Cum se manifestă un atac de panică? Ghid complet pentru prevenție

Te confrunți cu episoade bruște de frică intensă, însoțite de simptome fizice și cognitive puternice? Este posibil să experimentezi un atac de panică. Acesta apare rapid, atinge punctul culminant în câteva minute și poate surveni chiar și atunci când nu te afli într-o situație de pericol real.

Deși sunt foarte neplăcute, atacurile de panică nu sunt periculoase, însă îți pot afecta semnificativ calitatea vieții.
În acest ghid, vei descoperi cum se manifestă un atac de panică, care sunt cauzele și factorii declanșatori, cum îl poți gestiona și când este necesar să ceri ajutor medical. Cu informații clare și concise la îndemână, poți să înțelegi mai bine această problemă și poți lua măsuri pentru a-ți îmbunătăți starea de bine.

Ce este un atac de panică?

Un atac de panică este ca o alarmă de incendiu care pornește din senin, chiar dacă nu există foc. Fără niciun avertisment clar, corpul tău intră într-o stare de alertă extremă: inima bate cu putere, respirația devine sacadată, mâinile transpiră, iar mintea se umple de gânduri catastrofale, cum ar fi „mor” sau „înnebunesc”. Totul pare atât de real și de copleșitor, încât este greu să-ți amintești că, de fapt, nu există un pericol concret.

Imaginează-ți că ești într-un avion care brusc începe să se zguduie puternic, deși piloții au totul sub control și nu există o urgență reală. Cam așa se simte un atac de panică: o turbulență interioară care dă peste cap sistemul tău de siguranță. Deși durează doar câteva minute, poate lăsa în urmă o teamă constantă că se va repeta. Tocmai de aceea, înțelegerea și gestionarea acestor episoade sunt esențiale pentru recăpătarea echilibrului emoțional.

Atacurile de panică apar pe fondul unei suprasolicitări emoționale intense. Descoperă cum sa gestionezi stresul, insomnia sau anxietatea, pentru a evita un atac de panică.

Care sunt simptomele fizice ale unui atac de panică?

Atacurile de panică se manifestă printr-o varietate de simptome fizice intense. Este important să le recunoști, pentru a putea gestiona eficient aceste episoade. Iată care sunt cele mai comune manifestări fizice:

Palpitații și dureri în piept

Un semn des întâlnit este creșterea ritmului cardiac, cunoscută și sub denumirea de palpitații. Aceasta se manifestă printr-o senzație de bătăi accelerate sau neregulate ale inimii, care pot apărea brusc sau treptat. În timpul acestor episoade, poți avea senzația că „inima îți sare din piept”, iar uneori pot apărea și dureri sau un disconfort în zona pieptului.

De exemplu, poți simți inima bătând atât de tare, încât ai impresia că faci un infarct, chiar dacă nu ai probleme cunoscute cu inima. Deși de cele mai multe ori nu sunt periculoase, dacă palpitațiile sunt însoțite de dureri severe în piept, dificultăți de respirație, amețeli sau leșin, este important să consulți de urgență un medic, pentru a exclude problemele cardiace grave.

Solicită un consult de cardiologie dacă ai simptome care te duc cu gândul la o problemă a inimii.

Dificultăți de respirație

Un alt semn de atac de panică este dificultatea de a respira. Aceasta se poate manifesta prin mai multe moduri:

• Senzația de sufocare: Nu poți inspira suficient aer și simți că respirația este blocată.
• Lipsa de aer: Ai impresia că nu primești destul oxigen, chiar și atunci când încerci să respiri adânc.
• Respirație rapidă și superficială (hiperventilație): Respiri mai repede decât de obicei, dar respirațiile sunt scurte și nu ajung până în abdomen. Aceasta poate duce la amețeli, furnicături în degete sau buze și chiar senzație de leșin.
• Disconfort sau presiune în piept: Poți avea o senzație de greutate sau de strângere în piept atunci când încerci să respiri.

Aceste simptome pot apărea și în diverse afecțiuni medicale, așa că este important să le monitorizezi și să ceri ajutor medical dacă persistă sau se agravează.

Amețeli și senzație de leșin

Când ai un atac de panică, poți resimți manifestări precum:

• Vertij: Ai impresia că se învârte camera cu tine sau că tu te învârți, ceea ce poate fi foarte derutant.
• Pierderea echilibrului: Poți simți că nu mai ai stabilitate și că te poți prăbuși în orice moment.
• Confuzie: Gândurile devin încețoșate, te poți simți dezorientat și ai dificultăți în a te concentra.
• Vedere încețoșată: Ochii pot să nu focalizeze corect, iar imaginile devin neclare sau distorsionate.
• Senzația de leșin: Ai impresia că îți pierzi cunoștința, chiar dacă de cele mai multe ori nu se întâmplă acest lucru.

Aceste simptome sunt frecvente în timpul unui atac de panică, însă nu sunt periculoase și dispar odată ce atacul se termină.

Tremur și furnicături

Un alt semn fizic este tremurul incontrolabil. Acesta poate apărea sub diverse forme:

• Tremur generalizat: Întregul corp poate începe să tremure, mai ales în situații de stres sau anxietate intensă. Acest tremur poate fi vizibil și greu de controlat.
• Tremur localizat: Uneori, doar anumite părți ale corpului, cum ar fi mâinile, degetele sau picioarele, pot tremura. Acest lucru poate face dificilă realizarea unor activități simple, precum scrisul sau ținerea unui obiect.
• Furnicături sau amorțeală: Pe lângă tremur, poți experimenta senzații de furnicături (ca niște ace mici) sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceste senzații pot apărea brusc și pot fi însoțite de o senzație de slăbiciune sau pierdere temporară a controlului.

Aceste simptome fizice pot amplifica disconfortul și anxietatea, făcându-te să te simți și mai rău. Este important să recunoști că astfel de manifestări sunt frecvente în anumite stări emoționale și să cauți sprijin dacă devin deranjante sau persistente.

Transpirații și frisoane

În timpul unui atac de panică, corpul reacționează intens la stres, declanșând o serie de simptome fizice. Printre acestea se numără valurile de căldură, când simți brusc o creștere a temperaturii corpului, și frisoanele, când îți este brusc foarte frig, chiar dacă temperatura din jur nu s-a schimbat. Aceste senzații pot alterna sau pot apărea separat, făcându-te să te simți și mai inconfortabil și neliniștit.

De asemenea, este foarte frecvent să transpiri abundent în timpul unui atac de panică. Poți observa că palmele, fruntea sau chiar întregul corp devin ude, deși nu depui efort fizic. Această transpirație excesivă este o reacție normală a corpului la anxietate, dar poate amplifica sentimentul de disconfort și te poate face să te simți jenat sau speriat.

Toate aceste simptome fizice – valuri de căldură, frisoane și transpirație – contribuie la senzația generală de rău din timpul unui atac de panică și pot alimenta teama că se întâmplă ceva grav cu sănătatea ta, deși, de cele mai multe ori, nu există un pericol real.

Greață și disconfort abdominal

În timpul unui atac de panică, corpul eliberează o cantitate mare de adrenalină, ceea ce poate afecta sistemul digestiv. Acest lucru poate duce la simptome precum:

• Greață sau senzație de vomă;
• Dureri sau crampe abdominale;
• Nevoia urgentă de a merge la toaletă;
• Senzație de balonare sau disconfort gastric.

Aceste simptome pot crește anxietatea și disconfortul general, deoarece persoana se poate teme că este vorba despre o problemă medicală gravă. Totuși, de obicei, aceste manifestări dispar după ce atacul de panică trece.

Este important să recunoști că aceste simptome sunt o reacție normală la stresul intens și nu indică, de regulă, o problemă fizică severă. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este recomandat să consulți un medic, pentru a exclude alte cauze medicale.

Care sunt simptomele emoționale și cognitive ale unui atac de panică?

Pe lângă semnele fizice puternice, atacul de panică aduce și semne emoționale și cognitive. Acestea pot fi:

• Senzația de pericol iminent: Simți că ceva rău se va întâmpla, chiar dacă nu ești în pericol.
• Teama de a pierde controlul: Îți e frică să nu mai poți controla ce faci sau ce gândești.
• Frica de moarte: Simți că viața ta se apropie de sfârșit.
• Senzația de detașare de realitate: Simți că nu mai ești conectat cu ce se întâmplă în jurul tău sau cu corpul tău.

Aceste semne psihologice fac ca atacul de panică să fie și mai greu de suportat.

Frica intensă

Un semn principal al atacului de panică este frica intensă, care poate fi de mai multe feluri. Poate fi frica de moarte, frica de a pierde controlul sau chiar frica de a înnebuni. Această frică te poate copleși și te poate face să nu mai poți face nimic.

• Frica de moarte: Persoana simte că este pe punctul de a muri, chiar dacă nu există un pericol real. Acest sentiment poate apărea brusc și poate fi însoțit de simptome fizice intense, precum palpitații, dureri în piept sau dificultăți de respirație.
• Frica de a pierde controlul: Apare senzația că nu mai poți controla ce se întâmplă cu corpul sau mintea ta. Poate exista teama de a face ceva nepotrivit sau rușinos în public.
• Frica de a înnebuni: Persoana poate simți că își pierde mințile, că nu mai poate gândi clar sau că realitatea devine distorsionată. Aceasta poate amplifica și mai mult anxietatea.

Aceste tipuri de frici apar de obicei brusc și pot fi atât de intense, încât persoana afectată simte că nu mai poate funcționa normal. Frica devine atât de copleșitoare, încât poate bloca orice acțiune, ducând la incapacitatea de a lua decizii sau de a reacționa în mod obișnuit.

Derealizare și depersonalizare

Derealizarea este o stare în care persoana are impresia că mediul înconjurător este ireal, ca într-un vis sau ca și cum ar privi lumea printr-un geam. Culorile pot părea estompate sau mai intense, sunetele pot fi percepute distorsionat, iar lucrurile și oamenii din jur pot părea străini sau artificiali. Persoana poate simți că este separată de ceea ce se întâmplă, ca și cum ar fi un spectator la propria viață.

Depersonalizarea presupune o detașare față de propria persoană. Cei care trec prin această experiență pot simți că nu-și mai recunosc corpul sau vocea, că nu-și mai controlează acțiunile sau că privesc totul din exterior, ca și cum ar fi într-un film. Emoțiile pot părea estompate sau absente, iar persoana poate avea dificultăți în a se conecta cu propriile gânduri și sentimente.

Aceste simptome sunt frecvent asociate cu atacurile de panică și pot fi extrem de înspăimântătoare. Deși senzațiile sunt intense și par reale, ele nu indică o pierdere a contactului cu realitatea (nu sunt psihoză) și, de obicei, dispar odată ce anxietatea scade, spun psihologii Mayo Clinic.

Gânduri catastrofale

Un semn important al atacului de panică sunt gândurile catastrofale, care te fac să te simți și mai rău. Aceste gânduri sunt, de obicei, convingerea că vei leșina, că vei face un infarct sau, cel mai rău, că vei muri. Aceste gânduri pot fi foarte puternice și te fac să simți că nu mai ai control.

• Gânduri despre pierderea controlului: Persoana simte că nu poate controla ce i se întâmplă sau reacțiile corpului său, ceea ce intensifică anxietatea.
• Frica de leșin: Mulți oameni cred că amețeala sau senzația de slăbiciune va duce la pierderea cunoștinței, deși acest lucru se întâmplă foarte rar în atacurile de panică.
• Teama de infarct: Bătăile rapide ale inimii, durerile în piept sau dificultățile de respirație sunt adesea interpretate greșit ca semne ale unui infarct iminent.
• Frica de moarte: Intensitatea simptomelor fizice și a anxietății poate duce la convingerea greșită că viața este în pericol.
• Gânduri obsesive: Aceste gânduri catastrofale se repetă și devin tot mai greu de ignorat, amplificând și mai mult simptomele fizice și psihice.

Este important de știut că, deși aceste gânduri par foarte reale și amenințătoare în timpul unui atac de panică, ele nu reflectă pericole reale pentru sănătate. Recunoașterea lor ca fiind simple manifestări ale anxietății poate ajuta la gestionarea mai eficientă a atacului de panică.

Care sunt cauzele atacurilor de panică?

Înțelegerea cauzelor și a factorilor declanșatori ai atacurilor de panică este esențială pentru a putea preveni și gestiona aceste episoade. Deși nu se știe exact de ce apar, se crede că pot fi provocate de o combinație de factori genetici, biologici și de mediu.

Predispoziția genetică și biologică

Studiile arată că persoanele care au avut în familie tulburări de anxietate, inclusiv atacuri de panică, au șanse mai mari să aibă și ele. Factorii biologici, cum ar fi dezechilibrele chimice din creier, pot contribui și ei la apariția atacurilor de panică, spun experții de la Universitatea Harvard.

Stresul cronic

Stresul cronic poate contribui la apariția atacurilor de panică. Dacă ești stresat mult timp, se poate schimba chimia creierului și poți deveni mai sensibil la anxietate și atacuri de panică.

Mulți oameni nu sunt conștienți de nivelul de stres la care sunt supuși zi de zi. Descoperă Pachetul analize Stres și descoperă în ce măsură stresul îți afectează organismul.

Experiențe traumatice

Experiențele traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional, accidentele sau pierderea unei persoane dragi, pot crește riscul de a avea atacuri de panică. Aceste evenimente pot lăsa răni emoționale adânci și pot schimba modul în care reacționezi la stres și anxietate.

Consumul de substanțe (cafea, alcool, droguri)

Consumul de substanțe cum ar fi cafeaua, alcoolul sau drogurile poate provoca sau agrava atacurile de panică. Aceste substanțe pot afecta sistemul nervos și pot da semne asemănătoare cu cele ale unui atac de panică, cum ar fi palpitații, tremor și anxietate.

Anumite afecțiuni medicale (ex: tulburări tiroidiene)

Anumite probleme de sănătate, cum ar fi tulburările tiroidiene, pot contribui la apariția atacurilor de panică. Dezechilibrele hormonale pot schimba starea de spirit și pot crește șansele de a avea anxietate și atacuri de panică.

Descoperă mai multe despre problemele tiroidei si cum iti pot afecta calitatea vietii.

Care este diferența dintre atacul de panică și atacul de anxietate?

Imaginează-ți că ești într-o mașină. Anxietatea este ca și cum ai conduce cu frâna de mână ușor trasă: mașina merge, dar simți mereu o tensiune în fundal, ca și cum ceva te încetinește și te face să fii în alertă constantă. Poate nu știi exact de ce, dar simți că trebuie să fii pregătit.

În schimb, un atac de panică este ca o explozie bruscă în bord: toate luminile se aprind, sistemele intră în alertă, iar tu ai impresia că pierzi complet controlul. Se întâmplă rapid, este intens și înspăimântător, chiar dacă de fapt mașina funcționează corect.

Tabel comparativ: Anxietate vs. atac de panică

Când să cer ajutor medical?

Este crucial să știi când este momentul să soliciți asistență medicală pentru atacurile de panică. Chiar dacă un singur atac poate fi o întâmplare izolată, atacurile repetate pot indica o problemă mai profundă, cum ar fi tulburarea de panică. Iată câteva situații în care este recomandat să ceri ajutor:

• Atacurile de panică apar des și te împiedică să-ți faci treburile zilnice.
• Îți e teamă tot timpul că vei avea un alt atac și începi să eviți anumite locuri sau situații.
• Semnele fizice ale atacurilor de panică sunt puternice și te îngrijorează pentru sănătatea ta.
• Te gândești să-ți faci rău sau simți că nu mai poți face față.

Un diagnostic corect și un plan de tratament te pot ajuta să ai atacuri de panică mai rar și mai slabe și să te simți mai bine. Nu sta deoparte, sănătatea ta mintală e importantă.

Atacuri recurente

E important să ceri ajutor dacă atacurile de panică se repetă. Chiar dacă un singur atac poate fi o întâmplare izolată, atacurile recurente pot arăta o problemă mai mare, cum ar fi tulburarea de panică.

Simptome severe care interferează cu viața cotidiană

Dacă semnele sunt puternice și încep să îți strice viața de zi cu zi, e important să ceri ajutor. Dacă ți-e teamă tot timpul că vei avea un alt atac, poți începe să eviți anumite locuri sau situații, ceea ce îți limitează activitățile.

Suspectarea unei afecțiuni medicale subiacente

E important să ceri ajutor dacă bănuiești că ai o problemă de sănătate care ar putea provoca atacurile de panică. Anumite boli, cum ar fi tulburările tiroidiene, pot da semne asemănătoare cu cele ale unui atac de panică.

Cum se diagnostichează atacurile de panică?

Diagnosticarea corectă a atacurilor de panică este un pas esențial pentru a primi tratamentul adecvat și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții. Acest proces implică o evaluare atentă a simptomelor, a istoricului medical și excluderea altor afecțiuni care ar putea cauza simptome similare.

Iată ce presupune diagnosticarea atacurilor de panică:

Examen medical general

Un examen medical general e un pas important în diagnosticarea atacurilor de panică. Scopul lui e să verifice dacă nu ai alte boli care ar putea da semne asemănătoare. Doctorul te va examina și poate cere analize de sânge sau alte investigații, pentru a exclude probleme cu inima, tiroida sau alte organe.

Analize de sânge

Un examen medical general, care include și analize de sânge, e important pentru a exclude cauze fizice care pot imita semnele unui atac de panică. Aceste analize pot ajuta la depistarea unor probleme tiroidiene sau a unor dezechilibre chimice, care pot contribui la apariția semnelor.

Evaluare psihologică

Un pas important în gestionarea atacurilor de panică e să vorbești cu un specialist. Această evaluare psihologică are ca scop să afle ce anume provoacă atacurile, ce gândești și ce simți când ai un atac de panică. Un specialist te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă și poate recomanda un plan de tratament potrivit pentru tine.

Avantajele Poliana

Dacă ai nevoie de analize pentru a exclude alte cauze ale simptomelor tale, poți veni la Poliana, fie cu trimitere de la medicul de familie, fie pentru că monitorizezi o afecțiune existentă, fie la apariția unor simptome care te îngrijorează. Un lucru important e că poți face analize de sânge complete. Aceste analize sunt esențiale pentru a exclude orice cauză fizică a semnelor, care ar putea imita un atac de panică. La Poliana, poți beneficia de:

• Verificarea funcției tiroidiene;
• Determinarea nivelurilor de electroliți;
• Evaluarea altor markeri relevanți.

Aceste investigații îl ajută pe doctor să știe exact ce ai. În plus, ai parte de tehnologii moderne și rezultate rapide.

Fa o programare online și beneficiază de avantajele Poliana.

Cum să gestionez atacul de panică?

În timpul unui atac de panică, este esențial să ai la îndemână strategii eficiente pentru a reduce intensitatea simptomelor și a te calma. Iată câteva sfaturi practice oferite de specialistii Cleveland Clinic pe care le poți aplica în astfel de momente:

• Recunoaște atacul de panică: Dacă știi că ai un atac de panică, te poți calma și te poți concentra pe ce ai de făcut.
• Respiră adânc: Concentrează-te pe respirație. Trage aer încet și adânc pe nas, umflând burta, și dă-l afară încet pe gură. Fă asta de mai multe ori, concentrându-te pe aerul care intră și iese din corp. Respirația adâncă te ajută să-ți liniștești inima și să nu mai simți că te sufoci.
• Concentrează-te pe ce e în jurul tău: Uită-te la ce ai în jur, ascultă sunetele, simte mirosurile și atinge lucrurile. Spune-ți în minte ce vezi, ce auzi, ce miroși și ce atingi. Asta te ajută să nu te mai gândești la ce te sperie și să te concentrezi pe realitate.
• Relaxează-ți mușchii: Când ai un atac de panică, mușchii se încordează. Încearcă să-i relaxezi, începând cu fața și continuând cu gâtul, umerii, brațele, burta și picioarele. Poți încorda și relaxa fiecare grupă de mușchi pe rând.
• Imaginează-ți un loc liniștit: Închide ochii și gândește-te la un loc unde te simți bine și în siguranță. Poate fi o plajă, o pădure, o grădină sau orice alt loc care te liniștește. Gândește-te la cum arată, ce sunete sunt, ce miroase și ce simți acolo.
• Spune-ți o frază liniștitoare: Alege o frază care te calmează și spune-o în timpul atacului de panică. Poate fi ceva simplu, cum ar fi „Sunt în siguranță”, „O să treacă” sau „Pot să fac față”.
• Acceptă ce simți: Nu te lupta cu senzațiile fizice și emoționale pe care le ai în timpul atacului de panică. Doar observă-le, fără să le judeci.
• Amintește-ți că sunt temporare și că vor trece.
• Cere ajutor: Dacă poți, cere ajutorul unei persoane de încredere. Vorbește cu ea despre ce simți și roag-o să te ajute să te calmezi.
• Evită ce te sperie: Dacă știi ce anume îți provoacă atacurile de panică, încearcă să eviți acele lucruri. Dacă nu le poți evita, învață să le gestionezi cu ajutorul unui terapeut.
• Nu ești singur: Mulți oameni au atacuri de panică. Amintește-ți că nu ești singur și că poți primi ajutor.

Dacă faci aceste lucruri, te poți simți mai bine în timpul unui atac de panică și poți reduce impactul lui asupra ta. Dar e important să mergi la un specialist pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament potrivit.

Conștientizare și acceptare

Un lucru important e să știi că semnele pe care le simți nu sunt periculoase, chiar dacă sunt puternice. Dacă știi că ai un atac de panică și nu o boală gravă, te poți calma. Dacă accepți ce simți, fără să te lupți cu senzațiile, te poți simți mai bine.

Tehnici de grounding

Un alt mod bun de a te calma e să folosești tehnici de grounding, care te ajută să te concentrezi pe prezent și să nu te mai gândești la ce te sperie. Aceste tehnici se bazează pe concentrarea pe simțuri și pe ce e în jurul tău.

O tehnică des folosită e 5-4-3-2-1, care înseamnă:

• Spune 5 lucruri pe care le vezi;
• Spune 4 lucruri pe care le poți atinge;
• Spune 3 lucruri pe care le auzi;
• Spune 2 lucruri pe care le poți mirosi;
• Spune 1 lucru pe care îl poți gusta.

Asta te ajută să nu te mai gândești la ce te sperie și să te concentrezi pe ce simți, ceea ce te poate calma.

Cum pot preveni atacurile de panică?

Pentru a gestiona eficient atacurile de panică pe termen lung, este important să adopți o abordare complexă, care să includă terapie, medicamente (dacă este cazul) și modificări ale stilului de viață. Scopul este de a reduce frecvența și intensitatea atacurilor, astfel încât să te simți mai bine și să ai o viață mai echilibrată. Iată care sunt opțiunile de tratament și prevenție

Psihoterapie

Psihoterapia, mai ales terapia cognitiv-comportamentală (TCC), e un mod bun de a trata atacurile de panică. TCC ajută oamenii să vadă ce gândesc și ce fac greșit și care le provoacă atacurile de panică. Terapeutul te ajută să înveți cum să te calmezi și cum să faci față situațiilor care îți provoacă atacurile.

Medicamente

Uneori, sub îndrumarea medicului, poate fi indicat tratamentul medicamentos. Antidepresivele, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sau inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI), sunt prescrise des ca să te ajute să ai un nivel normal de substanțe chimice în creier și să nu mai fii anxios. Anxioliticele, cum ar fi benzodiazepinele, pot fi folosite pe termen scurt, ca să te calmeze repede când ai un atac de panică. Dar trebuie să fii atent cu benzodiazepinele, pentru că pot da dependență. Cere sfatul medicului și respectă indicațiile acestuia.

Tehnici de relaxare

Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația și yoga, te pot ajuta să nu mai fii anxios și să te calmezi. Dacă faci asta des, poți avea atacuri de panică mai rare și de intensitate mai mică.

Modificarea stilului de viață

Schimbarea stilului de viață te poate ajuta mult să nu mai ai atacuri de panică. Asta poate însemna:

• Să bei mai puțină cafea și alcool: Aceste substanțe te pot face să fii mai anxios și pot provoca atacuri de panică.
• Să mănânci sănătos: O alimentație echilibrată te poate ajuta să ai un nivel normal de zahăr în sânge și să nu mai fii anxios.
• Să dormi bine: Dacă nu dormi destul, poți deveni mai sensibil la anxietate și atacuri de panică.
• Să faci sport des: Sportul te poate ajuta să nu mai fii stresat și să te simți mai bine.

Identificarea și gestionarea factorilor declanșatori

Dacă știi ce anume îți provoacă atacurile de panică, poți încerca să eviți acele lucruri sau să înveți cum să le faci față.

Crearea unui plan de acțiune

Dacă ai un plan pentru ce să faci când ai un atac de panică, te poți simți mai în control și nu mai ești atât de anxios. Acest plan poate include tehnici de respirație, afirmații pozitive și lucruri care să-ți distragă atenția.

Căutarea sprijinului social

Dacă vorbești cu familia, prietenii sau cu un grup de suport, te poți simți înțeles și nu te mai simți singur.

E important să știi că tratamentul și prevenția atacurilor de panică sunt diferite pentru fiecare persoană și trebuie să mergi la un specialist pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament potrivit.

Acum că știi cum se manifestă un atac de panică, nu amâna îngrijirea sănătății tale mintale. Cu ajutorul potrivit și cu eforturile tale, poți depăși atacurile de panică și poți trăi o viață mai fericită și mai împlinită.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock.com

Surse:
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/panic-attack
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4451-panic-attack-panic-disorder
https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/anxiety-and-panic-attacks/panic-attacks/
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/panic-attacks-recognizing-and-managing-panic-attacks-and-preventing-future-attacks
https://www.webmd.com/anxiety-panic/anxiety-attack-symptoms