Totul despre cancer la stomac: simptome, cauze și tratament

Cancerul la stomac (cancerul gastric) este o afecțiune malignă cu originea în celulele mucoasei stomacului, organ cu un rol esențial în procesul de digestie. Drept consecință a complexității sale diagnostice și terapeutice, cancerul la stomac reprezintă în continuare o patologie serioasă, fiind adesea diagnosticat în stadii avansate.

În cele ce urmează, explorează mai multe informații cu privire la tipurile de cancer gastric, de la factorii de risc principali, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament disponibile și până la prognosticul pacienților ce suferă de o astfel de afecțiune.

Tipurile de cancer la stomac

Clasificare histologică

Adenocarcinom gastric

Aproximativ 90% dintre cazurile de cancer la stomac sunt adenocarcinoame, neoplazie cu originea în celulele producătoare de mucus. Acestea sunt împărțite în două mari categorii:

• Tipul intestinal – adenocarcinom gastric, frecvent asosciat infecÈ›iei cu Helicobacter pylori È™i caracterizat prin structuri glandulare bine diferenÈ›iate; are o tendință de creÈ™tere mai lentă È™i un prognostic mai favorabil;
• Tipul difuz – adenocarcinom caracterizat prin celule slab diferenÈ›iate sau nediferenÈ›iate; creÈ™te È™i se răspândeÈ™te mai rapid È™i este mai dificil de tratat decât tipul intestinal, astfel că are un prognostic mai puÈ›in favorabil;
• Tipul mixt – există È™i adenocarcinoame cu caracteristici mixte, însă aceste cazuri sunt mult mai rare.

Alte tipuri de cancer gastric

Pe lângă adenocarcinoame, cancerele gastrice se pot clasifica în:

• Tumori neuroendocrine (NET) – au ca punct de pornire celulele neuroendocrine (caracteristici atât nervoase, cât È™i hormonale) ale tractului gastrointestinal;
• Tumori stromale gastrointestinale (GIST) – este un tip de sarcom al È›esuturilor moi, cu origine în celulele interstiÈ›iale Cajal din mucoasa stomacului;
• Limfom gastric primar – acest cancer gastric este o formă de limfom non-Hodgkin; cele mai comune sunt limfomul gastric MALT si cel difuz cu celule B mari;
• Tumori gastrice rare – pot apărea mult mai rar È™i alte tipuri de cancer la nivelul stomacului, precum carcinomul cu celule scuamoase sau carcinomul cu celule mici.

Clasificare în funcție de localizare

Cancerul gastric poate fi clasificat și în funcție de localizarea sa la nivelul stomacului, în felul următor:

• Cancerul gastric la nivelul orificiului cardia – apare în porÈ›iunea superioară a stomacului, chiar sub joncÈ›iunea cu esofagul;
• Cancerul gastric în afara orificiului cardia – cuprinde toate tumorile care apar în toate celelalte secÈ›iuni ale stomacului;
• Adenocarcinomul joncÈ›iunii gastroesofagiene (JGE) – este un tip special de cancer care se formează în zona de întâlnire a esofagului cu stomacul; poate fi tratat similar cu cancerul gastric sau cu cel esofagian, în funcÈ›ie de caracteristicile histopatologice.

👉 Vrei să afli mai multe despre diferite afecțiuni medicale similare cancerului gastric? Citește mai multe informații în secțiunea noastră de noutati și fii mereu informat!

Cauze și factori de risc în cancer gastric

• InfecÈ›ii (Helicobacter pylori, Epstein–Barr) – H. pylori este cel mai important factor etiologic, fiind responsabil de aproximativ 75% dintre cazuri de cancer la stomac; Virusul Epstein–Barr, la rândul său, este asociat cu o proporÈ›ie considerabilă a cazurilor, mai ales la nivelul părÈ›ii proximale a stomacului;
• Factori de stil de viață – consumul de alimente bogate în sare, produse afumate, alimente conservate inadecvat, dieta săracă în fructe È™i legume, fumatul, consumul excesiv de alcool È™i obezitatea cresc riscul de cancer gastric; în mod opus, o dietă bogată în fibre, fructe È™i legume, cu un aport ridicat de antioxidanÈ›i, are un rol protector împotriva cancerului gastric;
• AfecÈ›iuni medicale preexistente – afecÈ›iuni precum gastrita atrofică, anemia pernicioasă, refluxul gastro-esofagian È™i chirurgia gastrică în trecut cresc riscul de cancer gastric;
• Factori genetici – aproximativ 5-10% din cazurile de cancer gastric au componentă familială; mutaÈ›iile genetice asociate includ CDH1, sindromul Lynch, FAP, Peutz–Jeghers, polipoza juvenilă, precum È™i sindroamele Li-Fraumeni, HBOC (BRCA), Cowden, GAPPS È™i FIGC;
• Factori ocupaÈ›ionali È™i de mediu – munca în industrii ce folosesc materiale precum cauciuc, cărbune, metalurgie, precum È™i expunerea la doze mari de radiaÈ›ii ionizante sunt asociate cu un risc crescut de cancer gastric.

Tabloul clinic: semne și simptome cancer gastric

Stadiile timpurii de cancer la stomac

În fazele timpurii de boală, cancerul gastric prezintă, de obicei, simptome nespecifice, astfel că depistarea sa în această etapă evolutivă este dificilă. Atunci când sunt prezente, manifestările includ:

• Dispepsie persistentă;
• Disconfort epigastric;
• SenzaÈ›ie de plenitudine;
• SenzaÈ›ie de balonare.

Aceste simptome pot imita multe alte afecțiuni benigne (ex. gastrită, ulcer peptic), astfel că adresarea medicului și efectuarea testelor specifice este, adesea, întârziată.

Stadiile avansate de cancer la stomac

Pe măsură ce boala progresează, apar semne și simptome mai severe și mai evidente, care motivează pacientul să consulte medicul. Aceste manifestări includ:

• Scădere inexplicabilă în greutate;
• Greață È™i vărsături;
• Disfagie;
• Oboseală intensă;
• Sângerare la nivel gastric, observată prin melenă (scaune negre, lucioase), hematochezie (scaune cu sânge roÈ™u), anemie;
• Masă abdominală palpabilă (în stadii avansate);
• Adenopatii caracteristice – Virchow (nodul supraclavicular stâng), Sister Mary Joseph (nodul periombilical), Irish (nodul axilar stâng).

👉 Prezinți simptome sugestive pentru o afecțiune digestivă, însă nu ești sigur ce este de făcut? Contacteaza-ne și te vom îndruma!

Screening cancer la stomac

În majoritatea țărilor occidentale, nu există, din păcate, programe de screening de rutină pentru a depista cancerul gastric la persoanele cu risc mediu. În schimb, în țări cu o incidență crescută, se realizează un screening prin endoscopie digestivă superioară, care a demonstrat o creștere semnificativă a diagnosticului în stadii precoce, îmbunătățind prognosticul.

Cine ar trebui să fie evaluat?

Endoscopia poate fi recomandată categoriilor de persoane cu risc crescut, precum:

• PacienÈ›i vârstnici cu gastrită atrofică cronică, anemie pernicioasă;
• Persoane care au avut intervenÈ›ii chirurgicale la nivel gastric;
• Cei cu istoric familial de cancer gastric;
• Persoane cu un risc genetic cunoscut.

Diagnostic și stadializare

Teste diagnostice inițiale

În cazul unei suspiciuni de cancer gastric, se realizează, înainte de toate, endoscopia digestivă superioară, cu recoltarea de biopsie (standardul de aur).

Medicul gastroenterolog va introduce un endoscop care îi va permite să poată vizualiza stomacul, identifica zonele suspecte și preleva fragmente de țesut pentru analiza histopatologică. Fragmentele biopsiate sunt, de de cele mai multe ori, testate pentru infecția cu Helicobacter pylori.

Apoi, sunt luate în considerare și analizele de laborator, care pot susține diagnosticul, precum prezența anemiei (sugerează o posibilă sângerare digestivă) și testul pozitiv pentru sânge ocult din scaun. De asemenea, examinarea biomarkerilor tumorali este esențială pentru personalizarea terapiei.

În cancerul gastric se urmăresc:

• HER2 – supraexpresia proteinei indică posibilitatea terapiei È›intite anti-HER2;
• PD-L1 – marker tumoral util pentru a evalua răspunsul potenÈ›ial la imunoterapie;
• MSI È™i MMR-deficiency – semnalează erori genetice de reparare, asociate cu răspuns bun la imunoterapie;
• Tumor Mutational Burden (TMB) – un nivel crescut al acestui marker indică o acumulare de mutaÈ›ii tumorale;
• Rearanjamente NTRK – sunt modificări rare, dar care permit acces la terapii È›intite specifice.

👉 Poliana dispune de o gamă largă de analize care îți pot fi de ajutor. Dacă ai nelămuriri, te vom ajuta cu mai multe informații!

Stadializare

După confirmarea diagnosticului, stadializarea este cea care stabilește extensia bolii și ghidează tratamentul.

Investigația de bază pentru evaluarea răspândirii cancerului este CT-ul de torace-abdomen-pelvis, iar eco-endoscopia oferă detalii despre invazia în peretele gastric (stadiul T) și implicarea ganglionilor limfatici (stadiul N). În anumite cazuri, poate fi necesară o laparoscopie diagnostică, ce permite detectarea metastazelor peritoneale care pot scăpa probelor imagistice.

Opțiuni terapeutice în cancerul gastric

Boala în stadiu incipient

În cazurile în care tumora este limitată la mucoasa sau submucoasa gastrică și nu există factori de risc suplimentari, tratamentul poate fi realizat minim invaziv.

Astfel, proceduri precum rezecția endoscopică a mucoasei și disecția endoscopică a submucoasei permit îndepărtarea leziunilor incipiente, fără necesitatea de chirurgie deschisă, reducând zilele de spitalizare și accelerând recuperarea.

Boala localizată (operabilă)

Pentru tumorile care depășesc mucoasa sau prezintă afectare ganglionară, dar în lipsa metastazelor, standardul actual este chimioterapia neoadjuvantă, urmată de intervenție chirurgicală. Regimul FLOT (fluorouracil, leucovorin, oxaliplatină, docetaxel) este preferat datorită rezultatelor superioare.

Chirurgia, în funcție de extensie, se poate realiza drept:

• Gastrectomie subtotală – presupune îndepărtarea segmentului gastric afectat È™i a ganglionilor regionali;
• Gastrectomie totală – presupune rezecÈ›ia completă a stomacului È™i unirea esofagului cu intestinul subÈ›ire.

În ambele situații, este obligatorie limfadenectomia pentru controlul bolii. În tumorile mai avansate, se poate recomanda și chimioterapie adjuvantă pentru reducerea riscului de recurență.

Boala avansată (metastatică)

În formele avansate, tratamentul este sistemic și se bazează pe chimioterapie în combinații platină + fluoropirimidină (cisplatină sau oxaliplatină împreună cu fluorouracil sau capecitabină). Alte opțiuni pot include docetaxel, paclitaxel, irinotecan, antracicline sau trifluridină-tipiracil.

Terapia țintită este utilizată în funcție de biomarkerii tumorali și poate presupune:

• Trastuzumab È™i trastuzumab deruxtecan – pentru tumori HER2-pozitive;
• Ramucirumab – ca agent anti-angiogenic;
• Regorafenib È™i zolbetuximab.

Imunoterapia are rol important în tumorile PD-L1 pozitive sau MSI-high, iar pembrolizumab și nivolumab pot oferi beneficii semnificative prin reactivarea sistemului imun împotriva tumorii.

Proceduri paliative

Pentru pacienții care nu pot primi niciunul din tratamentele menționate anterior ca urmare a extensiei bolii, obiectivul tratamentului este ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Se pot folosi:

• Stenturi endoluminale – pentru a menÈ›ine tractul digestiv permeabil;
• Terapie endoscopică cu laser – pentru dezobstrucÈ›ia lumenului digestiv;
• Gastrojejunostomie – pentru restabilirea tranzitului;
• Radioterapie – pentru controlul local al durerii sau sângerării.

Individualizarea tratamentului

Planul terapeutic se adaptează întotdeauna situației pacientului, ținându-se cont atât de stadiul bolii, cât și de tipul histologic și profilul molecular al acesteia. Testarea biomarkerilor este esențială pentru selectarea optimă a terapiilor, maximizând eficiența tratamentului.

Prognosticul cancerului gastric

Cel mai important factor prognostic este stadiul bolii. Starea generală a pacientului influențează, de asemenea, toleranța la tratamente și recuperarea postoperatorie.

Diagnosticul tardiv este, în continuare, cea mai mare problemă a cancerului gastric, mai ales ca urmare a simptomelor timpurii nespecifice. Din acest motiv, cancerul gastric este adesea depistat în stadii avansate, când poate fi tratat pentru prelungirea vieții, dar rar vindecat. În schimb, depistarea precoce, dacă este realizată, crește semnificativ șansele de vindecare.

În concluzie, cancerul la stomac reprezintă în continuare o problemă medicală complexă, a cărei detectare precoce este crucială pentru îmbunătățirea rezultatelor terapeutice. Abordarea multidisciplinară, ce combină chirurgia, chimioterapia, terapiile țintite și imunoterapia, personalizate în funcție de stadiul bolii, tipul histologic și profilul molecular al tumorii, au adus speranță suplimentară pacienților. Screening-ul în populațiile cu risc crescut oferă oportunitatea diagnosticului precoce, iar conștientizarea factorilor de risc și recunoașterea simptomelor sunt esențiale pentru diagnosticul mai precoce și îmbunătățirea prognosticului. Consultarea medicului la apariția simptomelor poate permite intervenția încă din stadii mai timpurii ale bolii.

Surse foto: Shutterstock

Bibliografie:

• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40319897/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40305929/
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459142/
• https://www.cancer.gov/types/stomach
• https://www.cancer.gov/types/stomach/causes-risk-factors
• https://www.cancer.gov/types/stomach/symptoms
• https://www.cancer.gov/types/stomach/screening
• https://www.cancer.gov/types/stomach/diagnosis
• https://www.cancer.gov/types/stomach/survival
• https://www.cancer.gov/types/stomach/stages
• https://www.cancer.gov/types/stomach/treatment