ADH Precursor – CT-PRO-AVP (Provasopresina, Copeptina) (Copep)

Scopul testului

Determinarea nivelului de CT-PRO-AVP (cunoscuta si sub denumirea de provasopresina sau copeptina) are ca scop evaluarea indirecta a activitatii hormonului antidiuretic (ADH). Acesta este un compus esential in reglarea echilibrului de apa si sare din organism. Deoarece ADH este dificil de masurat direct in sange din cauza instabilitatii sale, masurarea precursorului sau stabil, copeptina, ofera o imagine mai precisa asupra functiei acestui hormon.

Analiza este folosita in diagnosticul si monitorizarea unor afectiuni precum:

• diabetul insipid;
• sindromul de secretie inadecvata a ADH (SIADH);
• tulburarile de echilibru hidro-electrolitic;
• unele forme de hiponatremie (nivel scazut de sodiu in sange).

In plus, valorile copeptinei pot avea si un rol prognostic in afectiuni acute, cum ar fi:

• infarctul miocardic;
• socul septic.

Principalele situatii in care se recomanda aceasta analiza:

• identificarea cauzei unei hiponatremii persistente;
• diferentierea intre diabetul insipid central si cel nefrogen;
• evaluarea raspunsului hormonal in situatii de stres acut (infarct miocardic, accident vascular cerebral);
• monitorizarea pacientilor cu afectiuni endocrine sau renale complexe.

Ce masoara

Analiza pentru detectarea CT-PRO-AVP masoara nivelul copeptinei, un fragment stabil derivat din provasopresina, precursorul hormonului antidiuretic. Provasopresina este produsa in hipotalamus, o regiune din creier. Ulterior, este stocata si eliberata din neurohipofiza (lobul posterior al glandei pituitare).

Provasopresinei se scindeaza in 3 componente:

• hormonul antidiuretic (vasopresina);
• neurofizina II;
• copeptina.

Copepetina este cea masurata prin tehnici imunologice in cadrul acestei analize, deoarece nivelul acesteia reflecta fidel nivelul activitatii hormonului antidiuretic. Acest hormon are multiple roluri in organismul uman, printre care:

• reglarea echilibrului apei din organism (determina retinerea apei si reducerea cantitatii de urina eliminata);
• mentinerea tensiunii arteriale;
• raspunsul organismului la stres, durere sau infectii severe. Copeptina, fiind eliberata in aceeasi cantitate cu ADH, reflecta fidel nivelul activitatii hormonului in organism.

Cand se face

Medicul poate solicita aceasta analiza cand sunt prezente manifestari specifice diabetului insipid:

• polidipsie (sete excesiva);
• poliurie (urinare in cantitati foarte mari);
• nicturie (nevoia frecventa de a merge la toaleta pe timpul noptii);
• urina foarte diluata;
• tulburari de somn;
• deshidratare.

Aceasta investigatie este utila pentru evaluarea starii de sanatatea si cand analizele evidentiaza prezenta hiponatremiei. De asemenea, rezultatul analizei reflecta si severitatea stresului biologic in cazul aparitiei unui infarct miocardic, soc septic sau accident vascular cerebral.

Pregatirea pentru analiza

Inainte de prelevarea probei de sange pentru efectuarea acestei analize este important a nu consuma alimente sau bauturi, pentru cel putin 6 ore. De asemenea, este util a-i preciza medicului ce tratamente urmezi. Unele dintre acestea pot afecta rezultatul investigatiei. In plus, nu efectua efort fizic intens, deoarece copeptina este sensibila la situatii de stres, iar valorile sale se poate modifica temporar.

Indicatii recoltare

Pentru analiza de masurare a copeptinei, se recolteaza o proba de sange venos. Procedura este simpla, rapida si sigura. Aceasta este efectuata in conditii standard intr-un laborator medical, unde:

• esti rugat sa stai pe un scaun;
• asistenta iti aplica un garou pe brat, pentru a evidentia vena;
• pielea din zona punctiei (in pliul cotului) este dezinfectata;
• se introduce un ac fin intr-o vena si se colecteaza o mica cantitate de sange intr-un tub special;
• la final, se aplica un pansament compresiv.

In majoritatea cazurilor, punctia venoasa este bine tolerata si nu necesita restrictii speciale. Totusi, este bine sa respecti aceste recomandari simple pentru a evita orice disconfort:

• apasa pe locul punctiei timp de cateva minute;
• pastreaza plasturele aplicat timp de cel putin 30 de minute;
• evita efortul fizic intens cu bratul respectiv pentru cateva ore;
• hidrateaza-te corespunzator.

Interpretare rezultate

Rezultatele analizei pentru dozarea copeptinei se interpreteaza intotdeauna in contextul clinic al fiecarui pacient, in functie de simptomele prezentate, alte investigatii si istoricul medical. Astfel, dupa primirea rezultatelor, mergi la medic pentru a vedea care este semnificatia rezultatului tau.

Valorile normale ale copeptinei sunt, in general, sub 3-30 pmol/L in conditii bazale, dar pot varia usor in functie de laboratorul care efectueaza analiza.

Valori crescute

Nivelurile crescute de copeptina pot aparea in urmatoarele situatii:

• diabet insipid nefrogen;
• sindrom de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic;
• infarct miocardic;
• infectii.

Valori scazute

Valorile scazute ale copeptinei pot indica o productie redusa de hormon antidiuretic, situatie care afecteaza capacitatea organismului de a retine apa. Printre posibilele cauze ale unei concentratii reduse se afla:

• diabet insipid central;
• polidipsie primara.

Ce sa intrebi medicul

Medicul este cea mai potrivita persoana care te poate ajuta sa intelegi ce inseamna valorile obtinute si ce alte investigatii sunt necesare. O discutie deschisa te poate ajuta sa iei decizii informate si sa intelegi mai bine starea ta de sanatate. Intrebari utile pe care le poti adresa medicului pot fi:

• Este necesar sa fac si alte analize pentru confirmare?
• Cum se coreleaza acest rezultat cu simptomele mele?
• Ce tratament este recomandat?
• Pot aceste valori sa fie influentate de stres, medicamente sau alte afectiuni?
• Este nevoie de un consult endocrinologic sau neurologic suplimentar?

Dozarea copeptidei in sange este o analiza utila pentru evaluarea activitatii hormonului ADH. Rezultatul acestei analize contribuie la stabilirea unui diagnostic clar si a unui tratament optim. Mergi la medic daca te confrunti cu simptome care iti aduc disconfort si respecta indicatiile acestuia cu privire la necesarul de investigatii.