Cardiomiopatia reprezintă totalitatea afecțiunilor care implică miocardul (mușchiul inimii). În cardiomiopatie, inima nu își mai poate îndeplini funcția de pompă în mod eficient, țesuturile nu mai primesc aportul de sânge necesar și pot apărea simptome precum oboseală, dificultăți de respirație sau palpitații. În lipsa unui tratament, cardiomiopatia se agravează în timp, însă cu tratamentul potrivit, progresia bolii poate fi încetinită și se poate îmbunătăți calitatea vieții.
Află, în cele ce urmează, care sunt principalele tipuri de cardiomiopatie, din ce cauză pot apărea, ce simptome însoțesc cardiomiopatia, precum și ce opțiuni terapeutice există la momentul actual.
Ce este cardiomiopatia și ce efect are asupra miocardului
După cum îi sugerează și numele, cardiomiopatia este o boală (sau, mai precis, un cumul de boli) care afectează miocardul (mușchiul inimii).
În funcție de tipul de miocardiopatie, inima poate deveni rigidă, mărită sau cu pereți îngroșați, toate fiind modificări structurale importante ce influențează funcția de pompă a inimii și, implicit, distribuția de sânge către țesuturi.
În timp, din cauza efortului suplimentar depus în încercarea de a asigura necesarul de sânge, inima își dezvoltă mecanisme adaptative. Temporar, acestea pot funcționa, însă cu timpul, pot conduce la insuficiență cardiacă.
Spre deosebire de alte afecțiuni cardiace, cardiomiopatia poate apărea și la vârste mai mici, are tendința de a fi progresivă și, uneori, poate avea o evoluție rapidă. În plus, poate fi asociată și cu boli sistemice.
Tipurile de cardiomiopatie

Atât în funcție de cauza subiacentă, cât și de caracteristicile miocardului, cardiomiopatia se poate clasifica în mai multe tipuri:
Cardiomiopatia dilatativă
Cardiomiopatia dilatativă este forma cea mai frecventă de cardiomiopatie. Apare atunci când pereții ventriculilor se slăbesc și lărgesc, afectând atât contracția, cât și relaxarea inimii. Progresează, în cele din urmă, către insuficiență cardiacă.
Acest tip de cardiomiopatie poate fi cauzat mai ales de consumul excesiv de alcool, dar și de diferite deficite nutriționale și ca o complicație a sarcinii. Apare cel mai adesea la bărbații adulți cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani.
Cardiomiopatia hipertrofică
Cardiomiopatia hipertrofică apare atunci când grosimea miocardul depășește limita normală și afectează buna funcționare a ventriculului. Zonele îngroșate pot bloca ventriculii, făcând dificilă pomparea sângelui către restul corpului. În timp, hipertrofia poate obstrucționa fluxul sanguin și poate afecta valva mitrală, determinând sângele să regurgiteze prin aceasta (insuficiență mitrală).
Cardiomiopatia hipertrofică este o boală rară și, în majoritatea cazurilor, este ereditară. Poate afecta bărbați și femei de toate vârstele, iar simptomele pot apărea încă din copilărie. Aproximativ 20% din persoanele cu cardiomiopatie hipertrofică obțin diagnosticul, în timp ce restul sunt asimptomatice.
Cardiomiopatia restrictivă
Cardiomiopatia restrictivă este un tip rar de cardiomiopatie ce se caracterizează prin rigidizarea ventriculilor ca urmare a depunerii la nivelul miocardului de materii precum:
- Amiloid (amiloidoză cardiacă);
- Fier (hemocromatoză);
- Èšesut conjunctiv (sclerodermie);
- Țesut granulomatos (sarcoidoză).
Ca urmare a acestor depuneri, ventriculii nu se pot relaxa în mod corespunzător și, astfel, nu se pot umple cu suficient sânge pentru a-l pompa către restul corpului.
Displazia aritmogenică a ventricului drept (ARVD)
Displazia aritmogenă ventriculară dreaptă (ARVD) este un tip rar de cardiomiopatie care apare atunci când miocardul ventriculului drept suferă un proces de moarte tisulară și este înlocuit cu grăsime sau țesut cicatricial.
Această modificare structurală perturbă sistemul electric al inimii, provocând aritmii. De obicei, se întâlnește la adolescenți și adulți tineri și crește riscul de stop cardiac. Simptomele includ palpitații și sincope post efort fizic.
Alte tipuri importante de cardiomiopatie
- Cardiomiopatia peripartum – este o afecÈ›iune rară, dar gravă, ce poate apărea atât în timpul sarcinii (cel mai adesea în a doua jumătate), cât È™i după naÈ™tere;
- Cardiomiopatia takotsubo (sindromul inimii frânte) – este o formă rară de cardiomiopatie, determinată de stres emoÈ›ional sau fizic extrem; se întâlneÈ™te mai des la femei decât la bărbaÈ›i È™i este mai frecventă după menopauză; este, din fericire, reversibilă cu tratament;
- Cardiomiopatia septică – este un tip de cardiomiopatie asociată sepsisului ce dispare, de obicei, în curs de 10 zile de la data recuperării;
- Cardiomiopatia ischemică;
- Cardiomiopatia indusă de chimioterapie.
👉 Te interesează subiectele medicale și dorești să fii la curent și cu alte informații utile? Vizitează secțiunea noastră de noutăți și rămâi mereu informat!
Cauzele și factorii de risc în cardiomiopatie
Cauze ereditare de cardiomiopatie
Multe cazuri de cardiomiopatie au un caracter ereditar (moștenit), fiind descoperite mii de mutații genetice care afectează proteinele implicate în structura și funcția mușchiului cardiac și care, astfel, pot provoca diferite forme de cardiomiopatii.
În timp ce uneori cardiomiopatiile ereditare pot fi explicate de un defect genetic precis, în multe cazuri, cauza exactă rămâne necunoscută, chiar și după investigații extinse.
Cauze dobândite de cardiomiopatie
Pe lângă cauzele ereditare, există și o mulțime de cauze dobândite de cardiomiopatie. Un exemplu îl reprezintă infecțiile virale (miocarditele), o cauză majoră a cardiomiopatiei dobândite. Virusurile pot ataca direct mușchiul cardiac, provocând inflamație și deteriorare care, în timp, duc la slăbirea funcției de pompă a inimii.
Alte cauze dobândite de cardiomiopatie includ:
- Boli cardiace preexistente (ex: boli coronariene);
- Boli autoimune (ex: bolile țesutului conjunctiv precum lupusul sau sclerodermia;
- Boli tiroidiene – atât hipertiroidismul, cât È™i hipotiroidismul pot afecta miocardul;
- Deficite nutriționale severe, în special cele legate de alcoolism cronic;
- Aritmii severe, care suprasolicită inima;
- Anumite tratamente (ex: chimioterapice);
- Diabetul – hiperglicemia poate deteriora miocardul;
- Distrofia musculară;
- Dislipidemii;
- Depuneri tisulare la nivelul miocardului (sarcoidoza, amiloidoza, hemocromatoza).
Este important de menționat că, în multe situații, nu se poate identifica o cauză exactă a cardiomiopatiei. Aceste cazuri sunt clasificate drept cardiomiopatii idiopatice.
Factorii de risc în cardiomiopatie
Unii factori, atât modificabili, cât și nemodificabili, cresc riscul de a dezvolta cardiomiopatie de-a lungul vieții.
Factori de risc nemodificabili:
- Istoric familial de insuficiență cardiacă, cardiomiopatie sau stop cardiac;
- Istoric personal de infarct miocardic;
- Sarcina.
Factori de risc modificabili:
- Consumul excesiv de alcool;
- Consumul de droguri stimulante (ex: cocaină);
- Obezitatea – un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 30;
- Stresul fizic și psihic în exces.
👉 Uneori, stresul se poate manifesta prin somatizări, organismul tău suferind fizic. Nu aștepta să fie prea târziu! Mergi la centrul Poliana apropiat ție și află starea ta de sănătate actuală!
Simptomele și complicațiile cardiomiopatiei
Tabloul clinic
Simptomele sugestive de cardiomiopatie includ:
- Oboseală;
- Palpitații;
- Dureri în piept;
- Dificultăți de respirație (dispnee);
- Umflare (edem) la nivelul picioarelor sau gleznelor;
- Sincopă (leșin).
Multe persoane pot fi asimptomatice și, în funcție de caz, pot să nu necesite tratament. Altele experimentează simptome progresive odată cu evoluția bolii.
Complicații
În anumite tipuri de cardiomiopatie și mai ales pe măsură ce afectarea miocardului se agravează, pot apărea complicații precum:
- Aritmii;
- Insuficiență cardiacă;
- Boli valvulare;
- Evenimente embolice (infarct miocardic, accident vascular cerebral);
- Stop cardiac;
- Șoc cardiogen.
Diagnosticul cardiomiopatiei

Medicul cardiolog va începe diagnosticul prin preluarea istoricului medical personal și familial și, ulterior, va efectua un examen fizic. În funcție de tabloul clinic identificat și de antecedente, diagnosticul va fi completat de teste precum:
- Analize de laborator;
- Teste imagistice (radiografie toracică, CT și RMN cardiac, ecocardiogramă);
- Electrocardiogramă (EKG);
- Test de efort;
- Cateterism cardiac;
- Biopsie miocardică.
Biopsia miocardică oferă o imagine de ansamblu asupra țesutului miocardic și, astfel, ajută la identificarea etiologiei bolilor infiltrative, miocarditelor, precum și altor afecțiuni structurale ale miocardului.
👉 Poliana dispune de o gamă largă de analize care îți pot fi de ajutor. Dacă ai nelămuriri, contactează-ne și te vom ajuta cu mai multe informații!
Opțiunile terapeutice în cardiomiopatie
Modificări de stil de viață
Înaintea instaurării oricărui tratament, este necesară evaluarea și modificarea stilului de viață. Exemple importante sunt:
- Consumarea de alimente cu conținut scăzut de grăsimi și sare;
- Menținerea unui indice de masă corporal sănătos;
- Realizarea exercițiilor fizice regulate (conform posibilităților individuale și indicațiilor medicului);
- Obținerea unui somn suficient și calitativ;
- Reducerea nivelului de stres psihic și fizic;
- Renunțarea la fumat și evitarea, pe cât de mult posibil, a consumului de alcool.
Tratamente medicamentoase
În funcție de cauză, factori de risc, afecțiuni preexistente și de tipul de cardiomiopatie, medicul îți poate prescrie anumite tratamente medicamentoase precum:
- Antihipertensive;
- Anticoagulante;
- Antiaritmice;
- Hipolipemiante (medicamente pentru scăderea colesterolului);
- Antagoniști ai aldosteronului;
- Corticosteroizi.
Dispozitive implantabile și resincronizare cardiacă
În cazul în care se depistează aritmii, medicul cardiolog poate recomanda implantarea unor dispozitive care monitorizează bătăile inimii și trimit impulsuri electrice când începe o aritmie, precum pacemakers sau dispozitive defibrilatoare implantabile.
În alte situații, poate fi necesară terapia de resincronizare cardiacă sau alte tratamente, precum dispozitivul de asistență ventriculară stângă (LVAD).
Proceduri chirurgicale
În cazul unor afecțiuni cardiace subiacente severe, cardiologul poate considera necesară intervenția chirurgicală. Majoritatea persoanelor cu cardiomiopatie nu au nevoie de proceduri chirurgicale, însă dacă acestea sunt necesare, pot include:
- Miectomie septală;
- Ablație cu alcool;
- Ablație prin cateter;
- Transplant cardiac.
Măsuri de prevenție și depistare precoce în cardiomiopatie
Din păcate, formele ereditare de cardiomiopatie nu pot fi prevenite, însă pentru a reduce riscul de cardiomiopatie dobândită sau, cel puțin, pentru a reduce riscul unei forme severe de boală, se pot aplica măsuri de prevenție precum:
- Monitorizarea periodică și gestionarea tensiunii arteriale;
- Menținerea colesterolului în limite sănătoase;
- Realizarea exercițiilor fizice în mod regular (conform posibilităților și indicațiilor medicului);
- Renunțarea la fumat și la consumul de droguri și evitarea consumului de alcool;
- Gestionarea afecțiunilor cardiace subiacente și a bolilor cronice asociate;
- Respectarea controalelor medicale periodice și a tuturor indicațiilor medicului.
În concluzie, cardiomiopatia reprezintă un grup complex de afecțiuni ale miocardului, fiind atât ereditare, cât și dobândite și manifestându-se prin simptome precum oboseală, dificultăți de respirație și palpitații. Cu toate că nu există un tratament curativ, diagnosticul precoce și gestionarea adecvată prin modificări de stil de viață, tratamente medicamentoase, dispozitive implantabile și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pot încetini progresia bolii și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Este esențial să recunoști factorii de risc, să menții un stil de viață sănătos și să efectuezi controale medicale periodice, mai ales în caz de antecedente familiale de cardiomiopatie.
Surse foto: Shutterstock
Bibliografie:
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16841-cardiomyopathy
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cardiomyopathy
- https://www.nhlbi.nih.gov/health/cardiomyopathy/types
- https://www.frontiersin.org/journals/cardiovascular-medicine/articles/10.3389/fcvm.2024.1251780/full








