
Testele pentru markeri tumorali – identifică substanțe produse de celulele neoplazice sau de organism ca răspuns la prezența acestora;
Cistoscopia – este procedura de referință, întrucât permite o vizualizare directă a pereților vezicii, cu ajutorul unui tub subțire cu lumină și cameră (cistoscop) și, totodată, facilitează recoltarea unei biopsii.

👉 Urina ta are un aspect neobișnuit? Experimentezi simptome sugestive pentru afecțiuni urinare? Programează-te la unul din medicii noștri urologi!

Stadializare

Pentru stadializare se folosesc:

Uro CT (cu substanță de contrast);
RMN;
Radiografie toracică;
Scintigrafie osoasă.

Este important să știi că testele de screening pot produce rezultate fals-pozitive (care generează anxietate și investigații suplimentare) sau fals-negative (care pot întârzia diagnosticul). De aceea, încă de la primele simptome sau îngrijorări, este extrem de important să existe o discuție deschisă cu medicul, pentru a stabili situația particulară.

Opțiuni de tratament

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este cel de primă linie pentru majoritatea cazurilor și include proceduri precum:

Rezecția transuretrală a tumorii vezicale (TURBT) – este o procedură folosită atât pentru diagnostic, cât și pentru îndepărtarea tumorilor superficiale;
Cistectomia (parțială sau radicală) – se folosește în cancerul de vezică invaziv muscular; cistectomia radicală presupune îndepărtarea totală a vezicii a ganglionilor limfatici adiacenți și prostata (la bărbați) sau uterul și ovarele (la femei); în urma cistectomiei radicale, se poate realiza neovezica (rezervor din intestin, conectat la uretră), conduct ileal sau rezervor urinar continuu, intern.

Chimioterapia și radioterapia

Chimioterapia poate fi administrată în două moduri:

Intravezical (prin cateter) – pentru cancerele de vezică superficiale, cu risc crescut de recurență;
Sistemic (intravenos) – înainte sau după operație, ori în combinație cu radioterapia.

Radioterapia este recomandată când intervenția chirurgicală nu este o opțiune sau nu este dorită și se administrează adesea în combinație cu chimioterapia.

Imunoterapia

Aceste tipuri de tratamente sunt țintite asupra activării sistemului imunitar pentru a lupta împotriva cancerului. Imunoterapia se realizează, cel mai adesea, prin administrarea de BCG intravezical, un agent imunomodulator, derivat din vaccinul anti-tuberculoză, indicat adesea după procedura de TURBT.

Terapia țintită

Aceste tipuri de tratamente se adresează unor vulnerabilități specifice ale celulelor canceroase. De exemplu, mutațiile genei FGFR3 sunt frecvente și reprezintă o țintă terapeutică importantă. Inhibitorii acestei gene includ exemple precum erdafitinib, infigratinib și rogaratinib.

Tratamentele țintite au arătat o eficacitate comparabilă cu chimioterapia standard la pacienții cu cancer local avansat sau metastatic FGFR-pozitiv, astfel că pot fi o variantă terapeutică important de avut în vedere.

Medicina de precizie

Progresele recente în biologia moleculară au permis identificarea unor markeri imunologici cu rol diagnostic, prognostic și predictiv în personalizarea tratamentului cancerului de vezică urinară.

Expresia PD-L1 și PD-1 în țesuturile tumorale este corelată cu gradul, stadiul și recurența bolii. Astfel, cu cât stadiul este mai avansat, cu atât expresia PD-L1 tinde să fie mai intensă. Pacienții cu o expresie ridicată a PD-L1 pot beneficia de tratamente bazate pe inhibitori PD-1/PD-L1.

Alți markeri relevanți includ:

TIGIT – pacienții cu expresie scăzută TIGIT și PD-1 prezintă frecvent mutații FGFR3 și sunt candidați buni pentru terapia țintită;
NKG2A – combinația dintre NKG2A și PD-L1 este utilă pentru predicția răspunsului la tratament.

Măsuri de prevenție

Din păcate, nu există o metodă garantată de prevenire a cancerului de vezică. Totuși, se pot lua măsuri importante pentru a reduce riscurile asociate stilului de viață, precum:

Renunțarea la fumat;
Reducerea, pe cât de mult posibil, a expunerii profesionale prin respectarea cu strictețe normelor de protecție;
Adoptarea unei diete variate, bogată în fructe și legume colorate;
Implementarea unui stil de viață cât mai activ.

Cancerul de vezică urinară este o boală complexă, dar cu opțiuni terapeutice tot mai diverse și mai eficiente. Detectat precoce, în stadii non-invazive, are un prognostic favorabil. Cunoașterea simptomelor în special hematuria și adresarea promptă la medic pot face o diferență decisivă. Dacă ai factori de risc sau simptome sugestive, nu amâna consultul urologic. Viitorul tratamentului cancerului de vezică stă în medicina de precizie: combinarea inhibitorilor de checkpoint imun cu markeri biologici predictivi și terapii țintite pe mutații specifice. Scopul este un tratament individualizat, care să îmbunătățească rata de supraviețuire și calitatea vieții pacienților.

Bibliografie:

https://www.cancer.gov/types/bladder/stages
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bladder-cancer/symptoms-causes/syc-20356104
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bladder-cancer/diagnosis-treatment/drc-20356109
https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2024.1481296/full

Ce este cancerul de vezică urinară?

Cauze și factori de risc pentru cancer vezica urinara

Simptomele cancerului de vezică urinară

Stadiile cancerului de vezică urinară