Creator: Poliana
Published: 2025-11-06

Gangrena reprezintă necroza (moartea) țesutului ca urmare a unui aport insuficient de sânge. Cel mai des afectează brațele și picioarele, dar poate apărea și în alte zone ale corpului sau chiar la nivel de organe interne. Este adesea asociată cu infecția țesutului și reprezintă o urgență medicală, cu un risc ridicat de mortalitate, astfel că tratamentul precoce este esențial pentru supraviețuire.

În cele ce urmează, află mai multe despre tipurile de gangrenă, cauzele de apariție, simptomele asociate, precum și abordările terapeutice într-o situație atât de importantă.

Cauzele gangrenei

Principala cauză de apariție a gangrenei este afectarea fluxului sanguin către țesuturi, proces cunoscut sub numele de ischemie. Dat fiind faptul că sângele transportă oxigen, nutrienți și anticorpi, în lipsa unui aport adecvat de sânge, țesutul nu poate supraviețui, iar celulele mor.

Gangrena se poate dezvolta prin trei mecanisme principale:

Ischemia – reducerea sau blocarea fluxului sanguin duce la privarea țesuturilor de oxigen și nutrienți;
Infecțiile bacteriene netratate – bacteriile pot distruge direct țesutul;
Leziunile traumatice (ex: răni prin împușcare sau strivire în accidente rutiere) – creează porți de intrare pentru bacterii și favorizează distrugerea țesutului.

Legătura dintre circulația deficitară și slăbirea sistemului imunitar local este fundamentală în apariția gangrenei. Când fluxul sanguin este redus sau oprit, zona afectată nu mai primește suficiente celule imunitare pentru a combate infecțiile, astfel că țesutul devine vulnerabil și să se degradează rapid.

Tipuri de gangrenă și manifestările clinice asociate

Gangrena uscată

Acest tip de gangrenă se caracterizează prin aspectul uscat, zbârcit și de culoare maro, albastru-purpuriu sau negru al pielii. La debut, poate apărea o linie roșie în jurul zonei afectate, iar ulterior, poate rămâne la același nivel sau poate avea o evoluție lentă către gangrena umedă (mai severă). Apare mai ales la persoanele cu diabet sau boli vasculare (ateroscleroză).

Gangrena umedă

Acest tip de gangrenă, mai sever decât gangrena uscată, apare atunci când bacteriile invadează țesutul ischemic. Evoluează rapid și apare adesea după arsuri, degerături sau traumatisme. Este frecventă la pacienții cu diabet, în special la nivelul picioarelor. Este o urgență medicală majoră ce trebuie tratată imediat, deoarece infecția bacteriană poate pătrunde la nivel sangvin, cauzând sepsis și, ulterior, deces.

Gangrena gazoasă

Este o formă de gangrenă extrem de severă și cu o evoluție rapidă, cauzată de Clostridium perfringens. Afectează, de obicei, țesutul muscular profund. Bacteriile produc toxine ce distrug mușchiul, formează bule și eliberează gaz (sunete crepitante), ducând la necroză, durere intensă, edem în tensiune și sepsis, cu risc de șoc septic și insuficiență multiplă de organ.

Alte tipuri de gangrenă

Gangrena organelor interne – afectează intestinele, vezica biliară sau apendicele în caz de hernie strangulată; poate fi mortală dacă este netratată;
Gangrena Fournier – este o gangrenă a organelor genitale, de obicei la bărbați, ca urmare a unei infecții urogenitale;
Gangrena Meleney – este complicație rară la 1-2 săptămâni postoperator, ce se caracterizează prin leziuni cutanate dureroase;
Gangrena spontană – apare la pacienții imunocompromiși și este frecvent asociată cu Clostridium septicum;
Gangrena venoasă – apare prin tromboză venoasă profundă;
Gangrena periferică simetrică – este o gangrenă ce apare în caz de coagulare intravasculară diseminată (CID), manifestându-se sub formă de necroză acrală.

Factori de risc pentru dezvoltarea gangrenei

Numeroși factori pot crește riscul de a dezvolta gangrenă, precum:

Diabetul zaharat – crește riscul de gangrenă prin afectarea vaselor de sânge; nivelurile ridicate de glucoză reduc circulația și oxigenarea țesuturilor;
Bolile vasculare (ateroscleroza, tromboza venoasă) – pot bloca fluxul sanguin către țesuturi;
Leziunile severe și intervențiile chirurgicale – pot produce traumatisme ale țesuturilor, favorizând infecțiile;
Degerăturile – determină scăderea fluxului sanguin în zona afectată, crescând riscul de necroză tisulară;
Fumatul – deteriorează pereții vaselor de sânge și reduce aportul de oxigen către țesuturi;
Obezitatea – exercită presiune asupra arterelor, încetinește circulația, îngreunează vindecarea și promovează infecțiile;
Imunosupresia (chimioterapie, radioterapie, HIV) – scade capacitatea organismului de a combate infecțiile;
Medicamentele injectabile – în cazuri rare, pot introduce bacterii care provoacă infecții gangrenoase;
Tulburările de coagulare.

Semne și simptome clinice în gangrenă

Simptomele variază în funcție de localizarea și cauza gangrenei:

Modificări ale pielii

Culoare – gri, albastru, mov, negru, maro sau roșu;
Aspect – uscată, subțire, lucioasă, fără păr și rece; poate apărea o linie roșie la debut (în gangrena uscată);
Prezența de secreții urât mirositoare/puroi;
Prezența de vezicule și crepitații (gangrena gazoasă).

👉 Afecțiunile pielii pot fi uneori dificil de recunoscut și înțeles. Nu te îngrijora! Sună-ne și te vom pune în legătură cu medicul dermatolog, iar acesta te va putea ajuta.

Simptome locale

Durere intensă sau amorțeală în zona afectată;
Roșeață și umflare (gangrena umedă);
Leziuni recurente.

Simptome generale (sistemice)

Febră persistentă (>38°C);
Stare de rău general;
Slăbiciune;
Dureri musculare;
Pierderea apetitului;
Diaree;
Șoc septic – hipotensiune, tahicardie, amețeală, dificultăți de respirație, confuzie.

Cu cât gangrena este tratată mai devreme, cu atât este mai probabil ca tratamentul să fie de succes și să nu apară complicații.

Diagnostic gangrena

Dacă sunt prezente simptome sugestive pentru gangrenă, medicul va efectua un examen fizic pentru a evalua semnele de moarte tisulară și va prelua istoricu medical personal, unde este important mai ales dacă reies afecțiuni cronice precum diabetul sau bolile vasculare, care pot favoriza apariția gangrenei.

Pentru a identifica o cauză subiacentă și modul de extindere a infecției, se pot efectua următoarele:

Analize de laborator – leucocitele crescute în sânge indică, de obicei, o infecție activă;
Probe de țesut sau de lichid din zona afectată – sunt analizate pentru a detecta bacterii și semne de necroză celulară;
Teste imagistice (radiografia, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică/RMN) – sunt utile pentru a evalua extinderea gangrenei și implicarea organelor, oaselor sau vaselor de sânge;
Indicele gleznă-braț și ecografia Doppler – pot ajuta la evaluarea circulației și integrității vaselor de sânge.

👉 Ai aflat că ai nevoie de analize de laborator și nu știi unde să ți le faci? Programează-ne la analize de sânge în clinicile Poliana și beneficiază de rezultate rapide și precise!

În cazurile suspecte de gangrenă a organelor interne, medicul poate recomanda teste imagistice suplimentare sau chiar o laparotomie exploratorie pentru a examina direct zona afectată și a determina gradul de distrucție tisulară.

Abordări terapeutice în gangrenă

Din păcate, țesutul afectat deja de gangrenă nu poate fi salvat, însă există tratamente care au ca scop oprirea răspândirii infecției, prevenirea complicațiilor și favorizarea vindecării. Cu cât tratamentul este instituit mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Principalele opțiuni includ:

Tratamentul medicamentos

Antibioticele – sunt esențiale în gangrena umedă; se administrează intravenos sau oral, în funcție de caz;
Analgezicele – pot fi prescrise pentru controlul durerii și disconfortului.

Intervenții chirurgicale

Tratamentul chirurgical depinde de tipul și severitatea gangrenei și poate presupune:

Debridarea – îndepărtarea țesutului necrozat pentru a opri răspândirea infecției;
Chirurgia vasculară – repararea sau dezobstrucția vaselor de sânge blocate pentru restabilirea circulației (bypass arterial, angioplastie);
Amputația – în cazurile severe, poate fi necesară îndepărtarea completă a segmentului afectat (deget, mână, picior, membru);
Grefarea pielii (chirurgie reconstructivă) – utilizată pentru refacerea zonelor de piele după vindecarea infecției, prin aplicarea unei grefe de piele din altă parte a corpului.

Terapii adjuvante

Terapia cu oxigen hiperbaric – se realizeaază într-o cameră presurizată cu oxigen pur (de aproximativ 2,5 ori presiunea atmosferică) pentru a crește concentrația de oxigen în sânge, inhibând dezvoltarea bacteriilor anaerobe și accelerând vindecarea rănilor;
Debridarea cu larve – alternativă non-chirurgicală, nedureroasă, în care sunt plasate larve sterile pe zona necrozată pentru a elimina țesutul mort și bacteriile.

Complicații gangrena

Gangrena se poate extinde rapid, afectând suprafețe întinse ale corpului, situație în care cantitatea de țesut mort poate fi atât de mare încât să necesite intervenții complexe, care pot lăsa cicatrici mari, vizibile. Dacă nu este tratată la timp, gangrena poate provoca și complicații de natură infecțioasă, ducând la septicemie, șoc septic, insuficiență multiplă de organ și, în final, deces.

Astfel, pentru a preveni riscul de complicații nedorite, este extrem de important ca diagnosticul să fie realizat cât mai curând și tratamentul să fie instituit rapid.

Strategii de prevenție a gangrenei

Poți preveni apariția unei gangrene prin măsuri precum:

Monitorizarea atentă a oricăror răni și primind îngrijiri imediat dacă sunt prezente semne de infecție;
Gestionarea diabetului și a celorlalte afecțiuni cronice, în special cele ale vaselor de sânge;
Examinarea periodică a mâinilor și picioarelor pentru tăieturi, răni și semne de infecție;
Pierderea în greutate (în caz de supraponderalitate sau obezitate);
Renunțarea la fumat;
Spălarea mâinilor și respectarea regulilor generale de igienă;
Spălarea rănilor deschise cu săpun și apă;
Verificarea degerăturilor în caz de expunere la temperaturi extreme.

👉 Te-au suprins informațiile despre gangrenă și ai vrea să afli mai multe aspecte interesante legate de sănătate? Vizitează secțiunea noastră de noutăți medicale și vei fi mereu la curent!

În concluzie, gangrena reprezintă o urgență medicală majoră, care necesită o depistare rapidă și o intervenție imediată pentru a preveni complicații severe, precum septicemia. O abordare multidisciplinară, implicând chirurgi, specialiști în boli infecțioase și personal de îngrijire a rănilor este esențială pentru a obține rezultate favorabile. Persoanele cu diabet, afecțiuni vasculare sau imunosupresie trebuie să fie atente la semnele precoce și să solicite asistență medicală cât mai curând. Prevenția prin controlul bolilor cronice, îngrijirea corectă a rănilor și renunțarea la fumat este cea mai eficientă strategie pentru reducerea riscului de gangrenă.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gangrene/symptoms-causes/syc-20352567
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gangrene/diagnosis-treatment/drc-20352573
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gangrene
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560552/
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra1316259
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra1600673

Sursa foto: Shutterstock

Cauzele gangrenei