Daltonismul: totul despre deficitul de vedere a culorilor

Daltonismul este o afecțiune ce impactează viața a milioane de oameni la nivel global. Persoanele afectate nu au o vedere alb-negru (cum se putea crede înainte), ci percep anumite culori diferit față de restul populației. Termenul medical actual utilizat este deficitul de vedere a culorilor și evidențiază o boală în mare parte transmisă genetic, care afectează aproximativ 8% dintre bărbații de rasă albă și apare ca urmare fie a absenței, fie a funcționării defectuoase a unor celule din retină.

Află, în cele ce urmează, cum funcționează mai precis vederea culorilor, cum se manifestă daltonismul, cum se diagnostichează, precum și ce soluții există pentru îmbunătățirea calității vieții.

Cum funcționează vederea culorilor

Cum vede culorile un daltonist

Pentru a înțelege daltonismul ca și concept, trebuie, înainte de toate, să fie clarificat modul prin care ochiul uman vede culorile. Obiectele din jurul tău nu posedă culori propriu-zise, ci este ochiul tău cel care percepe anumite frecvențe de lumină, creierul interpretându-le drept culori.

Lumina pătrunde prin cornee, trece prin cristalin și prin umoarea vitroasă, ajungând, în cele din urmă, la retină (stratul de celule fotosensibile). Retina conține două tipuri de fotoreceptori: bastonașele (care funcționează în condiții de lumină slabă) și conurile (care funcționează în lumină puternică și sunt responsabile de percepția culorilor).

Tipuri de conuri

Există trei tipuri de conuri:

• Conurile L – sensibile la culoarea roÈ™ie;
• Conurile M – sensibile la culoarea verde;
• Conurile S – sensibile la culoarea albastră.

Creierul combină toate semnalele trimise de aceste trei tipuri de conuri pentru a genera culorile. Deficitul de vedere a culorilor apare atunci când unul sau mai multe tipuri de conuri lipsesc sau nu funcționează corect.

Ce înseamnă a fi daltonist?

Cu toate că termenul daltonism este adesea asociat cu incapacitatea de a vedea orice culoare, această concepție este, în cele mai multe cazuri, incorectă. Termenul medical actual, deficitul de vedere a culorilor, presupune faptul că se percep anumite culori diferit față de restul populației.

Daltonismul, ca formă specifică de deficit de vedere a culorilor, se referă la dificultatea de a distinge între nuanțele de roșu și verde și reprezintă o formă de dicromazie (o stare în care ochiul funcționează cu doar două tipuri de celule receptoare în loc de trei).

👉 Vrei să afli mai multe despre afecțiuni precum daltonismul? Citește mai multe informații medicale interesante în secțiunea noastră de noutăți!

Tipuri de daltonism: dicromazia și formele sale

Dicromazia din daltonism se poate clasifica în mai multe subtipuri, în funcție de ce categorie de conuri este afectată, în felul următor:

• Protanopia – absenÈ›a completă a conurilor sensibile la roÈ™u; roÈ™ul se percepe ca nuanÈ›e de albastru sau auriu;
• Protanomalia – varianta mai uÈ™oară a protanopiei, în care conurile roÈ™ii există, dar funcÈ›ionează deficitar; roÈ™ul pare gri închis, iar culorile care conÈ›in roÈ™u sunt percepute ca fiind mai puÈ›in saturate;
• Deuteranopia – reprezintă absenÈ›a conurilor verzi, fiind dificilă sau chiar imposibilă diferenÈ›ierea între roÈ™u È™i verde.;
• Deuteranomalia (cel mai frecvent subtip de daltonism) – varianta mai uÈ™oară a deuteranopiei, în care conurile verzi există, dar funcÈ›ionează deficitar;
• Monocromatismul cu conuri albastre – apare când lipsesc atât conurile roÈ™ii, cât È™i cele verzi, iar persoana vede totul în nuanÈ›e de gri;
• Forme mai rare – tritanopia È™i tritanomalia afectează conurile albastre, făcând dificilă distincÈ›ia dintre albastru È™i galben;
• Acromatopsia – absenÈ›a completă a tuturor conurilor, fiind forma în care nu se percepe nicio culoare.

Cauzele daltonismului și factorii de risc

Daltonismul este, în mare parte, o afecțiune transmisă genetic, legată de cromozomul X, fapt ce explică prevalența mult mai ridicată la bărbaț (aceștia au un singur cromozom X afectat, în timp ce femeile au doi, unul sănătos și unul afectat). Aproximativ 8% dintre bărbați și doar 0,5% dintre femei se nasc cu deficitul de vedere a culorilor.

Mai rar, însă posibil, daltonismul poate fi și dobândit, apărând pe parcursul vieții ca urmare a unor afecțiuni care deteriorează celulele retinei sau conexiunile nervoase dintre ochi și creier. Printre bolile asociate daltonismului se numără:

• AfecÈ›iuni neurologice – boala Alzheimer, scleroza multiplă, boala Parkinson,
• AfecÈ›iuni metabolice – diabetul tip II;
• AfecÈ›iuni oculare – glaucomul, degenerescenÈ›a maculară, traumatismele oculare;
• AfecÈ›iuni hematologice – anemia falciformă, leucemia;
• Consumul cronic, excesiv de alcool;
• Vârsta înaintată;
• Anumite tratamente medicamentoase (ex: pentru boli de inimă, antihipertensive, antibiotice, pentru afecÈ›iuni psihiatrice);
• Expunerea la substanÈ›e toxice precum fertilizanÈ›ii sau stirenul;
• IntervenÈ›iile chirurgicale;
• Radioterapia.

Simptomele daltonismului: ce și cum vede diferit un daltonist

În mod surprinzător și în special în daltonismul de cauză genetică, cei afectați nu sunt conștienți că au această afecțiune. De obicei, dacă te-ai născut în acest fel, a fi daltonist este pur și simplu lumea pe care o cunoști și nu ai un termen de comparație.

În general, persoanele cu daltonism roșu-verde percep multe nuanțe de roșu și verde ca fiind stinse, neclare sau nesaturate. Cei cu protanopie pot confunda negrul cu anumite nuanțe de roșu, nuanțele de maro închis cu negru sau cu nuanțe de verde, portocaliu sau mov și albastrul cu anumite nuanțe de roșu, roz intens sau violet. Verdele de intensitate medie poate fi confundat cu unele nuanțe de portocaliu.

Cei cu deuteranopie, în schimb, pot confunda culorile ce conțin roșu și de intensitate medie cu verde de intensitate medie, amestecurile de albastru-verde cu gri sau roz, galbenul cu verde aprins, mov cu albastrul deschis și maro cu roșu.

Dacă daltonismul este moștenit genetic, severitatea sa va rămâne stabilă pe toată durata vieții. Dacă, în schimb, daltonismul a fost dobândit, simptomele pot fluctua ca severitate în funcție de evoluția cauzei subiacente.

👉 Medicul te va ajuta să îți înțelegi simptomele și să obții un diagnostic. Apelează la specialiștii noștri și vei primi cea mai bună îngrijire!

Diagnosticul daltonismului: când să mergi la medic

Dacă suspectezi că tu sau, în cazul în care ești părinte, cel mic are dificultăți în a distinge culorile, primul pas este o consultație la medicul oftalmolog. Acesta va efectua un examen complet și va folosi teste specifice pentru a confirma diagnosticul și a identifica tipul de deficit de vedere a culorilor.

Cel mai frecvent test utilizat este testul cu plăci colorate (denumit și testul Ishihara). Acest test constă în vizualizarea unei serii de cercuri formate dintr-o mulțime de puncte colorate, printre care sunt ascunse cifre, litere sau forme dintr-o culoare contrastantă. Persoanele cu daltonism nu vor reuși să identifice aceste forme, deoarece le confundă cu fundalul, în timp ce persoanele sănătoase vor avea perceperea acestora intactă.

Se recomandă screening-ul copiilor aflați la risc (ex: cazuri de daltonism în familie) înainte de intrarea la școală, deoarece multe materiale didactice se bazează pe distingerea cromatică pentru a transmite informații. Astfel, un copil ce suferă de un daltonism nediagnosticat poate întâmpina dificultăți de învățare.

Pentru profesii care necesită precizie în utilizarea culorilor, precum arte vizuale, design, electricitate sau aviație, oftalmologul poate folosi și teste mai avansate, precum testul de nuanțe (hue test). În cadrul acestuia, pacientul trebuie să aranjeze un set de culori în ordinea corectă a spectrului, de la roșu la violet. Dificultatea în realizarea acestei sarcini indică prezența daltonismului și gradul de deficit de vedere a culorilor.

Tratamentul și gestionarea daltonismului

Din nefericire, pentru cazurile de daltonism moștenit genetic, nu există, la momentul actual, niciun tratament curativ. Conurile care fie lipsesc, fie sunt nefuncționale, nu pot fi regenerate. Cu toate acestea, există o serie de instrumente și ajutoare care pot reduce semnificativ impactul daltonismului asupra vieții de zi cu zi, precum:

• Ochelarii È™i lentilele de contact – există ochelari È™i lentile de contact special concepute pentru persoanele cu deficite de vedere a culorilor; deÈ™i nu restabilesc vederea normală a culorilor È™i nu tratează cauza, pot îmbunătăți contrastul dintre culorile confundate È™i pot ajuta la diferenÈ›ierea mai uÈ™oară a nuanÈ›elor în anumite contexte;
• AplicaÈ›iile mobile – reprezintă o altă soluÈ›ie practică, întrucât pot analiza o fotografie pe care un daltonist nu o percepe în mod corect È™i pot identifica culorile din imagine, oferind informaÈ›ii utile;
• Diferite strategii simple, ce pot face viaÈ›a mai uÈ™oară – se pot aplica măsuri precum memorarea ordinii culorilor în situaÈ›ii fixe (ex: semaforul È™i poziÈ›ionarea culorilor roÈ™u, galben, verde), etichetarea hainelor în funcÈ›ie de culoare cu ajutorul unei persoane cu vedere normal È™i folosirea tehnologiei disponibile în ziua de astăzi ori de câte ori este nevoie.

Dacă daltonismul a fost dobândit ca urmare a unei alte afecțiuni medicale sau a unui medicament, există șanse mai mari de ameliorare a simptomatologiei prin tratarea cauzei subiacente sau prin schimbarea medicației. Pe plan experimental, terapia genică reprezintă o direcție promițătoare.

👉 Poliana este aici pentru tot ce ai nevoie! Contactează-ne și te vom îndruma către ajutorul necesar!

În concluzie, daltonismul este un deficit de vedere a culorilor cauzat de absența sau funcționarea defectuoasă a fotoreceptorilor din retină, cel mai frecvent a conurilor sensibile la roșu și verde. Această afecțiune este, în majoritatea cazurilor, transmisă genetic prin cromozomul X și afectează mai ales bărbații. Nu există un tratament curativ pentru formele ereditare, însă, cu ajutor, persoanele cu daltonism pot duce o viață normală și activă. Diagnosticul timpuriu, mai ales la copii, poate face o diferență semnificativă, iar instrumentele de suport oferă soluții practice pentru potențialele dificultăți zilnice.

Bibliografie:

• https://www.medicalnewstoday.com/articles/daltonism-color-blindness#summary
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/color-blindness/symptoms-causes/syc-20354988
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/color-blindness/diagnosis-treatment/drc-20354991
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11604-color-blindness