Roșu în gât (faringita): cauze, simptome și analize esențiale – ghidul pacientului pentru un diagnostic corect

Ce trebuie să știi acum despre roșu în gât:

• Majoritatea cazurilor de faringită (85-95% la adulți) sunt virale și se vindecă de la sine, fără antibiotice.
• Dacă suspectezi streptococ (febră mare bruscă, fără tuse, puroi pe amigdale), testarea medicală este esențială.
• Testul rapid Strep A, disponibil în cabinetul medical, oferă un diagnostic precis în câteva minute.
• Analizele de sânge (ASLO, VSH, CRP) sunt cruciale nu pentru a diagnostica infecția acută, ci pentru a monitoriza infecțiile trecute și a preveni complicațiile grave post-streptococice.

Durerea sau roșeața în gât sunt simptome comune, dar cauzele pot fi diferite – virale sau bacteriene. Pentru a evita tratamente inutile și complicații, e important să știi când să soliciți testare medicală. Află mai multe detalii în rândurile de mai jos.

Ce este roșu în gât (faringita)?

„Roșu în gât” este termenul popular pentru faringită, care reprezintă inflamația faringelui – zona din spatele gâtului, situată între amigdale și laringe. Această inflamație provoacă simptomele clasice de durere, iritație, senzație de zgârietură și dificultate la înghițire, fiind adesea primul semn al unei infecții.

Care sunt principalele tipuri de faringită?

Faringita este clasificată cel mai adesea în funcție de cauza ei (infecțioasă sau non-infecțioasă) și de durata ei (acută sau cronică).

Faringita acută

Faringita acută este cea mai comună, apare brusc și durează puțin, în timp ce cea cronică persistă sau revine frecvent. Faringita acută este cea pe care o experimentăm cel mai des. Majoritatea cazurilor sunt provocate de virusuri (aceleași care dau răceala sau gripa). Un procent mai mic, dar mai periculos, este provocat de bacterii, cea mai faimoasă fiind streptococul beta-hemolitic de grup A.

Faringita cronică

Faringita cronică este o inflamație persistentă. Aceasta este mai puțin legată de infecții și mai mult de iritanți constanți, cum ar fi fumatul, poluarea, refluxul gastroesofagian (acidul din stomac irită gâtul) sau alergiile cronice (rinita alergică ce provoacă scurgeri post-nazale).

Cum se manifestă faringita? Principalele simptome

Manifestarea principală este durerea sau disconfortul în gât, care se agravează adesea la înghițire.

Pe lângă durerea în gât, pot apărea senzația de uscăciune sau „zgârietură”, dificultăți la înghițire (disfagie) și umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului.

Tabloul clinic complet variază în funcție de cauză, iar simptomele frecvent asociate includ:

• înroșirea intensă a faringelui și a amigdalelor;
• febra (moderată în viroze, adesea mare în infecția streptococică);
• durere de cap și dureri musculare;
• răgușeală (laringită asociată);
• în cazul virozelor: tuse, strănut, nas înfundat;
• în cazul streptococului: pete albe de puroi pe amigdale, greață sau chiar vărsături (mai ales la copii).

Care este diferența dintre faringita virală și cea bacteriană?

Faringita virală este cea mai comună, provocată de virusuri (ex. răceală) și NU răspunde la antibiotice. Faringita bacteriană, deși mai rară, este de obicei cauzată de streptococul de grup A și necesită tratament cu antibiotice pentru a preveni complicații.

Deși doar testele de laborator pot confirma diagnosticul, simptomele ne pot oferi indicii importante.

Ce trebuie să știi despre faringita virală și tratamentul acasă?

Faringita virală reprezintă 85-95% din cazurile de la adulți. Tratamentul este exclusiv simptomatic, axat pe calmarea durerii și sprijinirea sistemului imunitar, deoarece organismul luptă singur cu virusul.

Antibioticele nu sunt potrivite pentru tratare. Managementul acasă se concentrează pe:

• Hidratare: Consumul de lichide calde (ceaiuri, supe) calmează iritația.
• Odihnă: Permite corpului să își direcționeze resursele către combaterea infecției.
• Gargară: Apa caldă cu sare (o jumătate de linguriță de sare la o cană de apă) poate reduce inflamația.
• Medicație: Antiinflamatoarele pot reduce durerea și febra.

Care sunt semnele de alarmă ale faringitei streptococice (bacteriene)?

Semnele de alarmă care sugerează o infecție cu streptococ (și impun un consult medical) includ debutul brusc cu febră mare (peste 38.5°C), absența tusei și a simptomelor de răceală, și prezența petelor albe de puroi pe amigdale.

Alte semne care ar trebui să vă trimită la medic sunt:

• Ganglioni limfatici de la gât foarte umflați și dureroși la atingere.
• Dureri abdominale, greață sau vărsături (frecvente la copii).
• O erupție cutanată roșie, aspră la atingere (poate indica scarlatina, o complicație a infecției streptococice).
• Dificultăți mari la înghițire sau la respirație.

Faringita streptococică (bacterienă) – cum se tratează?

Tratamentul de bază pentru faringita streptococică este antibioticul, de obicei din clasa penicilinelor, administrat pe o perioadă de 7-10 zile. Scopul principal este eradicarea bacteriei Streptococcus pyogenes pentru a scurta durata simptomelor, a reduce contagiozitatea și, cel mai important, pentru a preveni complicațiile grave.

Este vital să se înțeleagă că, fiind o infecție bacteriană, faringita streptococică nu se vindecă doar cu remedii pentru răceală. Antiviralele sau pastilele de supt simple nu sunt suficiente. Antibioticele sunt singurele care pot ucide bacteria. Fără ele, riscul de a dezvolta complicații precum reumatismul articular acut (care afectează inima) sau abcese locale crește semnificativ.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este oprirea tratamentului cu antibiotice după 2-3 zile, când pacientul începe să se simtă mai bine. Simptomele (febra, durerea) pot dispărea rapid, dar bacteria nu este complet eliminată. Întreruperea prematură a tratamentului poate duce la o recidivă a infecției sau la dezvoltarea rezistenței bacteriene la antibiotice.

Disclaimer: Informațiile prezentate au scop educațional și nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul trebuie realizate de un medic specialist. Nu începe și nu opri tratamente medicamentoase fără recomandarea unui profesionist în domeniul sănătății.

Cât de contagios este roșul în gât și cum se transmite?

Dacă este cauzat de o infecție, roșul în gât este foarte contagios. Se transmite pe calea aerului, prin picăturile de salivă eliberate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii, sau prin contact direct (sărut, folosirea acelorași tacâmuri).

Faringita virală este contagioasă de obicei cu 1-2 zile înainte de apariția simptomelor și până la o săptămână după. În cazul faringitei streptococice, pacientul este contagios până la 24 de ore după începerea tratamentului corect cu antibiotice. Faringita cauzată de alergii sau iritanți (fum, reflux) nu este contagioasă.

Cum se pune diagnosticul corect? Test rapid Strep A și analize

Diagnosticul de certitudine între viral și bacterian nu se pune „din ochi”, ci doar prin teste de laborator. Metodele de diagnostic sunt testul rapid antigenic și exsudatul faringian, care identifică prezența streptococului de grup A.

Când se recomandă testul rapid strep A?

Testul rapid se recomandă oricând există o suspiciune clinică de faringită streptococică (febră mare, absența tusei, puroi), în special la copii și adolescenți, care sunt cei mai afectați.

Acesta este un test esențial în cabinetul medical. Se recoltează o probă din fundul gâtului (similar exsudatului), iar rezultatul este gata în 5-10 minute. Un rezultat pozitiv confirmă infecția streptococică și medicul poate începe imediat tratamentul cu antibiotice. Un rezultat negativ la un adult exclude de obicei streptococul. La copii, un test rapid negativ este adesea urmat de o cultură (exsudat) pentru siguranță.

🔬 Ai nevoie de un diagnostic rapid? La Poliana, poți efectua testul rapid pentru Antigen streptococ betahemolitic grup A cu rezultat pe loc. Programează-te acum și ai grijă de sănătatea ta fără a pierde timp prețios!

Cu o rețea extinsă de laboratoare, puncte de recoltare și policlinici la nivel național, Poliana aduce serviciile medicale de calitate mai aproape de oameni. Portofoliul său acoperă o gamă completă de analize de laborator, iar echipa Poliana se ghidează după valori precum integritatea și competența. Toate procedurile respectă standardele de calitate atestate prin certificări specifice domeniului medical.

Ce rol are exsudatul faringian (cultura)?

Exsudatul faringian (cultura) este „standardul de aur” pentru diagnostic. Acesta confirmă prezența bacteriei și, prin antibiogramă, arată exact la ce antibiotice este sensibilă bacteria respectivă.

Deși rezultatul durează 24-48 de ore, cultura este vitală. Este folosită pentru a confirma un test rapid negativ (mai ales la copii) sau în cazurile de infecții recurente, când este esențial să știm dacă tratamentul anterior a fost adecvat sau dacă bacteria a dezvoltat rezistență.

Ce analize de sânge monitorizează complicațiile post-streptococice? (ASLO, VSH, CRP)

După o infecție streptococică, medicul poate recomanda analize de sânge (ASLO, VSH, CRP) nu pentru a diagnostica infecția acută, ci pentru a monitoriza răspunsul inflamator al organismului și a depista riscul de complicații pe termen lung.

Testul ASLO (Antistreptolizina O)

Acesta nu este un test pentru infecția prezentă. ASLO măsoară anticorpii pe care corpul i-a produs împotriva unei infecții recente (din ultimele 2-4 săptămâni) cu streptococ. O valoare ASLO mare sau în creștere arată că organismul a avut o luptă recentă și poate fi la risc de complicații reumatismale (reumatism articular acut) sau renale.

🔬 Află mai multe despre pachetul de analize ASLO și programează-te online la Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici dedicată sănătății tale!

VSH și CRP

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) și CRP (proteina C reactivă) sunt markeri generali de inflamație. Când sunt crescuți, ei confirmă că în organism există o inflamație sau infecție activă. Ei completează tabloul clinic și ajută medicul să evalueze severitatea infecției și eficacitatea tratamentului.

Care sunt complicațiile unei infecții cu streptococ netratate?

Dacă faringita streptococică nu este tratată corect cu antibiotice, bacteriile pot provoca complicații severe. Acestea includ abcese locale, infecții ale urechii (otită), sinuzită sau boli sistemice grave precum scarlatina și reumatismul articular acut.

Ignorarea unei infecții streptococice poate duce la:

• Abces periamigdalian: O colecție de puroi care se formează în spatele amigdalei, provocând dureri extreme, dificultăți la deschiderea gurii și necesită drenaj chirurgical.
• Scarlatina: O erupție cutanată distinctivă („piele de găină” aspră) și „limbă zmeurie”, cauzată de toxinele eliberate de streptococ.

🔬 Citește ghidul nostru complet despre Scarlatină: simptome, cauze și tratament.

• Reumatism articular acut (RAA): O complicație rară, dar gravă, care apare la câteva săptămâni după infecție. Afectează inima (poate lăsa sechele pe valvele cardiace), articulațiile, pielea și sistemul nervos.
• Glomerulonefrita post-streptococică: O inflamație a rinichilor care poate duce la insuficiență renală temporară.

Cum poate fi prevenită faringita (roșu în gât)?

Prevenția se bazează pe reguli stricte de igienă, pentru a opri răspândirea microbilor, și pe menținerea unui sistem imunitar puternic.

• Spălarea frecventă a mâinilor: Aceasta este cea mai eficientă metodă. Spală mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.
• Evitarea contactului apropiat: Încearcă să păstrezi distanța față de persoanele bolnave.
• Nu împărți obiecte personale: Evită folosirea la comun a paharelor, tacâmurilor sau periuțelor de dinți.
• Acoperă-ți gura: Tușește sau strănută într-un șervețel de unică folosință sau în pliul cotului, nu în palmă.
• Evită iritanții: Renunțarea la fumat și folosirea unui umidificator dacă aerul din casă este prea uscat pot preveni faringita cronică.

Ce să faci în continuare?

Acum că ai înțeles diferențele vitale dintre tipurile de faringită și importanța diagnosticului corect, iată pașii de urmat:

1. Evaluează-ți simptomele: Folosește tabelul din articol pentru a vedea dacă simptomele tale înclină spre o viroză (tuse, nas care curge) sau spre streptococ (febră mare, fără tuse, puroi).
2. Nu lua antibiotice „după ureche”: Dacă suspectezi o viroză, concentrează-te pe remedii casnice (hidratare, odihnă, gargară). Antibioticele nu vor funcționa.
3. Mergi la medic pentru testare: Dacă ai semne de alarmă (febră mare, puroi, absența tusei), mergi la medic. Solicită un test rapid strep A pentru un diagnostic rapid și corect.
4. Monitorizează post-infecție: Dacă ai avut o infecție streptococică recentă, discută cu medicul tău despre monitorizarea prin analize de sânge (ASLO, VSH, CRP) pentru a te asigura că nu dezvolți complicații.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

• Red spots on throat: Causes, diagnosis, and treatment, Medical News Today – https://www.medicalnewstoday.com/articles/red-spots-on-throat#causes
• Sore throat (pharyngitis) – symptoms, treatments and causes, Healthdirect – https://www.healthdirect.gov.au/sore-throat
• Sore Throat (Pharyngitis): Causes & Treatment, Cleveland Clinic – https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8274-sore-throat-pharyngitis