Informații esențiale
Fimoza este o afectiune caracterizată prin imposibilitatea retragerii prepuțului peste gland, frecventă la copii mici și în general benignă, dar care poate necesita tratament dacă persistă.
- Tipuri: Fimoza fiziologică (normală la copii mici) și fimoza patologică (care necesită tratament).
- Simptome: Dificultate sau durere la retragerea prepuțului, inflamații, dificultăți la urinare.
- Tratament: Majoritatea cazurilor se rezolvă spontan; uneori se recomandă creme cu corticosteroizi sau intervenții chirurgicale.
- Recomandări: Nu forțați retragerea prepuțului la bebeluși; igiena corectă și consultul medical sunt esențiale.
- Complicații: Parafimoza și infecțiile recurente pot apărea dacă afecțiunea nu este tratată corespunzător.
Află din acest ghid detaliat cum să recunoști fimoza, care sunt simptomele unor eventuale complicații, când să mergi la medic și care sunt opțiunile de tratament pentru fimoză.
Ce este fimoza
Fimoza este o afecțiune caracterizată prin imposibilitatea sau dificultatea retragerii prepuțului peste glandul penisului. În condiții normale, prepuțul este o membrană elastică care poate fi trasă înapoi pentru a expune capul penisului, dar în cazul fimozei, această retragere este limitată sau imposibilă din cauza îngustării orificiului prepuțial. Se vorbește adesea despre fimoza la băieții nou-născuți, dar această patologie nu li se adresează exclusiv.
Cum afectează prepuțul?
Prepuțul poate deveni îngroșat, rigid sau inflamat, iar orificiul său poate să se îngusteze excesiv, ceea ce împiedică retragerea. Aceasta poate duce la disconfort, durere la urinare sau contact sexual și crește riscul de infecții locale.
Afecțiunile intime sunt adeseori motiv de jenă pentru pacienți. Afla mai multe despre balanita, opțiunile de tratament și posibilele complicații, pentru a ști când trebuie să te adresezi medicului.
Rolul igienei și al infecțiilor
Igiena corectă este esențială pentru prevenirea infecțiilor care pot agrava fimoza. Spălarea delicată a penisului cu apă caldă este recomandată, fără a forța retragerea prepuțului la copii mici. Infecțiile repetate cauzate de bacterii sau fungi pot duce la inflamații cronice, favorizând dezvoltarea cicatricilor și rigidizarea prepuțului.
Care sunt tipurile de fimoză (fiziologică, patologică) și cum le distingem?
Fimoza este clasificată în două tipuri principale, în funcție de momentul apariției și de posibilitatea de vindecare fără intervenție medicală.
Fimoza fiziologică
Fimoza fiziologică reprezintă stadiul normal al dezvoltării prepuțului la nou-născuți și copiii mici. La naștere, prepuțul este adesea lipit de gland, ceea ce împiedică retragerea completă a acestuia. Această condiție nu este patologică și se remediază spontan pe măsură ce țesuturile se maturizează și se separă natural, de obicei până la vârsta de 3-5 ani. Nu provoacă simptome sau complicații și nu necesită tratament.
Cauzele fimozei fiziologice
Fimoza fiziologică apare ca parte a dezvoltării normale a prepuțului și a glandului la nou-născuți și copii mici. Aceasta nu este o afecțiune patologică, ci rezultatul unor mecanisme naturale care protejează și permit maturizarea corectă a țesuturilor. Principalele cauze includ:
- Aderențele congenitale: Prepuțul este lipit de gland în mod natural de la naștere. Această fuziune este o parte normală a dezvoltării, nu o cicatrice.
- Rolul de protecție naturală: Prepuțul acționează ca o barieră ce protejează glandul sensibil. Apără zona de iritanți (urină, scutec) și bacterii în primii ani de viață.
- Proces natural de dezvoltare: Această condiție nu este o boală, ci o etapă normală de creștere. Se rezolvă de la sine, fără niciun tratament, pe măsură ce copilul avansează în vârstă.
Fimoza patologică
Fimoza patologică apare atunci când prepuțul nu poate fi retras după această perioadă de dezvoltare normală, fiind cauzată de afecțiuni care determină îngustarea permanentă a orificiului prepuțial. Aceasta poate fi consecința infecțiilor repetate, traumelor, inflamațiilor cronice sau afecțiunilor dermatologice, care duc la formarea de țesut cicatricial și pierderea elasticității prepuțului.
Cauzele fimozei patologice
Fimoza patologică poate provoca dureri, dificultăți la urinare, infecții frecvente și necesită adesea tratament medical. Principalele cauze ale fimozei patologice includ:
- Infecții și inflamații (balanopostită): Infecțiile repetate ale glandului (balanita) și prepuțului (postita), adesea cauzate de o igienă precară, duc la cicatrizare. Pielea își pierde elasticitatea și se strâmtează.
- Traumatisme și leziuni: Decalotarea forțată, accidentele sau micro-fisurile pot crea leziuni. Vindecarea acestora cu țesut cicatricial rigid îngustează prepuțul.
- Afecțiuni dermatologice: Anumite boli de piele, în special Lichen Sclerosus (BXO), provoacă întărirea și albirea țesutului. Astfel, prepuțul devine neelastic și se strâmtează progresiv.
Cum facem diferența între fimoza fiziologică și cea patologică?
Fimoza fiziologică | Fimoza patologică |
Apare la nou-născuți și copii mici (0-5 ani) | Poate apărea la orice vârstă, inclusiv după 5 ani |
Prepuțul este lipit de gland în mod natural; se retrage treptat cu timpul | Restricție persistentă sau dureroasă a retragerii prepuțului |
Nu provoacă durere sau disconfort | Poate provoca durere la urinare sau la contact |
Nu are complicații | Poate duce la infecții recurente, balanită, dificultăți la urinare |
Se rezolvă spontan, fără tratament | Poate necesita tratament local, creme cu corticosteroizi sau circumcizie |
Cum se manifestă fimoza și ce simptome pot apărea?
Fimoza se manifestă printr-o serie de semne și simptome care pot varia în funcție de gravitatea afecțiunii și de tipul acesteia (fiziologică sau patologică). Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- Dificultatea sau imposibilitatea retragerii prepuțului peste glandul penisului, ceea ce poate genera disconfort sau frustrare.
- Durerea la încercarea de retragere a prepuțului, mai ales în timpul erecției sau la urinare.
- Roșeața și inflamația prepuțului (balanopostită), ce pot indica o infecție sau iritație.
- Senzația de strângere sau constricție în zona prepuțială, care poate duce la senzație de tensiune.
- Scurgeri urât mirositoare sau secreții purulente, care pot sugera o infecție bacteriană sau fungică.
- Umflături locale (edem) ale prepuțului, mai ales în cazul parafimozei, o complicație serioasă.
Ce complicații pot apărea dacă fimoza nu este tratată?
Netratată, fimoza poate conduce la o serie de complicații, care pot afecta atât confortul, cât și sănătatea generală:
Probleme la urinare
Pe lângă disconfortul local, fimoza poate cauza și dificultăți la urinare. Deschiderea prepuțială îngustată poate obstrucționa fluxul normal al urinei. Este posibil să observi că jetul urinar este subțire, deviat sau că trebuie să te forțezi pentru a urina. În timpul micțiunii, urina poate balona prepuțul, un semn clar că eliminarea nu se face corespunzător. În cazuri mai severe, această dificultate poate duce la infecții ale tractului urinar, deoarece vezica nu se golește complet, permițând bacteriilor să se multiplice.
Parafimoza: o urgență medicală
O complicație serioasă și care reprezintă o urgență medicală este parafimoza. Aceasta apare atunci când prepuțul este retras forțat în spatele glandului, dar nu mai poate fi adus înapoi în poziția sa normală. Inelul fimotic strâmt acționează ca un garou, blocând circulația sângelui la nivelul glandului. Acest lucru provoacă durere intensă, umflarea și învinețirea capului penisului și, dacă nu se intervine rapid, poate duce la necroza țesuturilor, adică la moartea acestora.
Dificultăți în viața sexuală
Erecțiile pot deveni dureroase din cauza pielii care nu se poate întinde corespunzător. Pot apărea fisuri sau mici rupturi la nivelul prepuțului în timpul actului sexual, care, prin cicatrizare, pot agrava și mai mult fimoza. Disconfortul și durerea pot duce la evitarea intimității și pot avea un impact psihologic negativ.
Risc crescut pe termen lung
Pe termen foarte lung și în situații rare, inflamația cronică și infecțiile repetate cauzate de o fimoză netratată sunt considerate factori de risc pentru dezvoltarea cancerului penian. Menținerea unei igiene corecte este esențială pentru prevenție, iar fimoza o poate împiedica.
Este esențial să nu ignori această condiție. Dacă te confrunți cu simptomele fimozei, adresează-te unui medic urolog. Există soluții, de la tratamente locale la intervenții chirurgicale simple, care pot preveni toate aceste complicații și îți pot reda confortul și sănătatea.
Una dintre complicațiile frecvente ale fimozei are legătură cu sănătatea tractului urinar. Descoperă mai multe despre infectiile urinare si cum pot fi ele prevenite.
Când să mergi la medic?
Este recomandat să consultăm un medic specialist atunci când:
- Retragerea prepuțului devine dureroasă sau imposibilă după vârsta de 5 ani.
- Apar simptome inflamatorii precum roșeață, umflături sau secreții.
- Există dificultăți la urinare sau alte simptome asociate.
- Simptomele persistă sau se agravează în ciuda măsurilor de igienă.
Medicul poate recomanda investigații specifice și poate stabili un plan de tratament adecvat.
Cum se pune diagnosticul de fimoză?
Diagnosticul fimozei se bazează în principal pe examinarea clinică realizată de medic, completată, dacă este cazul, de investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni.
Examinarea clinică
Medicul va evalua capacitatea de retragere a prepuțului și va observa semnele specifice fimozei, cum ar fi îngustarea orificiului prepuțial, inflamația, prezența cicatricilor sau a eventualelor leziuni. De asemenea, se verifică eventualele complicații asociate, cum ar fi parafimoza sau balanopostita.
Anamneza detaliată
Pacientul (sau părintele, în cazul copiilor) va fi întrebat despre istoricul simptomelor, apariția durerii, dificultăți la urinare, frecvența infecțiilor și eventualele tratamente aplicate anterior.
Investigații suplimentare
În cele mai multe cazuri, diagnosticul clinic este suficient. Totuși, pot fi recomandate:
- Examenul bacteriologic al secrețiilor pentru a identifica eventuale infecții.
- Teste de sânge dacă se suspectează afecțiuni asociate, cum ar fi diabetul.
- Consult dermatologic în cazul în care există suspiciuni de afecțiuni cutanate care contribuie la fimoză.
Diagnosticul diferențial
Este important ca medicul să excludă alte afecțiuni care pot provoca simptome similare, cum ar fi hipospadiasul, balanita sau alte malformații congenitale.
Metode de investigație specifice în diagnosticul fimozei
Uneori, diagnosticarea clinică a fimozei trebuie completată de o serie de analize și investigații.
Teste microbiologice – Dacă există secreții sau semne de infecție, medicul poate recomanda prelevarea unei mostre pentru cultura bacteriană sau fungică, pentru a identifica agentul patogen și a ghida tratamentul antibiotic sau antifungic.
Analize de sânge – În cazurile recidivante sau severe, analizele pot detecta afecțiuni sistemice care favorizează infecțiile sau inflamațiile, cum ar fi diabetul zaharat, imunodeficiențele sau alte boli metabolice.
Un diagnostic corect și un tratament eficient necesită investigații prompte și precise. Vino la laboratoarele Poliana pentru o gamă extinsă de analize, efectuate cu aparatură modernă și interpretate de medici specialiști cu experiență!
Consultul dermatologic – Pentru a identifica afecțiuni cutanate care pot determina sau agrava fimoza (ex: lichen scleros, psoriazis), poate fi necesar consultul unui dermatolog, care poate recomanda biopsie cutanată sau alte investigații.
Recomandări pentru pacienți în procesul de diagnostic
- Evită forțarea retragerii prepuțului înainte de consult medical, deoarece poate provoca traumatisme și agrava afecțiunea.
- Monitorizează simptomele: durerea, roșeața, secrețiile sau dificultățile urinare trebuie notate și comunicate medicului.
- Menține o igienă corespunzătoare, spălând zona cu apă caldă și evitând utilizarea săpunurilor iritante.
- Programează vizita medicală cât mai curând ce apar simptome persistente sau recurente pentru a evita complicațiile.
Cum se tratează fimoza?
Tratamentul fimozei variază în funcție de tipul acesteia, de vârsta diagnosticării și de eventualele complicații instalate.
Tratament non-chirurgical
Tratamentul conservator este de obicei prima linie de abordare, mai ales în cazul fimozei fiziologice sau în stadii incipiente ale celei patologice:
Tratamentul topic cu corticosteroizi: aplicarea locală a unor creme sau unguente cu corticosteroizi reduce inflamația și ajută la subțierea și flexibilizarea țesutului prepuțial. De obicei se aplică de două ori pe zi, timp de 4-6 săptămâni.
Igiena riguroasă: spălarea delicată a penisului cu apă caldă, fără forțarea retragerii prepuțului, pentru a preveni iritațiile și infecțiile.
Exerciții de retragere graduală: sub supravegherea medicului, retragerile blânde și progresive ale prepuțului pot ajuta la lărgirea orificiului prepuțial.
Intervenția chirurgicală
Intervenția chirurgicală devine necesară în cazurile în care tratamentul conservator nu are efect sau când apar complicații:
Circumcizia: îndepărtarea totală sau parțială a prepuțului este cea mai frecventă metodă chirurgicală și are rezultate bune pe termen lung.
Proceduri alternative: există tehnici mai puțin invazive, cum ar fi plastia prepuțială (lărgirea orificiului prepuțial fără îndepărtarea completă a prepuțului).
Riscuri și beneficii: intervențiile chirurgicale pot avea riscuri minime, precum sângerare sau infecție, dar aduc beneficii importante, inclusiv prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții.
Ce se întâmplă după tratament?
Monitorizarea post-tratament este importantă pentru a urmări evoluția și a preveni recidivele sau apariția complicațiilor. De asemenea, este recomandată prevenția prin menținerea unei igiene corecte, evitarea traumelor și respectarea indicațiilor medicului pentru orice simptom nou.
Care sunt recomandările organizațiilor internaționale de sănătate privind fimoza la bebeluși și procesul de decalotare?
Organizațiile internaționale de sănătate, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Academia Americană de Pediatrie (AAP), oferă ghiduri clare și recomandări pentru managementul fimozei la bebeluși și pentru procesul natural de decalotare a prepuțului.
Fimoza fiziologică la bebeluși – o condiție normală
Conform acestor organizații, fimoza la nou-născuți și sugari este considerată o stare fiziologică normală, datorată aderării naturale dintre prepuț și glandul penisului. Retragerea completă a prepuțului este rareori posibilă în primii ani de viață și nu trebuie forțată.
Recomandări privind decalotarea
- Nu forța decalotarea prepuțului la sugari și copii mici! Încercările de a trage prepuțul înainte de maturizarea naturală pot provoca durere, traumatisme și apariția fimozei patologice prin cicatrizare.
- Igiena delicată este esențială. Prepuțul trebuie spălat cu apă caldă, fără a insista pe retragerea lui forțată.
- Procesul de decalotare este gradual și natural. Pe măsură ce copilul crește, prepuțul devine mai flexibil și se separă treptat de gland, permițând o retragere completă fără durere.
- Consult medical în cazul simptomelor. Dacă apar dureri, inflamații, dificultăți la urinare sau alte semne de fimoză patologică, este indicat să se consulte un medic pediatru.
Evitarea intervențiilor inutile
Organizațiile recomandă evitarea circumciziilor sau a altor intervenții chirurgicale în cazul fimozei fiziologice, deoarece majoritatea cazurilor se rezolvă spontan fără complicații.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse de documentare:
Cleveland Clinic – Phimosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment, 2025. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22065-phimosis
NHS UK – Tight foreskin (phimosis), 2022. https://www.nhs.uk/conditions/phimosis/
Cochrane Library – Topical corticosteroids for treating phimosis in boys, 2024. https://www.cochrane.org/CD008973/RENAL_topical-corticosteroids-for-treating-phimosis-in-boys
National Center for Biotechnology Information (NCBI) StatPearls – Phimosis, august 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525972/
Harvard Health Publishing – Phimosis and Paraphimosis, mai 2024. https://www.health.harvard.edu/a_to_z/phimosis-and-paraphimosis-a-to-z
UCSF Department of Urology – Phimosis, august 2024. https://urology.ucsf.edu/patient-care/children/phimosis
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Medical management of phimosis in children: our experience with topical steroids, septembrie 1999. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10458456/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Conservative treatment of phimosis in children using a topical steroid, august 2000. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10925099/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Treatment of phimosis with topical steroids in 194 children, martie 2003. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12576863/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Efficacy of topical steroid treatment in children with severe phimosis in China: A long-term single centre prospective study, decembrie 2021. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9290972/
Canadian Urological Association – Canadian Urological Association guideline on the care of the normal foreskin and neonatal circumcision in Canadian infants, 2018. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5937397/
Medical News Today – Phimosis: Treatment, causes, and symptoms, iunie 2023. https://www.medicalnewstoday.com/articles/319993
Sursa foto: Shutterstock