Toxoplasmoza: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Informații cheie

Toxoplasmoza este o infecție parazitară răspândită, cauzată de Toxoplasma gondii, cu riscuri speciale în sarcină.
Transmitere: Prin carne insuficient gătită, contact cu fecale contaminate, sau transmitere congenitală.

  • Simptome: De cele mai multe ori asimptomatica, dar poate cauza probleme grave la femeile gravide și persoanele cu imunitate scăzută.
  • Diagnostic: Teste de sânge specifice pentru anticorpi IgG și IgM.
  • Tratament: Medicamente antiparazitare, mai ales în sarcină și la persoanele vulnerabile.
  • Prevenție: Igiena riguroasă, gătirea corectă a alimentelor și informarea corectă, fără panică legată de pisici.

Află în continuare care sunt cauzele toxoplasmozei și cum se transmite boala, ce simptome produce și când poate declanșa probleme importante, cum se diagnostichează și tratează și cum poate fi prevenită.

Ce este toxoplasmoza și ce parazit o cauzează?

Toxoplasmoza este o boală infecțioasă cauzată de un parazit microscopic numit Toxoplasma gondii. Deși majoritatea infecțiilor sunt ușoare sau chiar asimptomatice, toxoplasmoza poate deveni periculoasă în anumite contexte – mai ales în timpul sarcinii sau la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Cunoașterea acestui parazit, a formelor de manifestare ale bolii și a categoriilor de risc este esențială pentru o prevenție eficientă și un diagnostic precoce.

Informații generale despre Toxoplasma gondii

Toxoplasma gondii este un protozoar parazit intracelular, considerat unul dintre cei mai răspândiți paraziți la nivel global. Se estimează că aproximativ 30–50% din populația lumii a fost expusă la acest agent patogen, deși infecția rămâne adesea nedepistată.

Parazitul are un ciclu de viață complex, care implică gazde definitive (pisicile) și gazde intermediare (inclusiv oamenii și alte mamifere). În organismul uman, Toxoplasma gondii se poate localiza în diverse țesuturi, unde formează chisturi latente, în special la nivelul creierului, mușchilor și retinei.

📌 Important: Odată contractată, infecția cu toxoplasma rămâne în organism într-o formă latentă, dar este controlată de un sistem imunitar sănătos. Reactivarea poate apărea în cazul imunosupresiei.

Cât rezistă parazitul în mediu extern?

Oochisturile eliminate de pisici pot rămâne infecțioase pe sol până la 18 luni (dacă sunt condiții de umiditate). Pe legume și fructe pot rămâne câteva zile sau chiar săptămâni dacă acestea nu sunt spălate. În apă contaminată pot rămâne mai multe săptămâni.

Unde și când este riscul de infectare cel mai mare?

În mediul rural, unde oamenii stau aproape de animale și sol. Riscul de infectare crește vara, când stăm mai mult afară sau dacă obișnuim să consumăm carne crudă și preparate tradiționale fermentate.

📌 Recomandare: În timpul sarcinii, evită consumul de carne crudă și adoptă reguli stricte de igienă alimentară.

Tipuri de toxoplasmoză: acută, latentă și congenitală

Toxoplasmoza poate lua mai multe forme, în funcție de momentul infectării, starea imunitară a gazdei și contextul clinic.

Toxoplasmoza acută

Apare de obicei la prima infectare. La majoritatea persoanelor sănătoase, este asimptomatică sau se manifestă ușor, similar unei viroze: febră ușoară, dureri musculare, oboseală și adenopatie (ganglioni inflamați).

Toxoplasmoza latentă

După faza acută, parazitul se „ascunde” sub formă de chisturi în țesuturi și rămâne inactiv. Aceasta este forma latentă, care nu necesită tratament, dar se poate reactiva dacă imunitatea scade.

Toxoplasmoza congenitală

Apare atunci când o femeie însărcinată se infectează pentru prima dată cu Toxoplasma gondii, iar parazitul este transmis transplacentar la făt. Poate duce la complicații severe precum malformații, retard neuropsihic sau chiar pierderea sarcinii.

Cine este expus cel mai des la toxoplasmoză?

Oricine poate contracta toxoplasmoza, însă există anumite categorii de persoane cu risc mai ridicat de infectare sau complicații severe:

  • Femeile însărcinate – mai ales dacă nu au avut contact anterior cu parazitul (IgG negativ) și se infectează pentru prima dată în timpul sarcinii.
  • Persoanele cu sistem imunitar slăbit – pacienți cu HIV/SIDA, cancer sau aflați sub tratamente imunosupresoare (ex. chimioterapie, transplant).
  • Persoanele care lucrează în domeniul agricol, veterinar sau alimentar – din cauza expunerii mai frecvente la carne crudă, sol sau animale.
  • Copiii mici și sugarii – în special cei născuți cu toxoplasmoză congenitală.

Testarea anticorpilor pentru toxoplasmoză (IgM și IgG) este esențială în sarcină, fiind parte din profilul TORCH. Citeste mai multe despre profilul TORCH, când este recomandat și cum se interpretează rezultatele, în articolul complet de pe blogul Poliana.

Cum se transmite toxoplasmoza și care sunt sursele de infecție?

Toxoplasmoza se transmite pe cale orală, prin ingerarea parazitului sub formă de oochist sau chist tisular. Acest lucru se poate întâmpla în mod direct – prin alimente sau contact cu sol contaminat – sau indirect, în cazuri mai rare, prin transfuzii sau de la mamă la făt. Înțelegerea modului de transmitere este crucială pentru prevenirea infecției, mai ales în rândul gravidelor și al persoanelor cu risc crescut.

Transmitere prin alimente contaminate

Una dintre cele mai frecvente căi de infecție este consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic, în special porc, miel sau vânat, mezeluri preparate artizanal sau fără control sanitar, precum și fructe și legume nespălate. Chisturile tisulare ale parazitului supraviețuiesc în carne dacă aceasta nu este gătită la temperaturi de peste 70°C.

Contactul cu solul sau apa infectată

Solul contaminat cu fecale de pisică infectată poate conține oochisturi viabile, care supraviețuiesc luni întregi. Acestea pot contamina mâinile, mai ales după grădinărit fără mănuși, apa potabilă în zone cu igienă deficitară și suprafețele din locuințe.

Transmiterea prin sânge sau transplant

Cazurile rare de toxoplasmoză pot apărea în urma transfuziilor de sânge de la donatori infectați (extrem de rar) sau a transplanturilor de organe de la purtători ai parazitului

Transmiterea de la mamă la făt (toxoplasmoza congenitală)

Infecția poate fi transmisă vertical, de la mamă la făt, numai dacă femeia contractează parazitul în timpul sarcinii. Gravitatea pentru făt depinde de momentul infectării: în primul trimestru există un risc mai mic de transmitere, dar cu efecte severe, în timp ce în al treilea trimestru riscul de transmitere este mai mare, însă efectele sunt mai ușoare.

Tabel: Transmitere în sarcină – risc și impact

Trimestrul sarcinii Risc de transmitere și severitatea afecțiunii la făt
Primul Risc: 10–15%, Severitate: foarte mare (malformații, avort)
Al doilea Risc: 25–30%, Severitate: moderată
Al treilea Risc: 60–80%, Severitate: ușoară sau asimptomatică

 

 

Care sunt simptomele toxoplasmozei la adulți și copii?

Toxoplasmoza este, în majoritatea cazurilor, o infecție silențioasă. Totuși, când apar simptome, ele pot varia în funcție de vârsta pacientului, starea sistemului imunitar și forma bolii. Este important de știut că simptomele pot fi ușor confundate cu cele ale unei infecții virale sau ale unei răceli banale, ceea ce poate întârzia diagnosticul.

Simptome frecvente la adulți

La persoanele sănătoase, toxoplasmoza acută este adesea asimptomatică. Când apar simptome, acestea sunt de obicei ușoare și autolimitante:

  • Febră moderată și oboseală persistentă
  • Ganglioni limfatici inflamați, în special la nivelul gâtului
  • Dureri musculare și articulare
  • Dureri de cap, uneori
  • Erupții cutanate (mai rar)

Simptomele pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni și trec de la sine în majoritatea cazurilor.

Manifestări atipice sau severe la persoanele imunodeprimate

Persoanele cu imunitate compromisă (HIV/SIDA, tratamente oncologice, transplant) pot dezvolta forme grave de toxoplasmoză, cu afectare neurologică severă sau afectare oculară:

  • Convulsii, confuzie, paralizii
  • Dureri de cap intense, greață, febră persistentă
  • Toxoplasmoză cerebrală (encefalită toxoplasmică)
  • Toxoplasmoză oculară: vedere încețoșată, inflamație retiniană

Fără tratament, aceste forme pot pune viața în pericol.

Toxoplasmoza congenitală: semne clinice la nou-născuți și copii

Dacă infecția a fost transmisă transplacentar, simptomele pot fi prezente încă de la naștere sau pot apărea mai târziu. Gravitatea variază în funcție de momentul infectării intrauterine.

Tabel: Simptome în funcție de momentul apariției

 

Momentul apariției Semne clinice la nou-născuți și copii
La naștere Icter sever, hepatosplenomegalie; 

leziuni oculare (coriorenită); 

calcificări intracraniene, hidrocefalie; retard psihomotor

Tardiv (luni sau ani mai târziu) Tulburări de vedere; 

epilepsie; 

întârziere în dezvoltare

Ce analize și servicii medicale sunt recomandate pentru diagnosticarea toxoplasmozei?

Diagnosticarea corectă a toxoplasmozei se face prin teste serologice, ecografie fetală (în sarcină) și investigații suplimentare în cazurile complicate. În cadrul clinicii Poliana, oferim servicii complete de testare și monitorizare, adaptate fiecărei situații.

Teste serologice – IgG, IgM și testul de aviditate

Testarea anticorpilor este prima și cea mai importantă etapă:

  • IgM pozitiv + IgG negativ – infecție recentă
  • IgM pozitiv + IgG pozitiv – posibilă infecție recentă sau persistentă (se recomandă test de aviditate)
  • IgG pozitiv + IgM negativ – infecție veche, imunitate dobândită
  • IgG și IgM negative – nu ai fost expus(ă), risc de infecție

Testul de aviditate IgG ajută la datarea infecției, mai ales în sarcină. Află mai multe despre cum se realizeaza si cum se interpreteaza testul de aviditate IgG pentru toxoplasmoza.

Testare din lichid amniotic (PCR Toxoplasma) – în sarcină

În cazul gravidelor, dacă se confirmă o infecție recentă, se poate recomanda amniocenteza pentru testarea PCR a Toxoplasmei, împreună cu ecografii periodice pentru urmărirea dezvoltării fetale. Aceste investigații ajută la evaluarea riscului de transmitere a infecției la făt și la monitorizarea eventualelor complicații.

Cum se detectează toxoplasmoza în sarcină?

Primul pas este efectuarea analizelor serologice pentru anticorpi anti-Toxoplasma IgG și IgM, ideal înainte de sarcină sau în primul trimestru. Interpretarea acestora ajută la determinarea riscului de infectare și necesitatea monitorizării suplimentare. Dacă IgM este pozitiv, iar IgG este negativ sau recent pozitiv, este necesar:

  • Test de aviditate IgG – pentru a afla dacă infecția este recentă
  • Amniocenteză cu PCR Toxoplasma – pentru a detecta prezența parazitului în lichidul amniotic
  • Monitorizare ecografică fetală – pentru depistarea eventualelor semne de afectare

Analize și consultații disponibile la Poliana

În cadrul clinicii Poliana poți beneficia de:

  • Teste Toxoplasma IgG, IgM și aviditate
  • Pachet complet TORCH pentru femei însărcinate
  • Consultații cu medici infecționiști și ginecologi
  • Monitorizare fetală prin ecografie morfologică
  • Suport medical integrat în sarcină

Anticorpii IgG și IgM pt oferi informații importante despre momentul producerii infecției cu Toxoplasma gondii și despre cât de activă este aceasta. Află mai multe despre semnificatia anticorpilor anti-toxoplasma gondii IgM.

Ce riscuri prezintă toxoplasmoza în sarcină și cum poate afecta fătul?

Toxoplasmoza este una dintre cele mai temute infecții în timpul sarcinii, din cauza riscului de transmitere la făt și a complicațiilor grave care pot apărea.

Avort spontan

Infecția cu Toxoplasma gondii în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, poate provoca avort spontan. Parazitul traversează placenta și poate afecta dezvoltarea timpurie a fătului, ducând la pierderea sarcinii înainte de 20 de săptămâni.

Naștere prematură

Toxoplasmoza poate crește riscul de naștere prematură, adică nașterea înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Infecția maternă poate declanșa inflamații sau alte complicații care determină travaliu prematur, ceea ce expune fătul la probleme respiratorii și de dezvoltare.

Malformații congenitale

Fătul infectat cu Toxoplasma gondii poate dezvolta malformații congenitale, cum ar fi hidrocefalie, microcefalie, leziuni cerebrale sau retinită. Gravitatea acestora depinde de momentul infecției: infecția în primul trimestru produce de obicei leziuni mai severe, în timp ce infecția în trimestrele următoare poate avea efecte mai subtile sau întârziate.

Ce trebuie să faci dacă ești însărcinată și nu ai imunitate?

Dacă analizele arată că nu ai imunitate la Toxoplasma gondii, este important să iei măsuri preventive pentru a reduce riscul de infectare pe durata sarcinii. În primul rând, trebuie să eviți contactul cu fecalele de pisică, deoarece acestea pot conține parazitul. Dacă ai o pisică acasă, roagă pe altcineva să curețe litiera și poartă mănuși de unică folosință dacă nu există altă opțiune.

Este recomandat să gătești foarte bine carnea, deoarece carnea crudă sau insuficient gătită poate fi o sursă de infecție. Spală bine fructele și legumele înainte de consum și evită produsele nepasteurizate, cum ar fi brânza sau laptele crud. Igiena mâinilor este esențială, mai ales după contactul cu solul sau cu alimente crude.

În cazul în care există suspiciunea de expunere la toxoplasmoză, medicul poate recomanda teste suplimentare sau tratament preventiv pentru a reduce riscul de transmitere la făt. Monitorizarea regulată prin analize de sânge și ecografii poate ajuta la detectarea timpurie a oricăror probleme.

Ai nevoie să verifici dacă ai imunitate la toxoplasmoză? Testeaza-ti rapid nivelul de anticorpi IgG și află dacă ai fost expusă anterior.

Mit sau realitate: trebuie să renunți la pisică dacă ești însărcinată?

 

Unul dintre cele mai frecvente mituri legate de toxoplasmoză este că femeile însărcinate trebuie să se despartă de pisica lor. Această idee, deși răspândită, nu are o bază medicală solidă. Pisicile pot juca un rol în transmiterea toxoplasmozei, însă doar în anumite condiții, iar riscul poate fi controlat ușor prin măsuri simple de igienă.

Care este rolul pisicii în transmiterea toxoplasmozei?

Pisicile sunt gazdele definitive ale parazitului Toxoplasma gondii, ceea ce înseamnă că doar în corpul lor parazitul se poate reproduce sexual. Infecția apare doar dacă pisica consumă carne crudă infectată, cum ar fi șoareci, păsări sau carne nepreparată termic.

Odată infectată, pisica poate elimina oochisturi în fecale, dar doar timp de 1–3 săptămâni după prima infectare.

Majoritatea pisicilor de apartament nu sunt infectate, mai ales dacă mănâncă hrană preparată, fie uscată, fie umedă.
Parazitul devine infecțios abia la 1–5 zile după ce este eliminat, deci nu este periculos imediat.

De ce nu toate pisicile sunt purtătoare?

Pentru ca o pisică să fie purtătoare de Toxoplasma și să elimine parazitul în fecale, trebuie să nu fi fost infectată anterior, deoarece după infectare dezvoltă imunitate. De asemenea, trebuie să consume carne crudă infectată sau, foarte rar, să fie activ infectată în perioada sarcinii stăpânului. Statistic, mai puțin de 1% dintre pisicile de apartament sănătoase elimină oochisturi.

Măsuri de siguranță pentru gravide care au pisică

Dacă ești însărcinată și ai pisică, nu este nevoie să o dai altcuiva, dar este important să respecți câteva reguli simple. Evită să cureți litiera personal și roagă pe altcineva să o facă. Dacă nu ai pe cineva care să te ajute, folosește mănuși și spală-te bine pe mâini. Curăță litiera zilnic, înainte ca oochisturile să devină infectante. Nu hrăni pisica cu carne crudă și ține-o în interior, pentru a preveni vânătoarea.

Se poate testa pisica pentru toxoplasmoză?

Da, există teste veterinare pentru a verifica dacă o pisică a fost expusă la Toxoplasma gondii. Aceste teste detectează prezența anticorpilor, similar cu cele umane.
Dacă pisica ta este pozitivă la IgG, înseamnă că a fost infectată în trecut și nu mai elimină parazitul, deci nu mai reprezintă un risc.

Nu este nevoie să renunți la pisică în sarcină! Cu măsuri minime de igienă și precauție, poți reduce riscul de toxoplasmoză la zero. Riscul real vine, de fapt, mai degrabă din carne crudă, fructe nespălate sau sol contaminat, nu din prezența unei pisici în casă.

Cum se tratează toxoplasmoza și ce măsuri de prevenție există?

Tratamentul toxoplasmozei variază în funcție de forma bolii, severitatea simptomelor și starea pacientului (gravidă, imunocompromis, copil, adult sănătos). Nu toate formele necesită tratament medicamentos, însă este esențială diferențierea corectă a fiecărui caz pentru a evita complicațiile.

Scheme de tratament pentru formele acute la persoane sănătoase

La adulții cu sistem imunitar normal, infecția este de obicei autolimitantă și nu necesită tratament specific.
Tratamentul nu este necesar în cazul simptomelor ușoare, cum ar fi febra sau ganglionii inflamați, și dacă nu există afectare oculară sau neurologică.

Tratamentul se recomandă când simptomele sunt persistente și deranjante, în cazul adenopatiei severe sau generalizate și în formele oculare.
Medicamentele utilizate includ pirimetamină combinată cu sulfadiazină și acid folinic. Alternativ, se poate folosi clindamicină în caz de alergie la sulfamide.

Durata tratamentului variază între 2 și 6 săptămâni, în funcție de răspunsul clinic și tolerabilitate.

Tratamentul toxoplasmozei în sarcină și la nou-născuți

Tratamentul în timpul sarcinii este esențial pentru a reduce riscul de transmitere la făt și severitatea complicațiilor. Terapia este stabilită în funcție de vârsta sarcinii și de rezultatul testelor, inclusiv PCR din lichidul amniotic.

Dacă infecția este confirmată la mamă, dar nu și la făt, se administrează spiramicină, un antibiotic care nu trece prin placentă, dar protejează fătul. Tratamentul continuă până la naștere.

Dacă fătul este infectat (PCR pozitiv), se trece la tratament combinat cu pirimetamină, sulfadiazină și acid folinic.
Nou-născuții cu toxoplasmoză congenitală urmează tratament timp de 12 luni, sub supravegherea medicului infecționist sau neonatolog.

Tratamentul toxoplasmozei la pacienții imunocompromiși

Pentru pacienții cu HIV/SIDA, cancer sau aflați sub tratament imunosupresor:

  • Este necesar tratament de lungă durată, uneori profilaxie pe termen lung
  • Se utilizează aceeași combinație de pirimetamină + sulfadiazină
  • Se adaugă monitorizare neurologică și imagistică cerebrală (RMN)

După tratarea episodului acut, se poate introduce tratament profilactic (de întreținere), în funcție de nivelul CD4 (la pacienții HIV).

Serviciile medicale Poliana – grijă reală pentru sănătatea ta

La Poliana, credem că accesul la servicii medicale corecte, rapide și personalizate este esențial pentru o viață sănătoasă. De aceea, oferim o gamă completă de analize de laborator de înaltă precizie, inclusiv teste pentru diagnosticarea toxoplasmozei, realizate cu aparatură modernă și validate internațional. Fie că vorbim de testarea profilului TORCH în sarcină, dozarea anticorpilor IgG și IgM sau monitorizarea bolilor infecțioase, echipa noastră de specialiști îți oferă consiliere medicală empatică, rezultate rapide și interpretabile clinic.

Alege Poliana pentru că aici te simți în siguranță, indiferent dacă vii pentru un control de rutină sau pentru analize cu miză importantă. Sănătatea ta este prioritatea noastră reală, iar medicii specialisti in Obstetrica si Ginecologie sunt pregătiți să gestioneze inclusiv momentele delicate ale unei sarcini.

Surse de documentare:

Mayo Clinic – Toxoplasmosis, noiembrie 2022. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/toxoplasmosis/symptoms-causes/syc-20356249
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), About Toxoplasmosis, aprilie 2025. https://www.cdc.gov/toxoplasmosis/about/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Clinical Care of Toxoplasmosis, aprilie 2024. https://www.cdc.gov/toxoplasmosis/hcp/clinical-care/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Toxoplasmosis: Causes and How It Spreads, februarie 2025. https://www.cdc.gov/toxoplasmosis/causes/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), DPDx – Toxoplasmosis. https://www.cdc.gov/dpdx/toxoplasmosis/index.html
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Toxoplasmosis, septembrie 2024. https://www.ecdc.europa.eu/en/toxoplasmosis
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Congenital Toxoplasmosis – StatPearls, iunie 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545228/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Maternal and Congenital Toxoplasmosis: Diagnosis and Treatment Recommendations of a French Multidisciplinary Working Group, 2019. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6470622/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Toxoplasmosis and pregnancy, 2014. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4046541/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Treatment of toxoplasmosis: Current options and future perspectives. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7033996/
American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Cytomegalovirus, Parvovirus B19, Varicella Zoster, and Toxoplasmosis in Pregnancy, iunie 2015. https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/practice-bulletin/articles/2015/06/cytomegalovirus-parvovirus-b19-varicella-zoster-and-toxoplasmosis-in-pregnancy
The Lancet Infectious Diseases, Guidelines for the management of Toxoplasma gondii infection and disease in patients with haematological malignancies, decembrie 2023. https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(23)00495-4/abstract

Sursa foto: Shuteerstock

Întrebări frecvente despre toxoplasmoză (FAQ)

    Pentru programare completează formularul:

    Solicita programare

    |

    Completarea și trimiterea acestui formular reprezintă o solicitare de programare. Un reprezentant al call center-ului Poliana vă va contacta în cel mai scurt timp pentru confirmare. Programarea devine valabilă doar după validarea telefonică.

    Prin completarea formularului de mai sus si apasarea butonului "Trimite mesajul" sunteti de acord sa fiti contactat/a de catre reprezentantii Elite Medical in legatura cu serviciile medicale solicitate.